Triboi, cunoscut în anii ‘90 ca mare evazionist, a lăsat în urmă o firmă „toxică”, cu 660.00 de lei datorii. Soții Triboi au cumpărat, în 2011, firma Drăgan Impex Trans SRL și n-au mai plătit nimic la bugetul local. Inspectorii Primăriei le-au pierdut urma, nereușind să le execute vila din Bucium în toți acești ani. Le-au pus sechestru, dar au continuat o corespondență nesfârșită cu o simplă cutie poștală, fixată într-o poartă permanent închisă.
Cea mai mare datorie din Iași către bugetul local o are SC Drăgan Impex Trans SRL, o firmă cu sediul în Bucium, despre care inspectorii nu mai știu mare lucru de ani de zile. Societatea a fost achiziționată de către soții Iulian Radu și Irina Alexandrescu Triboi, în luna noiembrie 2011, iar ultimele plăți către impozitele locale s-au realizat exact în luna noiembrie din acel an. „S-a încercat negocierea, s-a încercat evaluarea sediului social al firmei pentru sechestru, nu am avut succes”, spun inspectorii de la Finanțele Locale. Abia acum a fost declanșată procedura insolvenței, iar procesul se va judeca în noiembrie.
Noiembrie 2011 – ultimele plăți
Reprezentanții Finanțelor Publice Locale susțin că au încasat ultimele impozite de la SC Drăgan Impex Trans SRL în luna noiembrie 2011. Perioada corespunde cu data la care structura acționariatului a fost schimbată. Concret, pe 30 noiembrie 2011, SC Drăgan Impex Trans a trecut de la Constantin Drăgan la Irina Elena Alexandrescu Triboi. O lună mai târziu, administrator a devenit soțul acesteia, Iulian Radu Alexandrescu Triboi.
„În ceea ce privește debitorul Drăgan Impex Trans SRL, ultimele plăți la bugetul local au fost în noiembrie 2011, ca urmare a deplasării executorilor fiscali la sediul social din Dealul Bucium, care coincide cu domiciliul fiscal al actualului administrator al societății. La acea dată, câteva luni după ce au încetat plățile, s-a pus sechestru pe imobilul care aparține acționarului majoritar, Elena Irina Triboi. După înregistrarea sechestrului la OCPI Iași, administratorul societății s-a prezentat la sediul DGEFPL, unde s-a făcut un angajament de plată”, ne-au explicat inspectorii de la Finanțele Publice Locale.
Datornicii au plătit fix trei luni după aceea, iar plățile au încetat brusc, fără explicații. „Din câte susțin insepctorii Finanțelor, s-au pus popriri pe conturile din bănci, în 2012”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Soții Iulian și Irina Triboi sunt ca Bonnie și Clyde ai impozitelor locale. Primăria nu i-a deranjat aproape deloc
Majorare din cauza neevaluării imobilului
Începând cu anul 2013, suma pe care Drăgan Impex Trans o datorează bugetului local a crescut mult din cauza unei proceduri ce nu a fost efectuată. „Bunul imobil trebuia reevaluat, în 2013, cotele de impozitare pentru stabilirea impozitului pe clădiri asupra valorii de inventar a bunului fiind foarte ridicate: în 2013 - 20%, în 2014 - 20%, în 2015 - 40%, în 2016 - 5% din valoarea de inventar a clădirii, ceea ce a condus la o creștere importantă a sumei datorate”, au mai precizat inspectorii Finanțelor Locale.
În iulie 2013 s-a încercat o actualizare a sechestrului dar, spun inspectorii, administratorul a refuzat reevaluarea din motive financiare. Concret, nu mai plătea ratele la bancă, iar casa era ridicată prin credit ipotecar. „Direcția de Finanțe a demarat procedura de evaluare a clădirii în vederea executării prin licitație publică; executorul fiscal s-a deplasat împreună cu evaluatorul agreat de Municipiul Iași, la adresa bunului imobil, dar nu a fost întocmit raportul de evaluare pentru că nu s-a putut intra în incinta respectivă din cauza refuzului administratorului”, a mai spus Sebastian Buraga. Înștiințarea a fost lăsată degeaba la poartă. În iulie 2014, inspectorii au încercat, din nou fără succes, să evalueze clădirea.
Punct final în noiembrie
Între 2013 și 2015, spun funcționarii de la Finanțe Locale, ar fi fost puse popriri la diverse bănci și au fost solicitate de la ANAF informații în legătură cu bilanțul - ultimul a fost depus pe 31 decembrie 2012. „Începând cu anul 2013, administratorul societății nu a mai răspuns la telefon, orice act administrativ fiscal a fost transmis prin poștă, fiind returnat cu mențiunile: <poarta încuiată> sau <necunoscut la adresă>. În septembrie 2015, ANAF a scos la vânzare casa din Bucium, iar Finanțele Locale s-au înscris pe tabelul de creanțe cu suma actualizată la 15 septembrie – 658.439 de lei”, a mai explicat Sebastian Buraga.
Pe 18 august a fost înregistrată la Tribunalul Iași procedura insolvenței firmei, cu termen pe 16 noiembrie. Nici încercările reporterilor REPORTER DE IAȘI de a-i găsi pe soții Triboi nu au avut succes.
De cinci ani, Primăria trimite adrese la această vilă în care pare să nu mai locuiască nimeni. De cinci ani îi roagă să dea un semn
Top 20 datornici la bugetul local al Iașului: aproape 1 milion de euro
- Drăgan Impex Trans: 658.439 lei
- RADEF Româniafilm: 339.050 lei
- Ermes Holding SRL București: 308.044 lei
- Mohingab Group SRL Iași: 234.775 lei
- Galaxy Tobacco SA Iași: 220.206 lei
- Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași: 216.522 lei
- Impex Reval SRL Iași: 212.386 lei
- Tutun și Ziare SRL Iași: 206.692 lei
- Iașisting SRL Iași: 203.925 lei
- Azra SRL Iași: 203.725 lei
- Poieni Iași SRL: 186.074 lei
- Optimfleet SRL: 166.643 lei
- Autogas SRL: 153.410 lei
- Euro Man & Cip SRL: 135.946 lei
- Dana Point SRL: 134.852 lei
- Amo Press Retail SRL: 132.636 lei
- Com Agrotex SRL: 118.580 lei
- Totalgaz Industrie SRL: 112.824 lei
- Moldoconsulting SRL: 105.780 lei
- ICRTI Iași: 105.246 lei
Total: 4.155.755 lei
Triboi, cunoscut în anii ‘90 ca mare evazionist, a lăsat în urmă o firmă „toxică”, cu 660.00 de lei datorii. Soții Triboi au cumpărat, în 2011, firma Drăgan Impex Trans SRL și n-au mai plătit nimic la bugetul local. Inspectorii Primăriei le-au pierdut urma, nereușind să le execute vila din Bucium în toți acești ani. Le-au pus sechestru, dar au continuat o corespondență nesfârșită cu o simplă cutie poștală, fixată într-o poartă permanent închisă.
Cea mai mare datorie din Iași către bugetul local o are SC Drăgan Impex Trans SRL, o firmă cu sediul în Bucium, despre care inspectorii nu mai știu mare lucru de ani de zile. Societatea a fost achiziționată de către soții Iulian Radu și Irina Alexandrescu Triboi, în luna noiembrie 2011, iar ultimele plăți către impozitele locale s-au realizat exact în luna noiembrie din acel an. „S-a încercat negocierea, s-a încercat evaluarea sediului social al firmei pentru sechestru, nu am avut succes”, spun inspectorii de la Finanțele Locale. Abia acum a fost declanșată procedura insolvenței, iar procesul se va judeca în noiembrie.
Noiembrie 2011 – ultimele plăți
Reprezentanții Finanțelor Publice Locale susțin că au încasat ultimele impozite de la SC Drăgan Impex Trans SRL în luna noiembrie 2011. Perioada corespunde cu data la care structura acționariatului a fost schimbată. Concret, pe 30 noiembrie 2011, SC Drăgan Impex Trans a trecut de la Constantin Drăgan la Irina Elena Alexandrescu Triboi. O lună mai târziu, administrator a devenit soțul acesteia, Iulian Radu Alexandrescu Triboi.
„În ceea ce privește debitorul Drăgan Impex Trans SRL, ultimele plăți la bugetul local au fost în noiembrie 2011, ca urmare a deplasării executorilor fiscali la sediul social din Dealul Bucium, care coincide cu domiciliul fiscal al actualului administrator al societății. La acea dată, câteva luni după ce au încetat plățile, s-a pus sechestru pe imobilul care aparține acționarului majoritar, Elena Irina Triboi. După înregistrarea sechestrului la OCPI Iași, administratorul societății s-a prezentat la sediul DGEFPL, unde s-a făcut un angajament de plată”, ne-au explicat inspectorii de la Finanțele Publice Locale.
Datornicii au plătit fix trei luni după aceea, iar plățile au încetat brusc, fără explicații. „Din câte susțin insepctorii Finanțelor, s-au pus popriri pe conturile din bănci, în 2012”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Soții Iulian și Irina Triboi sunt ca Bonnie și Clyde ai impozitelor locale. Primăria nu i-a deranjat aproape deloc
Majorare din cauza neevaluării imobilului
Începând cu anul 2013, suma pe care Drăgan Impex Trans o datorează bugetului local a crescut mult din cauza unei proceduri ce nu a fost efectuată. „Bunul imobil trebuia reevaluat, în 2013, cotele de impozitare pentru stabilirea impozitului pe clădiri asupra valorii de inventar a bunului fiind foarte ridicate: în 2013 - 20%, în 2014 - 20%, în 2015 - 40%, în 2016 - 5% din valoarea de inventar a clădirii, ceea ce a condus la o creștere importantă a sumei datorate”, au mai precizat inspectorii Finanțelor Locale.
În iulie 2013 s-a încercat o actualizare a sechestrului dar, spun inspectorii, administratorul a refuzat reevaluarea din motive financiare. Concret, nu mai plătea ratele la bancă, iar casa era ridicată prin credit ipotecar. „Direcția de Finanțe a demarat procedura de evaluare a clădirii în vederea executării prin licitație publică; executorul fiscal s-a deplasat împreună cu evaluatorul agreat de Municipiul Iași, la adresa bunului imobil, dar nu a fost întocmit raportul de evaluare pentru că nu s-a putut intra în incinta respectivă din cauza refuzului administratorului”, a mai spus Sebastian Buraga. Înștiințarea a fost lăsată degeaba la poartă. În iulie 2014, inspectorii au încercat, din nou fără succes, să evalueze clădirea.
Punct final în noiembrie
Între 2013 și 2015, spun funcționarii de la Finanțe Locale, ar fi fost puse popriri la diverse bănci și au fost solicitate de la ANAF informații în legătură cu bilanțul - ultimul a fost depus pe 31 decembrie 2012. „Începând cu anul 2013, administratorul societății nu a mai răspuns la telefon, orice act administrativ fiscal a fost transmis prin poștă, fiind returnat cu mențiunile: <poarta încuiată> sau <necunoscut la adresă>. În septembrie 2015, ANAF a scos la vânzare casa din Bucium, iar Finanțele Locale s-au înscris pe tabelul de creanțe cu suma actualizată la 15 septembrie – 658.439 de lei”, a mai explicat Sebastian Buraga.
Pe 18 august a fost înregistrată la Tribunalul Iași procedura insolvenței firmei, cu termen pe 16 noiembrie. Nici încercările reporterilor REPORTER DE IAȘI de a-i găsi pe soții Triboi nu au avut succes.
De cinci ani, Primăria trimite adrese la această vilă în care pare să nu mai locuiască nimeni. De cinci ani îi roagă să dea un semn
Top 20 datornici la bugetul local al Iașului: aproape 1 milion de euro
- Drăgan Impex Trans: 658.439 lei
- RADEF Româniafilm: 339.050 lei
- Ermes Holding SRL București: 308.044 lei
- Mohingab Group SRL Iași: 234.775 lei
- Galaxy Tobacco SA Iași: 220.206 lei
- Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași: 216.522 lei
- Impex Reval SRL Iași: 212.386 lei
- Tutun și Ziare SRL Iași: 206.692 lei
- Iașisting SRL Iași: 203.925 lei
- Azra SRL Iași: 203.725 lei
- Poieni Iași SRL: 186.074 lei
- Optimfleet SRL: 166.643 lei
- Autogas SRL: 153.410 lei
- Euro Man & Cip SRL: 135.946 lei
- Dana Point SRL: 134.852 lei
- Amo Press Retail SRL: 132.636 lei
- Com Agrotex SRL: 118.580 lei
- Totalgaz Industrie SRL: 112.824 lei
- Moldoconsulting SRL: 105.780 lei
- ICRTI Iași: 105.246 lei
Total: 4.155.755 lei
Un tânâr din Scânteia a pus la cale un sistem de înşelăciune exploatând iubirea pentru copii. O firmă înfiinţată recent, despre care există suspiciuni că face parte dintr-un sistem de societăţi de înşelat părinţi de copii, îşi face veacul pe Bd. Ştefan cel Mare. Promite portofolii foto şi roluri în spoturi publicitare, ia banii şi nu mai face nimic.
De câteva luni, trecătorii de pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt sunt acostaţi de nişte indivizi care împart tot felul de materiale de promovare a unei „afaceri de modelling”. Aceştia promit persoanelor care au copii că aceştia pot ajunge vedete în tot felul de spoturi publicitare. În schimbul unei sume de bani, părinţii pot aduce copiii la o sesiune foto, materialele urmând să fie introduse într-un catalog. Conform firmei, părinţii vor fi contactaţi cu privire la selecţionarea copiilor în spoturi, în funcţie de cerere. De cele mai multe ori, acest lucru nu se întâmplă, ba mai mult, după plata unui avans, părinţii nu mai primesc niciun semn de la reprezentanţii firmei. O femeie din Suceava este dispusă să meargă la Poliţie după ce a plătit un avans de 200 de lei şi şi-a dat seama că fost înşelată.
Cum a fost prostită
Zilnic, începând cu ora 10.00, trotuarele de pe Ştefan cel Mare sunt ocupate de „promoteri”. Aceştia trag de fiecare persoană, la propriu, încercând să afle cine ar fi dispus să plătească pentru „afirmarea” copiilor. În această situaţie s-a aflat şi Alina Catargiu, din Suceava, când, la începutul lunii septembrie, a plătit un avans de 200 de lei. „Am realizat că firma a tras ţeapă abia a doua zi. Am făcut prostia de a le da suma de 200 de lei pentru ca fetele mele să beneficieze de şedinţe foto solicitate de firme diverse pentru a-şi face publicitate. Pe data de 6 septembrie s-a făcut castingul, iar fetele mele au fost foarte entuziasmate. Sincer, şi noi, părinţii. Ne-am gândit că nu este un efort prea mare pentru le oferi o oportunitate. Pentru a beneficia de serviciile lor am plătit 99 de lei pentru fiecare dintre fete, dovadă fiind bonul fiscal. Am căutat informaţii şi am găsit că firma i-a ţepuit şi pe alţii. Am revenit la sediu a doua zi şi mi s-a spus să nu mă alarmez pentru că voi fi contactată de firme din mall care caută să-şi promoveze produsele şi să nu cred ce se scrie. Neavând încredere, am cerut banii înapoi. Mi s-a spus să aştept 7-10 zile. Nu am primit până acum niciun răspuns”, a povestit mama înşelată.
Aici îşi desfăşoară activitatea firma de casting
Reprezentanţii firmei s-au fâstâcit
Societatea care organizează sesiunile de casting se numeşte RGB Casting Service SRL, cu sediul social în Bucureşti. În Iaşi, aceasta funcţionează într-un spaţiu închiriat, aflat chiar la intrarea în Galeriile Ştefan cel Mare. Societatea este administrată de un anume Dorel Săvuc, cu domiciliul în satul Scânteia din judeţul Iaşi, iar funcţia de director o ocupă o anumită Ştefania Carmen Chiţu. Firma este înfiinţată în luna aprilie a acestui an şi are deja reclamaţii pe diferite site-uri. Se pare că, în trecut, iniţiatorii acestui sistem de fraierit oameni de bună credinţă au operat pe alte firme.
Reporter de Iaşi a încercat să stea de vorbă cu şefii societăţii, dar aceştia nu au fost de găsit. În schimb, un alt reprezentant al firmei a precizat că va rezolva problema, fără să explice de ce banii nu au fost înapoiaţi. „Vom verifica în baza noastră de date şi vom suna înapoi. Vom căuta numele fetelor. Ah, a dat un avans. Poate dura şi un an până va fi contactată de o firmă”, a fost răspunsul sec al acestuia.
Au agresat trecătorii
În urmă cu câteva zile, angajaţii care racolează clienţi au fost reclamaţi pentru modul agresiv de a se manifesta. Cu promptitudine, o patrulă de jandarmi i-a luat la întrebări pe indivizii care deranjau trecătorii. În total au fost aplicate amenzi de 1.500 de lei. „Într-adevăr, au fost amendate trei persoane, pentru că nu aveau ecusoane şi documente care să justifice activitatea desfăşurată. Am transmis informaţiile şi Poliţiei, în caz că sunt reclamaţii de înşelăciune”, a declarat Mihai Ciubotariu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Iaşi.
Angajat al firmei, cu fluturaşi în mână, spre noi victime
Internetul e plin de plângeri
În ciuda numărului mare de nemulţumiţi, studioul este arhiplin de părinţi entuziasmaţi. După o simplă consultare pe motoarele de căutare, firma este reclamată în toate colţurile ţării. „Această firmă, care operează în zona Magic Piza, dă ţepe trecătorilor. Metoda este foarte simplă. Important este să nu le daţi niciun ban, o să vă promită multe, din care nimic nu o să se întâmple. Nu semnaţi nimic cu ei. Ar trebui să ne unim şi să facem ceva”, atrage atenţia un blogger.
„(...)firma asta suntem convinşi că are legătură cu 2 firme care au acţionat în Craiova şi Bucureşti şi care dispar după ce fură şi se redeschid cu alt nume, fură iar, o închid şi tot aşa. Noi am făcut mai multe plângeri, Parchet, Opc, Inspectoratul teritorial de muncă, Protecţia copilului”, apare scris pe un site de socializare.
Elena Racoveanu pietruiește drumuri la Ruginoasa, prin achiziție directă, deși spune că nu e firma ei. Racoveanu este, din martie 2016, unic asociat şi administrator al unei firme care oferă servicii de consultanţă în domeniul fondurilor europene şi, în acelaşi timp, angajată a Direcţiei Proiecte Europene din Primărie. În declaraţia de interese din iunie 2016, femeia nu a menţionat societatea.
Elena Mihaela Racoveanu, inspector de specialitate în cadrul Direcţiei de Dezvoltare şi Proiecte Europene din cadrul Primăriei Iaşi, a înfiinţat, pe 8 martie 2016, firma SC Regional Erm Consulting SRL, în cadrul căreia deţine statutul de unic asociat şi administrator. Recent, societatea a semnat un contract de aproape 80.000 de lei la Ruginoasa, în condiţiile în care salariul anual la Primărie al lui Racoveanu nu depăşeşte 30.000 de lei.
A lucrat pentru o firmă ce face un bloc în Iaşi
Conform unui anunţ de pe un site de profil, firma Elenei Racoveanu prestează servicii de întocmire de cărţi tehnice a construcţiei, diriginţie de şantier, ofertare/decontare, întocmire devize şi situaţii de lucrări/plată, consultanţă tehnică şi economică privind investiţiile şi consultanţă în elaborarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea accesării de fonduri structurale. Acestea din urmă îi sunt familiare femeii de la locul de muncă de la Primărie, unde lucrează de şase ani la Direcţia Dezvoltare şi Fonduri Europene.
Potrivit contului de Facebook al firmei, SC Regional Erm Consulting SRL a asigurat diriginţie de şantier pentru un bloc în municipiul Iaşi, pe strada Iancu Flondor nr. 18, un proiect al Maxim Stil Construct SRL, firmă administrată de Dan Constantin Raveica şi înfiinţată de doi englezi, Glenn Kieran Jarman şi Kevin Henry Jarman, dar şi pentru mai multe proiecte imobiliare din Valea Lupului şi Rediu.
Elena Racoveanu este una dintre apariţiile sexy din Primăria Iaşi
„Nu e firma mea. Sunteţi dezinformat!“
Contactată telefonic, Elena Racoveanu a declarat că firma nu-i aparţine.
„Nu e firma mea. Sunteţi dezinformat! Am treabă. Dacă nu aveţi alte întrebări, «La revedere!», a spus Elena Mihaela Racoveanu. Numele complet al acesteia figurează apare ca unic acţionar la SC Regional Erm Consulting SRL, iar la număr de contact pentru firmă este trecut numărul acesteia de telefon mobil. Rămâne astfel un mister de ce Racoveanu nu şi-a trecut firma în declaraţia de interese.
Numărul de mobil al Elenei Racoveanu apare în SEAP, aferent contractului de la Ruginoasa şi într-un anunţ al Primăriei, din aprilie 2016
Pietruieşte drumuri la ţară
La sfârşitul lunii septembrie, societatea Regional Erm Consulting a primit, prin încredinţare directă, din partea Primăriei Ruginoasa, un contract în valoare de 78.600 de lei pentru repararea unor drumuri săteşti.
„Noi am ales această firmă deoarece a oferit cel mai mic preţ. Au mai fost oferte din zonă, dar preţurile erau mult mai mari, de 95-110 de lei metrul cub, în timp ce firma ieşeană a oferit 50 de lei. Trebuie trasat drumul, pus piatra şi compactat cu autogrederul. Habar nu am cui îi aparţine firma. Nu ştiam că e a unei persoane din Primăria Iaşi. Avem pe cineva la Achiziţii care s-a ocupat de acest contract. Pe noi ne-a interesat să obţinem un preţ bun“, susţine Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa.
Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri
„Personal contractual, nu angajată!“
Întrebat despre situaţia Elenei Racoveanu, primarul Iaşului, Mihai Chirica, a precizat că aceasta nu este funcţionar public şi că face parte din cadrul personalului contractual. „Elena Racoveanu nu este funcţionar public. Ea face parte din personalul contractual. Dacă eşti funcţionar public nu ai voie să deţii funcţia de administrator de companie, dar nu este cazul doamnei Racoveanu. Ea nu este angajata Primăriei, este detaşată şi oricum postul ei este scos la concurs“, a menţionat primarul. Edilul a devenit iritat în momentul în care a fost întrebat dacă există vreo incompatibilitate între funcţia deţinută de Racoveanu şi calitatea de administrator al unei firme: „ Mă întrebaţi «A» şi eu vă răspund «B». La revedere!“.
„Dacă eşti funcţionar public nu ai voie să deţii funcţia de administrator de companie, dar nu este cazul doamnei Racoveanu.” Primar Mihai Chirica
Fără prea multă avere
Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2016, Elena Mihaela Racoveanu nu deţine niciun teren sau vreo locuinţă, în schimb are două autoturisme: un Mitsubishi achiziţionat în 1998 şi un Kia Ceed cumpărat în 2008. Veniturile Elenei Racoveanu au fost în 2015 de 29.145 de lei, reprezentând salariul de la Primărie. La capitolul datorii, Racoveanu are un credit la IFN Învăţământ CAR, de 15.750 de lei şi altul la ING Bank, de 7.000 de lei.
Racoveanu neagă evidenţa
Deşi numele îi apare în firmă, inspectorul din Primărie nu a menţionat acest lucru în declaraţia de interese de acum trei luni
Un tânâr din Scânteia a pus la cale un sistem de înşelăciune exploatând iubirea pentru copii. O firmă înfiinţată recent, despre care există suspiciuni că face parte dintr-un sistem de societăţi de înşelat părinţi de copii, îşi face veacul pe Bd. Ştefan cel Mare. Promite portofolii foto şi roluri în spoturi publicitare, ia banii şi nu mai face nimic.
De câteva luni, trecătorii de pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt sunt acostaţi de nişte indivizi care împart tot felul de materiale de promovare a unei „afaceri de modelling”. Aceştia promit persoanelor care au copii că aceştia pot ajunge vedete în tot felul de spoturi publicitare. În schimbul unei sume de bani, părinţii pot aduce copiii la o sesiune foto, materialele urmând să fie introduse într-un catalog. Conform firmei, părinţii vor fi contactaţi cu privire la selecţionarea copiilor în spoturi, în funcţie de cerere. De cele mai multe ori, acest lucru nu se întâmplă, ba mai mult, după plata unui avans, părinţii nu mai primesc niciun semn de la reprezentanţii firmei. O femeie din Suceava este dispusă să meargă la Poliţie după ce a plătit un avans de 200 de lei şi şi-a dat seama că fost înşelată.
Cum a fost prostită
Zilnic, începând cu ora 10.00, trotuarele de pe Ştefan cel Mare sunt ocupate de „promoteri”. Aceştia trag de fiecare persoană, la propriu, încercând să afle cine ar fi dispus să plătească pentru „afirmarea” copiilor. În această situaţie s-a aflat şi Alina Catargiu, din Suceava, când, la începutul lunii septembrie, a plătit un avans de 200 de lei. „Am realizat că firma a tras ţeapă abia a doua zi. Am făcut prostia de a le da suma de 200 de lei pentru ca fetele mele să beneficieze de şedinţe foto solicitate de firme diverse pentru a-şi face publicitate. Pe data de 6 septembrie s-a făcut castingul, iar fetele mele au fost foarte entuziasmate. Sincer, şi noi, părinţii. Ne-am gândit că nu este un efort prea mare pentru le oferi o oportunitate. Pentru a beneficia de serviciile lor am plătit 99 de lei pentru fiecare dintre fete, dovadă fiind bonul fiscal. Am căutat informaţii şi am găsit că firma i-a ţepuit şi pe alţii. Am revenit la sediu a doua zi şi mi s-a spus să nu mă alarmez pentru că voi fi contactată de firme din mall care caută să-şi promoveze produsele şi să nu cred ce se scrie. Neavând încredere, am cerut banii înapoi. Mi s-a spus să aştept 7-10 zile. Nu am primit până acum niciun răspuns”, a povestit mama înşelată.
Aici îşi desfăşoară activitatea firma de casting
Reprezentanţii firmei s-au fâstâcit
Societatea care organizează sesiunile de casting se numeşte RGB Casting Service SRL, cu sediul social în Bucureşti. În Iaşi, aceasta funcţionează într-un spaţiu închiriat, aflat chiar la intrarea în Galeriile Ştefan cel Mare. Societatea este administrată de un anume Dorel Săvuc, cu domiciliul în satul Scânteia din judeţul Iaşi, iar funcţia de director o ocupă o anumită Ştefania Carmen Chiţu. Firma este înfiinţată în luna aprilie a acestui an şi are deja reclamaţii pe diferite site-uri. Se pare că, în trecut, iniţiatorii acestui sistem de fraierit oameni de bună credinţă au operat pe alte firme.
Reporter de Iaşi a încercat să stea de vorbă cu şefii societăţii, dar aceştia nu au fost de găsit. În schimb, un alt reprezentant al firmei a precizat că va rezolva problema, fără să explice de ce banii nu au fost înapoiaţi. „Vom verifica în baza noastră de date şi vom suna înapoi. Vom căuta numele fetelor. Ah, a dat un avans. Poate dura şi un an până va fi contactată de o firmă”, a fost răspunsul sec al acestuia.
Au agresat trecătorii
În urmă cu câteva zile, angajaţii care racolează clienţi au fost reclamaţi pentru modul agresiv de a se manifesta. Cu promptitudine, o patrulă de jandarmi i-a luat la întrebări pe indivizii care deranjau trecătorii. În total au fost aplicate amenzi de 1.500 de lei. „Într-adevăr, au fost amendate trei persoane, pentru că nu aveau ecusoane şi documente care să justifice activitatea desfăşurată. Am transmis informaţiile şi Poliţiei, în caz că sunt reclamaţii de înşelăciune”, a declarat Mihai Ciubotariu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Iaşi.
Angajat al firmei, cu fluturaşi în mână, spre noi victime
Internetul e plin de plângeri
În ciuda numărului mare de nemulţumiţi, studioul este arhiplin de părinţi entuziasmaţi. După o simplă consultare pe motoarele de căutare, firma este reclamată în toate colţurile ţării. „Această firmă, care operează în zona Magic Piza, dă ţepe trecătorilor. Metoda este foarte simplă. Important este să nu le daţi niciun ban, o să vă promită multe, din care nimic nu o să se întâmple. Nu semnaţi nimic cu ei. Ar trebui să ne unim şi să facem ceva”, atrage atenţia un blogger.
„(...)firma asta suntem convinşi că are legătură cu 2 firme care au acţionat în Craiova şi Bucureşti şi care dispar după ce fură şi se redeschid cu alt nume, fură iar, o închid şi tot aşa. Noi am făcut mai multe plângeri, Parchet, Opc, Inspectoratul teritorial de muncă, Protecţia copilului”, apare scris pe un site de socializare.
Elena Racoveanu pietruiește drumuri la Ruginoasa, prin achiziție directă, deși spune că nu e firma ei. Racoveanu este, din martie 2016, unic asociat şi administrator al unei firme care oferă servicii de consultanţă în domeniul fondurilor europene şi, în acelaşi timp, angajată a Direcţiei Proiecte Europene din Primărie. În declaraţia de interese din iunie 2016, femeia nu a menţionat societatea.
Elena Mihaela Racoveanu, inspector de specialitate în cadrul Direcţiei de Dezvoltare şi Proiecte Europene din cadrul Primăriei Iaşi, a înfiinţat, pe 8 martie 2016, firma SC Regional Erm Consulting SRL, în cadrul căreia deţine statutul de unic asociat şi administrator. Recent, societatea a semnat un contract de aproape 80.000 de lei la Ruginoasa, în condiţiile în care salariul anual la Primărie al lui Racoveanu nu depăşeşte 30.000 de lei.
A lucrat pentru o firmă ce face un bloc în Iaşi
Conform unui anunţ de pe un site de profil, firma Elenei Racoveanu prestează servicii de întocmire de cărţi tehnice a construcţiei, diriginţie de şantier, ofertare/decontare, întocmire devize şi situaţii de lucrări/plată, consultanţă tehnică şi economică privind investiţiile şi consultanţă în elaborarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea accesării de fonduri structurale. Acestea din urmă îi sunt familiare femeii de la locul de muncă de la Primărie, unde lucrează de şase ani la Direcţia Dezvoltare şi Fonduri Europene.
Potrivit contului de Facebook al firmei, SC Regional Erm Consulting SRL a asigurat diriginţie de şantier pentru un bloc în municipiul Iaşi, pe strada Iancu Flondor nr. 18, un proiect al Maxim Stil Construct SRL, firmă administrată de Dan Constantin Raveica şi înfiinţată de doi englezi, Glenn Kieran Jarman şi Kevin Henry Jarman, dar şi pentru mai multe proiecte imobiliare din Valea Lupului şi Rediu.
Elena Racoveanu este una dintre apariţiile sexy din Primăria Iaşi
„Nu e firma mea. Sunteţi dezinformat!“
Contactată telefonic, Elena Racoveanu a declarat că firma nu-i aparţine.
„Nu e firma mea. Sunteţi dezinformat! Am treabă. Dacă nu aveţi alte întrebări, «La revedere!», a spus Elena Mihaela Racoveanu. Numele complet al acesteia figurează apare ca unic acţionar la SC Regional Erm Consulting SRL, iar la număr de contact pentru firmă este trecut numărul acesteia de telefon mobil. Rămâne astfel un mister de ce Racoveanu nu şi-a trecut firma în declaraţia de interese.
Numărul de mobil al Elenei Racoveanu apare în SEAP, aferent contractului de la Ruginoasa şi într-un anunţ al Primăriei, din aprilie 2016
Pietruieşte drumuri la ţară
La sfârşitul lunii septembrie, societatea Regional Erm Consulting a primit, prin încredinţare directă, din partea Primăriei Ruginoasa, un contract în valoare de 78.600 de lei pentru repararea unor drumuri săteşti.
„Noi am ales această firmă deoarece a oferit cel mai mic preţ. Au mai fost oferte din zonă, dar preţurile erau mult mai mari, de 95-110 de lei metrul cub, în timp ce firma ieşeană a oferit 50 de lei. Trebuie trasat drumul, pus piatra şi compactat cu autogrederul. Habar nu am cui îi aparţine firma. Nu ştiam că e a unei persoane din Primăria Iaşi. Avem pe cineva la Achiziţii care s-a ocupat de acest contract. Pe noi ne-a interesat să obţinem un preţ bun“, susţine Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa.
Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri
„Personal contractual, nu angajată!“
Întrebat despre situaţia Elenei Racoveanu, primarul Iaşului, Mihai Chirica, a precizat că aceasta nu este funcţionar public şi că face parte din cadrul personalului contractual. „Elena Racoveanu nu este funcţionar public. Ea face parte din personalul contractual. Dacă eşti funcţionar public nu ai voie să deţii funcţia de administrator de companie, dar nu este cazul doamnei Racoveanu. Ea nu este angajata Primăriei, este detaşată şi oricum postul ei este scos la concurs“, a menţionat primarul. Edilul a devenit iritat în momentul în care a fost întrebat dacă există vreo incompatibilitate între funcţia deţinută de Racoveanu şi calitatea de administrator al unei firme: „ Mă întrebaţi «A» şi eu vă răspund «B». La revedere!“.
„Dacă eşti funcţionar public nu ai voie să deţii funcţia de administrator de companie, dar nu este cazul doamnei Racoveanu.” Primar Mihai Chirica
Fără prea multă avere
Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2016, Elena Mihaela Racoveanu nu deţine niciun teren sau vreo locuinţă, în schimb are două autoturisme: un Mitsubishi achiziţionat în 1998 şi un Kia Ceed cumpărat în 2008. Veniturile Elenei Racoveanu au fost în 2015 de 29.145 de lei, reprezentând salariul de la Primărie. La capitolul datorii, Racoveanu are un credit la IFN Învăţământ CAR, de 15.750 de lei şi altul la ING Bank, de 7.000 de lei.
Racoveanu neagă evidenţa
Deşi numele îi apare în firmă, inspectorul din Primărie nu a menţionat acest lucru în declaraţia de interese de acum trei luni
Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, arestat preventiv pentru că ar fi plătit bani frumoși firmei Black Cube din Israel pentru a o spiona pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a avut de-a lungul timpului relații de afaceri, direct sau indirect, cu mai multe personaje influente, dar și controversate. Unul dintre acestea este Ovidiu Puțura, fost judecător și secretar de stat în Guvernul Ponta, trimis în judecată în aprilie 2015.
Firma Peer House Communication SRL, specializată în activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicării, a fost construită de fostul șef în cadrul Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului a SRI pe scheletul unei alte firme, Daiman Media SRL.
La început, în februarie 2013, Daniel Dragomir era unic asociat, fondator și administrator al societății care se ocupa cu activități de consultanță și management, inclusiv în domeniul relațiilor publice și al comunicării. Un an și ceva mai târziu, după ce o cooptează în firmă și pe soția sa, Marinela Dragomir, Daniel Dragomir schimbă denumire societății în Peer House Communication SRL.
În septembrie 2015, Daniel Dragomir își cesionează acțiunile Ofeliei Alina Puțura, soția lui Ovidiu Puțura, fost judecător și secretar de stat în Ministerul Justiției, trimis cu câteva luni înainte în judecată, de procurorii DNA, pentru dare de mită și trafic de influență. Potrivit datelor din dosar, Ovidiu Puțura ar fi promis, în noiembrie 2014, judecătoarei Corina Iacob de la Tribunalul Bistrița că o va ajuta ca fiul său să promoveze examenul pentru notari stagiari, în schimbul unei hotărâri favorabile într-un dosar în care era implicată Ofelia Alina Puțura. Tot potrivit anchetatorilor, Ovidiu Puţura îi spunea judecătoarei Corina Iacob că o va agresa fizic pe o colegă a acesteia dacă nu soluţionează favorabil dosarul soţiei sale, spunând: „Îi dau doi pumni în gură în tribunal, de îi rup picioarele, o calc cu maşina”.
La câteva luni după ce Ofelia Alina Puțura ajunge să dețină 50% din acțiunile Peer House Communication SRL, în aprilie 2016 mai precis, societatea și-a majorat capitalul social, prin intermediul unor cupoane emise în 1931 de către Regatul României, garantate de statul român și aflate la purtător. Este vorba de 17 cupoane estimate la 77.206.020 lei, conform evaluării făcute în aprilie 2016 de expertul autorizat Gheorghe Vișoiu. Este vorba de același Gheorghe Vișoiu trimis în judecată în aprilie 2015 în dosarul ANRP în care sunt implicați și fostul șef al Agenției Naționale de Integritate Horia Georgescu și ex-deputații Theodor Niculescu și Marko Attila. În dosar, Vișoiu a fost acuzat că ar fi săvârșit, în calitate de angajat al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, trei infracţiuni de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit datelor de Ministerul de Finanțe, SC Peer House Communication SRL, societate înregistrată cu un singur angajat, nu ar fi avut, în ultimii trei ani, o situație financiară prea bună.
În 2013, firma a avut o cifră de afaceri netă de 31.111 euro și o pierdere netă de 14.312 euro. Anul următor, în 2014, cifra de afaceri netă crește la 87.251 euro, iar societatea înregistrează un profit net de 30.191 euro. În 2015, cifra de afaceri netă a Peer House Communication cade la 13.285 euro, iar pierderea netă crește la 16.363 euro.
Daniel Dragomir, arestat preventiv miercuri seară, a fost acuzat că ar fi plătit 900.000 de lire sterline firmei israeliene Black Cube pentru spionarea Laurei Codruța Kovesi. Suma i-ar fi fost furnizată lui Dragomir, fost ofițer SRI, de mai multe persoane interesate în denigrarea șefei DNA.
Daniel Dragomir a fost arestat, miercuri seară, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată şi instigare la violarea secretului corespondenţei.
(Sursa: digi24.ro)
Şeful tună şi fulgeră de ani de zile împotriva „privaţilor” din sistemul de sănătate, iar una dintre principalele colaboratoare a semnat „pactul cu diavolul”. La trei săptămâni după ce şi-a înfiinţat firmă de asistenţă medicală, şefa SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a semnat un contract pentru asigurarea de servicii medicale de urgenţă la Aeroportul Iaşi. Suma maximă pe care ar putea-o primi Cimpoeşu este de 132.000 lei. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat”, a spus doctoriţa. La auzul afacerii, „tătucul” sistemului de urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat: „Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează”.
Pe 26 iulie 2016, medicul-şef al al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon“ Iaşi, Diana Cimpoeşu, a înfiinţat firma SC Urgprof SRL, cu sediul la adresa sa de domiciliu. Pe 17 august, societatea semna primul contract, cu o instituţie publică. În fix trei săptămâni a dat lovitura.
Contract doar pe restul lui 2016
Atribuirea a avut loc prin achiziţie directă, prin portalul SEAP, iar valoarea contractului, care se întinde doar pe durata acestui an, poate ajunge la 132.000 de lei. Potrivit actelor, pentru aceşti bani, firma şefei SMURD Iaşi trebuie să presteze 2.028 de ore de servicii de asistenţă medicală de urgenţă, cu personal specializat, respectiv medic de medicină de urgenţă. Valoarea serviciilor prestate este, potrivit contractului, de 65 de lei, fără TVA, pe medic, pe oră.
„Contractul, aşa cum este prezentat şi în SEAP (valoare şi număr de ore), ar fi acoperitor pentru întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul anului 2016, dacă am fi nevoiţi să asigurăm extern, până atunci, serviciile medicale de urgenţă. Dar, evident, nu este cazul sau nu va fi cazul“, spune directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.
Temporar, dar nu se ştie cât
Reprezentanţii Aeroportului Iaşi susţin că au apelat la această variantă deoarece nu au, deocamdată, medici de urgenţă proprii la cabinetul medical din incintă, posturile fiind blocate la nivel de Consiliu Județean. În plus, amatorii nu se înghesuie, salariile fiind destul de mici, 1.200-1.300 lei pe lună. „După ce schema de personal propriu va parcurge stadiul de pregătire medicină de urgenţă şi va exista posibilitatea asigurării exclusiv de către cabinetul medical al aeroportului al serviciului de prim-ajutor, ramură a medicinii ce necesită cursuri de specializare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, contractul nu va mai opera. Şi acum, acesta funcţionează ca un tampon. Serviciile medicale de urgenţă se asigură pentru pasagerii ce tranzitează Aeroportul Iaşi, aceasta fiind condiţie obligatorie ca acesta să fie certificat“, adaugă şeful Aeroportului Iaşi.
Medicul Cimpoeşu a avut motive de bucurie, dar acum are şi de ce să fie îngrijorată: a luat-o şeful „la ochi”
Suplimentare a ceea ce există
Până la ora redactării acestui material, în baza contractului au fost prestate 184 de ore, de către un cadru medical de la firma Dianei Cimpoeşu, ceea ce înseamnă o sumă de 11.960 de lei în 18 zile, adică în perioada 18 august – 5 septembrie. Rezultă că, în medie, lunar, firma şefei SMURD poate câştiga peste 20.000 de lei.
Doctorii de la Urgprof SRL asigură serviciul medical de urgenţă în perioada când nu există personal specializat al aeroportului, adică 12 ore pe zi, de la ora 19.00 la 07.00, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică.
„Nu vreau să vorbesc despre asta”
Diana Cimpoeşu a rămas surprinsă în momentul care a fost întrebată despre firma sa. Șocul a fost că s-a aflat. Aceasta s-a limitat să precizeze că a urmat exemplul altor colegi, dar a refuzat să ofere informaţii despre numărul de angajaţi şi numărul de contracte avute, spunând, totuşi, că nu deţine o ambulanţă. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat. Mulţi dintre ei fac asta de 20 de ani şi am zis că vreau să încerc şi eu. Aşa am decis să fac această firmă. Nu am vreo obligaţie legală să vă ofer informaţii despre societatea mea privată. Este ceea ce fac eu în timpul meu liber şi nu vreau să vorbesc despre asta“, a spus Diana Cimpoeşu.
Obiectul de activitate principal al firmei patronate de şefa SMURD Iaşi este “activităţi de asistenţă medicală ambulatorie şi stomatologică” şi, ca obiect secundar, „activităţi de asistenţă medicală generală”.
Nu vede vreo incompatibilitate
Pentru Diana Cimpoeşu faptul că firma sa prestează servicii de medicină de urgenţă, în timp ce ea este angajată în sistemul public de sănătate nu reprezintă un conflict de interese. „Eu sunt profesor universitar la UMF, şef de secţie, cred că pot presta alte activităţi în timpul liber. Mă voi interesa să văd dacă există vreun conflict de interese, dar nu cred. Firma este înfiinţată recent şi nu am avut timp să mă documentez foarte bine. Dacă apare ceva care să presupună o incompatibilitate, o voi rezolva. Nu ştiu… pot să şi renunţ la firmă. Nu cred că e ceva ilegal“, a declarat Cimpoeşu.
Cum se procedează în alte părţi
Surse apropiate tranzacţiei au declarat pentru 7EST că Aeroportul ar fi încercat să contracteze acest tip de servicii medicale de la spitalele de Stat, dar nu ar exista cadrul legal pentru aceasta. O arată şi contractele similare, semnate în trecut de Aeroporturile din Oradea (2008) şi Târgu Mureş (2016), ambele cu firme private. Aeroportul Otopeni are deja ceea ce îşi doreşte cel din Iaşi: un aparat propriu de angajaţi, cu 12 medici şi 12 asistenţi medicali.
La Târgu Mureş, contractul a fost încheiat pentru o lună, a fost atribuit firmei Ultratest SRL şi a avut valoarea de 9.875 de lei. Firma se obligă să asigure servicii medicale de prim-ajutor şi de urgenţă 24 de ore/zi, 7 zile din 7, cu personal calificat în medicină de prim-ajutor şi de urgenţă, dotarea punctului de lucru cu trusă de resuscitare respiratorie şi ambulatorie şi cardiocirculatorie, sursă de oxigen, medicamente de urgenţă şi defibrilator. Niciunul dintre cei patru asociaţi şi administratori de la Ultratest nu lucrează, însă, în sistemul de urgenţă.
Raed Arafat, „trădat” din sistem
Arafat, luat prin surprindere
Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, s-a arătat mirat în momentul în care i-am cerut să comenteze faptul că firma şefei SMURD Iaşi oferă servicii de medicină de urgenţă.
„Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Nu am ştiut până acum că doamna Cimpoeşu ar avea o asemenea firmă. Trebuie să verific şi să vorbesc cu doamna Cimpoeşu. Până nu ştiu detalii, nu pot face vreo declaraţie. Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează. Trebuie să văd dacă într-adevăr e un conflict cu ce face doamna în sistemul de urgenţe“, a spus Raed Arafat.
Marius Bodea vrea să aibă proprii medici
Obligaţi să asigure medicină de urgenţă
Şeful Aeroportului Iaşi menţionează că a apelat la serviciul firmei patronate de şefa SMURD deoarece legislaţia română cere ca fiecare aeroport să aibă medic specializat în urgenţe. „Potrivit articolului 28 din Codul Aerian, administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim-ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. De asemenea, potrivit Hotărârii de Guvern privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, trebuie îndeplinite condiţii privind facilităţile de sănătate publică, asistenţă medicală, controlul veterinar şi fitosanitar“, motivează Marius Bodea necesitatea încheierii acestui contract.
Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Şefa SMURD: Venituri lunare de 16.500 de lei
Potrivit declaraţiei de avere din acest an, Diana Cimpoeşu deţine, împreună cu soţul, o casă de locuit de 100 de metri pătraţi, din 2001, şi un autoturism Ford Focus, cumpărat în 2015. Are un cont de economii de 9.050 de euro şi a primit anul trecut 5.000 de euro în urma decesului mamei.
A avut venituri de 198.011 lei, din care 100.395 de lei de la UMF Iaşi, 83.459 de lei de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon“ Iaşi, 7.662 de lei de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi 6.495 de lei de la SC Oftaprof SRL.
La capitolul datorii, şefa SMURD are două credite, unul de 175.000 de euro, luat în 2008, şi unul de 15.000 de euro, contractat anul trecut.
Şeful tună şi fulgeră de ani de zile împotriva „privaţilor” din sistemul de sănătate, iar una dintre principalele colaboratoare a semnat „pactul cu diavolul”. La trei săptămâni după ce şi-a înfiinţat firmă de asistenţă medicală, şefa SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a semnat un contract pentru asigurarea de servicii medicale de urgenţă la Aeroportul Iaşi. Suma maximă pe care ar putea-o primi Cimpoeşu este de 132.000 lei. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat”, a spus doctoriţa. La auzul afacerii, „tătucul” sistemului de urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat: „Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează”.
Pe 26 iulie 2016, medicul-şef al al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon“ Iaşi, Diana Cimpoeşu, a înfiinţat firma SC Urgprof SRL, cu sediul la adresa sa de domiciliu. Pe 17 august, societatea semna primul contract, cu o instituţie publică. În fix trei săptămâni a dat lovitura.
Contract doar pe restul lui 2016
Atribuirea a avut loc prin achiziţie directă, prin portalul SEAP, iar valoarea contractului, care se întinde doar pe durata acestui an, poate ajunge la 132.000 de lei. Potrivit actelor, pentru aceşti bani, firma şefei SMURD Iaşi trebuie să presteze 2.028 de ore de servicii de asistenţă medicală de urgenţă, cu personal specializat, respectiv medic de medicină de urgenţă. Valoarea serviciilor prestate este, potrivit contractului, de 65 de lei, fără TVA, pe medic, pe oră.
„Contractul, aşa cum este prezentat şi în SEAP (valoare şi număr de ore), ar fi acoperitor pentru întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul anului 2016, dacă am fi nevoiţi să asigurăm extern, până atunci, serviciile medicale de urgenţă. Dar, evident, nu este cazul sau nu va fi cazul“, spune directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.
Temporar, dar nu se ştie cât
Reprezentanţii Aeroportului Iaşi susţin că au apelat la această variantă deoarece nu au, deocamdată, medici de urgenţă proprii la cabinetul medical din incintă, posturile fiind blocate la nivel de Consiliu Județean. În plus, amatorii nu se înghesuie, salariile fiind destul de mici, 1.200-1.300 lei pe lună. „După ce schema de personal propriu va parcurge stadiul de pregătire medicină de urgenţă şi va exista posibilitatea asigurării exclusiv de către cabinetul medical al aeroportului al serviciului de prim-ajutor, ramură a medicinii ce necesită cursuri de specializare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, contractul nu va mai opera. Şi acum, acesta funcţionează ca un tampon. Serviciile medicale de urgenţă se asigură pentru pasagerii ce tranzitează Aeroportul Iaşi, aceasta fiind condiţie obligatorie ca acesta să fie certificat“, adaugă şeful Aeroportului Iaşi.
Medicul Cimpoeşu a avut motive de bucurie, dar acum are şi de ce să fie îngrijorată: a luat-o şeful „la ochi”
Suplimentare a ceea ce există
Până la ora redactării acestui material, în baza contractului au fost prestate 184 de ore, de către un cadru medical de la firma Dianei Cimpoeşu, ceea ce înseamnă o sumă de 11.960 de lei în 18 zile, adică în perioada 18 august – 5 septembrie. Rezultă că, în medie, lunar, firma şefei SMURD poate câştiga peste 20.000 de lei.
Doctorii de la Urgprof SRL asigură serviciul medical de urgenţă în perioada când nu există personal specializat al aeroportului, adică 12 ore pe zi, de la ora 19.00 la 07.00, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică.
„Nu vreau să vorbesc despre asta”
Diana Cimpoeşu a rămas surprinsă în momentul care a fost întrebată despre firma sa. Șocul a fost că s-a aflat. Aceasta s-a limitat să precizeze că a urmat exemplul altor colegi, dar a refuzat să ofere informaţii despre numărul de angajaţi şi numărul de contracte avute, spunând, totuşi, că nu deţine o ambulanţă. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat. Mulţi dintre ei fac asta de 20 de ani şi am zis că vreau să încerc şi eu. Aşa am decis să fac această firmă. Nu am vreo obligaţie legală să vă ofer informaţii despre societatea mea privată. Este ceea ce fac eu în timpul meu liber şi nu vreau să vorbesc despre asta“, a spus Diana Cimpoeşu.
Obiectul de activitate principal al firmei patronate de şefa SMURD Iaşi este “activităţi de asistenţă medicală ambulatorie şi stomatologică” şi, ca obiect secundar, „activităţi de asistenţă medicală generală”.
Nu vede vreo incompatibilitate
Pentru Diana Cimpoeşu faptul că firma sa prestează servicii de medicină de urgenţă, în timp ce ea este angajată în sistemul public de sănătate nu reprezintă un conflict de interese. „Eu sunt profesor universitar la UMF, şef de secţie, cred că pot presta alte activităţi în timpul liber. Mă voi interesa să văd dacă există vreun conflict de interese, dar nu cred. Firma este înfiinţată recent şi nu am avut timp să mă documentez foarte bine. Dacă apare ceva care să presupună o incompatibilitate, o voi rezolva. Nu ştiu… pot să şi renunţ la firmă. Nu cred că e ceva ilegal“, a declarat Cimpoeşu.
Cum se procedează în alte părţi
Surse apropiate tranzacţiei au declarat pentru 7EST că Aeroportul ar fi încercat să contracteze acest tip de servicii medicale de la spitalele de Stat, dar nu ar exista cadrul legal pentru aceasta. O arată şi contractele similare, semnate în trecut de Aeroporturile din Oradea (2008) şi Târgu Mureş (2016), ambele cu firme private. Aeroportul Otopeni are deja ceea ce îşi doreşte cel din Iaşi: un aparat propriu de angajaţi, cu 12 medici şi 12 asistenţi medicali.
La Târgu Mureş, contractul a fost încheiat pentru o lună, a fost atribuit firmei Ultratest SRL şi a avut valoarea de 9.875 de lei. Firma se obligă să asigure servicii medicale de prim-ajutor şi de urgenţă 24 de ore/zi, 7 zile din 7, cu personal calificat în medicină de prim-ajutor şi de urgenţă, dotarea punctului de lucru cu trusă de resuscitare respiratorie şi ambulatorie şi cardiocirculatorie, sursă de oxigen, medicamente de urgenţă şi defibrilator. Niciunul dintre cei patru asociaţi şi administratori de la Ultratest nu lucrează, însă, în sistemul de urgenţă.
Raed Arafat, „trădat” din sistem
Arafat, luat prin surprindere
Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, s-a arătat mirat în momentul în care i-am cerut să comenteze faptul că firma şefei SMURD Iaşi oferă servicii de medicină de urgenţă.
„Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Nu am ştiut până acum că doamna Cimpoeşu ar avea o asemenea firmă. Trebuie să verific şi să vorbesc cu doamna Cimpoeşu. Până nu ştiu detalii, nu pot face vreo declaraţie. Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează. Trebuie să văd dacă într-adevăr e un conflict cu ce face doamna în sistemul de urgenţe“, a spus Raed Arafat.
Marius Bodea vrea să aibă proprii medici
Obligaţi să asigure medicină de urgenţă
Şeful Aeroportului Iaşi menţionează că a apelat la serviciul firmei patronate de şefa SMURD deoarece legislaţia română cere ca fiecare aeroport să aibă medic specializat în urgenţe. „Potrivit articolului 28 din Codul Aerian, administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim-ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. De asemenea, potrivit Hotărârii de Guvern privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, trebuie îndeplinite condiţii privind facilităţile de sănătate publică, asistenţă medicală, controlul veterinar şi fitosanitar“, motivează Marius Bodea necesitatea încheierii acestui contract.
Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Şefa SMURD: Venituri lunare de 16.500 de lei
Potrivit declaraţiei de avere din acest an, Diana Cimpoeşu deţine, împreună cu soţul, o casă de locuit de 100 de metri pătraţi, din 2001, şi un autoturism Ford Focus, cumpărat în 2015. Are un cont de economii de 9.050 de euro şi a primit anul trecut 5.000 de euro în urma decesului mamei.
A avut venituri de 198.011 lei, din care 100.395 de lei de la UMF Iaşi, 83.459 de lei de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon“ Iaşi, 7.662 de lei de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi 6.495 de lei de la SC Oftaprof SRL.
La capitolul datorii, şefa SMURD are două credite, unul de 175.000 de euro, luat în 2008, şi unul de 15.000 de euro, contractat anul trecut.
Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) se va desfăşura şi în acest an într-o mare discreție. Licitaţia organizată de Muzeul Literaturii Române (MLR) a fost anulată, întrucât nicio firmă nu a depus vreo ofertă.
Conducerea MLR spune că festivalul va fi organizat oricum, urmând să cuprindă evenimentele care pot fi organizate fără implicarea unei firme specializate. De cealaltă parte, reprezentanţii Consiliului Judeţean aşteaptă comunicarea oficială a anulării licitaţiei, situaţia urmând să fie discutată în cadrul şedinţei operative de luni ţinută cu şefii instituţiilor subordonate, arată „Ziarul de Iași”.
MLR intenționa să plătească 1,4 milioane lei pentru cinci zile de festival, programat în perioada 26-30 octombrie. Firma care şi-ar fi asumat organizarea FILIT urma să gestioneze serile FILIT, cuprinzând întâlniri ale publicului cu scriitori străini şi români de marcă la Teatrul Naţional, întâlniri ale scriitorilor români cu elevii în licee, cu ieşenii în Casa FILIT, organizarea unei nopţi lungi a poeziei, a unor deplasări ale scriitorilor în oraşele judeţului, un salon de carte, o expoziţie de fotografie, ca şi dezbateri, mese rotunde şi întâlniri profesionale cu traducători. Pavilioanele, logistica, decoraţiunile, serviciile de internet, curăţenie sau pază, producerea de materiale informative şi publicitatea festivalului ar fi trebuit asigurate tot de firma câştigătoare a licitaţiei.
În lipsa unei firme specializate, MLR va fi singura instituţie implicată în organizarea festivalului. „MLR a încercat să externalizeze o secţiune a festivalului, mai precis evenimentele referitoare la întâlnirile autorilor cu publicul, însă nu s-a depus nicio ofertă. Desigur, am luat în calcul şi această posibilitate, aşa că există un plan de rezervă. În curând, vom da publicităţii numele invitaţilor români şi străini care vor participa la întâlnirile cu publicul. De asemenea, muzeul lucrează intens în această perioadă la proiectul «Expoziţii FILIT 2016», unde pregătim câteva surprize, unele de talie internaţională. Tot la FILIT vom deschide un nou punct muzeal, al patrulea pe care MLR îl realizează în ultimii doi ani, dedicat scriitorului şi criticului literar Garabet Ibrăileanu”, a declarat directorul MLR, Dan Lungu.
Primele două ediții FILIT, cele din anii 2013 și 2014, au fost cele mai consistente. Cu peste 26.000 de participanți în 2013 și peste 35.000 de participanți în anul următor, FILIT a avut sute de invitați, unii dintre ei scriitori și critici foarte cunoscuți. Prima ediție a fost realizată cu numeroase încredințări directe din bugetul pus la dispoziție de CJ, iar cea de-a doua ediție, care a costat 500.000 de euro, a fost realizată cu ajutorul unei firme care s-a ocupat de achiziții, amendată ulterior pentru lipsă de transparență. Ediția din anul 2015 a fost foarte modestă ca ecouri, deși bugetul inițial a fost la nivelul celorlalți ani. Trebuie menționat totuși că, față de primii doi ani, toată organizarea a căzut exclusiv în sarcina angajaților MNLR, nemaifiind externalizat nici un serviciu. Așa cum se va întâmpla și în acest an.
(Sursa: ziaruldeiasi.ro)
