Un general bun fără o armată în spate e la fel de inutil ca o armată bună fără un general în față. Una fără alta nu se poate.
Ne pregătim de alegeri, mai sunt câteva zile, și ne punem deja întrebarea: ce alegem, de fapt. Alegem un nou parlament? Da, alegem și un nou Parlament. Alegem și un nou guvern? Da, alegem, indirect, și un nou guvern. Bun, dacă am stabilit asta, trebuie să ne punem și a treia întrebare. Este suficient să ai un nou parlament și un nou guvern, sau mai trebuie ca cele două să și lucreze împreună? Răspunsul pare evident. Fără o bună colaborare dintre cele două instituții toată lumea va avea de pierdut. Toată lumea, adică toți alegătorii, că politicienii se descurcă oricum, fie că sunt la Putere, fie în Opoziție. Și-atunci, întrebarea la care mai trebuie să răspundem este cum putem noi, alegătorii, să ne asigurăm că viitorul parlament și viitorul guvern vor fi în stare să se înțeleagă și să lucreze bine împreună?
Deputatul Marian Neacşu, secretarul general al PSD, a anunţat, luni, că social-democraţii îi vor solicita lui Eugen Bejinariu să demisioneze din Parlament, inclusiv în cazul în care va fi reales pentru un nou mandat 11 decembrie, potrivit News.ro.
Aproape jumătate dintre candidaţii eligibili, adică cei care au şanse să intre în Parlament, au probleme de integritate! La acestă concluzie a ajuns un studiu efectuat de mişcarea civică „Iniţiativa România"!
Este vorba despre aspiranţi la un fotoliu de parlamentar care au probleme penale, sunt incompatibili, sau care au iniţiat în mandatele anterioare legi împotriva statului de drept.
Politicienii intră oficial în campania electorală vineri, 11 noiembrie, conform calendarului electoral stabilit de Guvern. Numărul românilor care ar putea vota pe 11 decembrie pentru alegerile parlamentare se apropie de 19 milioane, însă datele Biroului Electoral Central arată că la precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, s-au prezentat la urne aproximativ 7,7 milioane de români.
Potrivit calendarului electoral stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 635/2016, campania electorală pentru alegerile parlamentare începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7.00. Astfel, campania începe în data de 11 noiembrie şi se finalizează pe 10 decembrie.
Alegerile parlamentare îi vor costa pe români peste 227 de milioane de lei. Suma totală alocată de Guvern este prevăzută, pe categorii de cheltuieli, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS).
Pentru organizarea alegerilor parlamentare s-au constituit circumscripţii electorale în cele 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, numărul total al circumscripţiilor electorale este 43.
Reguli de desfăşurare a campaniei electorale
În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor.
În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. De asemenea, în campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, precum şi de candidaţii independenţi.
Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.
Primarii sunt obligaţi să monteze cel puţin un panou electoral şi în fiecare sat aparţinător sau localitate componentă din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidat independent poate aplica numai două afişe electorale.
Un afiş electoral amplasat nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură. În alte locuri decât cele stabilite conform legii, afişajul electoral este interzis. Sunt interzise de asemenea afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
Primarul, cu sprijinul poliţiei locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate în locuri autorizate.
Alegeri parlamentare 2016. Ce materiale promoţionale pot folosi candidaţii la alegerile parlamentare
Regulile privind finanţarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt stabilite prin Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
În campania electorală, partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişe electorale prin care se convoacă o reuniune electorală care vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.
Partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi au obligaţia de a imprima sau de a utiliza pe toate materialele de propagandă electorală cel puţin următoarele date: denumirea partidului politic, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau numele candidatului independent care le-a comandat, după caz; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă şi tirajul materialelor.
Pe ce mai pot cheltui banii partidele
Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot efectua numai următoarele tipuri de cheltuieli electorale: cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă, în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru comisioane bancare.
La alegerile parlamentare generale, respectarea plafoanelor se determină prin raportare la fiecare circumscripţie electorală, respectiv la nivel central, prin raportare la valoarea maximă a cheltuielilor electorale la care are dreptul formaţiunea politică sau candidatul independent, după caz, în aceste circumscripţii electorale şi la nivel central, după caz.
Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate atât la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, cât şi la nivel central.
Partidele care nu obţin numărul de voturi, însă obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentulu, au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate în circumscripţia electorală respectivă.
Sumele de bani necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente, conform legii.
Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii; donaţii primite de la persoane fizice; împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit.
Donaţiile care vor fi folosite de către candidaţi drept contribuţii pentru campania electorală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să respecte plafoanele stabilite de lege pentru donaţiile către partidele politice; să fie primite numai în conturile bancare proprii, în cazul în care valoarea acestora este mai mare de 10 salarii de bază minime brute pe ţară şi să fie însoţite de declaraţii ale donatorilor privind sursa acestora, în cazul în care nu provin din veniturile proprii.
Limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală care pot fi depuse ori virate de către candidaţi sau de către mandatarul financiar sunt de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
Limitele maxime ale fondurilor care pot fi transferate de către partidul politic în contul bancar sunt de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
Cheltuielile electorale efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse.
În cazul alegerilor parlamentare generale, limita maximă a cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central de către partidele politice care participă la alegeri şi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care propun candidaţi la nivelul circumscripţiilor electorale este de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
Cum se va desfăşura campania electorală la radio şi tv
CNA a stabilit regulile de desfăşurare a campaniei electorale în audio-vizual. Astfel, reflectarea campaniei electorale în audiovizual începe vineri, 11 noiembrie 2016, şi se încheie în ziua de vineri, 9 decembrie 2016, ora 7.00.
Candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi, denumiţi în continuare competitori electorali, au acces la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private.
Posturile de radio şi de televiziune private au obligaţia să comunice Consiliului Naţional al Audiovizualului implicarea lor în campanie, lista emisiunilor electorale pe care le vor realiza, precum şi intervalele de timp de difuzare a respectivelor emisiuni, până cel mai târziu în ziua de 10 noiembrie 2016.
Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.
În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii: să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor; să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice; să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat, să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală ori etnie.
Tarifele pe emisiune şi pe unitate de timp ale fiecărui post privat de radio şi de televiziune vor fi făcute publice şi vor fi aceleaşi pentru toţi competitorii.
În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: denumirea instituţiei care a realizat sondajul; data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
Începând cu 48 de ore înainte de începerea votării şi până la încheierea votării sunt interzise în audio-vizual prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, difuzarea de spoturi de publicitate electorală, invitarea sau prezentarea candidaţilor şi/sau a reprezentanţilor competitorilor electorali în emisiunile şi programele posturilor de radio şi de televiziune, dar şi comentarii privind desfăşurarea campaniei, precum şi cele privind candidaţii şi competitorii electorali.
Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, fără a avea acces în interiorul secţiei de votare
În ziua votării sunt interzise prezentarea de sondaje realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării, comentarii referitoare la competitorii electorali, înainte de încheierea votării sau îndemnuri de a vota sau de a nu vota un candidat ori candidaturile depuse de competitorii electorali.
(Sursa: romaniatv.ro)
Un deputat PSD propune înfiinţarea unei armate în subordinea Parlamentului. Structura ar urma să poarte numele de Garda Naţională a României şi să dispună de forţe terestre, de artilerie şi aeriene. Garda ar trebui să se implice în „acțiuni de luptă pentru respingerea unei agresiuni extreme”, situaţii de urgenţă şi dezastre.
Proiectul de lege, al cărui unic iniţiator este Eugen Nicolicea, a fost depus la Parlament pe 31 octombrie. Conform acestuia, Garda Naţională ar urma să colaboreze cu Ministerul Apărării Naţionale „pe linie operațională, prin două birouri constituite la Statul Major al Forțelor Terestre și Statul Major al Forțelor Aeriene”. Noua structură militară va fi condusă de un Inspectorat general al cărui şef va fi numit de Biroul Permanent al Senatului. Fondurile pentru funcţionare vor fi asigurate de Guvern.
Potrivit proiectului, Inspectoratul Gărzii Naţionale „întocmește planurile de instruire și intervenție în situații de urgență şi conduce nemijlocit activitățile de intervenție la dezastre”. Alte atribuţii ale structurii vor fi „stabilite de Comisiile de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională”.
Garda Naţională ar urma să funcţioneze cu 35% angajaţi permanenţi şi 65% voluntari cu vârste între 18 şi 65 de ani, absolvenţi de liceu şi ai unui curs de pregătire special organizat. Voluntarii ar urma să beneficieze de scutiri de taxe şi impozite locale, plata asigurării locuinţelor, indemnizaţie, hrană şi transport pe durata stagiului de convocare. În plus, le va fi permis accesul „în colegiile și universitățile instituțiilor cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale”.
(Sursa: digi24.ro)
Deputații au votat în favoarea legii conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric. Legea urmează acum să ajungă pe masa președintelui pentru promulgare.
Legea privind conversia creditelor în franci elvețieni a trecut de Parlament cu 248 de voturi pentru.
Potrivit proiectului de lege, creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adițional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul.
Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect.
Votul vine după ce deputaţii au eliminat, în comisiile de specialitate, plafonul de 250.000 de franci elvețieni. Săptămâna trecută, parlamentarii au scos şi pragul de îndatorare de 50%.
Peste 50.000 de români au așteptat decizia aleșilor pentru a afla dacă le scad sau nu ratele.
(Sursa: digi24.ro)
Sam Armstrong, tânărul şef de cabinet al parlamentarului britanic Craig MacKinlay, a fost arestat fiind bănuit că a atacat şi violat o femeie în incinta Parlamentului.
Agresiunea s-a petrecut după ce tânărul de 23 de ani ar fi consumat cantităţi uriaşe de alcool chiar pe terasa Camerei Lorzilor, scrie Daily Mail.
Sam Armstrong a povestit că a băut vinerea trecută până în zorii zilei împreună cu un grup de consilieri conservatori şi femei la barul care vinde băuturi subvenţionate în incinta Parlamentului.
Ulterior, Armstrong şi una din femeile prezente la petrecere s-au retras în biroul şefului acestuia, Craig MacKinlay, unde ar fi avut loc violul de care este acum incriminat tânărul. MacKinlay este parlamentar pentru South Thanet, Kent, iar Armstrong este nu doar şeful său de cabinet, ci şi purtătorul său de cuvânt.
„Erau cu toţii extrem de beţi”, a declarat un martor ocular citat de tabloidul The Sun.
(Sursa: EVZ.ro)
Într-un articol publicat pe contul său de Facebook, Călin Popescu Tăriceanu face un apel către membrii Parlamentului României. Copreşedintele ALDE se adresează tuturor parlamentarilor, nu doar membrilor formaţiunii sale, şi le cere să nu mai ia în discuţie şi să nu mai exprime niciun vot asupra solicitărilor DNA. Argumentul său este că parchetul anticorupţie a devenit „un instrument pentru anihilarea adversarilor politici”. Şeful Senatul susţine că cererile DNA pot aştepta formarea viitorului Parlament.
Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte ALDE, preşedintele Senatului: „Scopul nu a fost acela de a face valuri ci acela de a atrage atenţia, la modul cel mai serios, că Parlamentul, din păcate, de bună vreme, este o ţintă de discreditare. Parlamentul, până la urmă, rămâne totuşi singura instituţie realmente democratică a statului. Nu numai în România, peste tot în democraţiile parlamentare. Acest demers de discreditare permanentă poate să fie făcut în diferite feluri, am văzut în perioada preşedintelui Băsescu. Acum, mai recent, DNA şi-a fixat ca ţintă, fără ca cineva să-i fi alocat această sarcină, anchetarea în exclusivitate, aş spune, a membrilor Parlamentului. Înainte de alegerile locale am văzut că DNA a făcut el selecţia, înainte de a o face alegătorii. Acelaşi lucru încearcă să facă şi acum. (...)Eu trag un semnal de alarmă că suntem într-o fază de derapaje grave. Suntem într-o fază în care, se pare, o instituţie intervine în jocul democratic, alterează jocul democratic şi opţiunea cetăţenilor. Şi în faţa acestei situaţii noi trebuie, într-un fel, să reacţionăm şi să atragem atenţia că nu suntem dispuşi să intrăm în acest joc. (...)
Eu cred că e un semnal pe care parlamentul trebuie să-l dea. Parlamentul nu poate să devină un fel de jucărie pe masa doamnei Kovesi. Eu îndemn toţi românii să deschidă ochii bine şi să vedem ca spectacolul pe care l-am avut la locale să nu se mai repete acum. Eu vreau să decidă ei, liber, pe mâinile cui încredinţează responsabilitatea conducerii României. Nu e treaba DNA acest lucru. Ca să fie clar înţeles, în nicio ţară democratică. În Rusia lui Putin, sigur că da. Procuratura poate să fie folosită ca instrument de eliminare a adversarilor politici. Nu se poate treaba asta în România. Şi lucrul acesta se cuplează cu o serie de alte atitudini şi declaraţii care îl vizează inclusiv pe preşedintele României. Nu e posibil ca preşedintele României să devină un actor politic activ. A stat doi ani de zile mut. Acum a început să vorbească. El nu poate să spună: nu vreau să pun premierul care rezultă din alegeri, am să pun eu premier pe nu ştiu cine.”
(Sursa: digi24.ro)
Boca nu e un „nou început". Boca n-are ce căuta nici în Parlamentul României, sau, mă rog, nu cu voturile ieşenilor. Să i le dea bistriţenii, dacă vor. Florin Boca a blocat doi ani autorizaţia unui tânăr antreprenor, iar sieşi şi-a dat autorizaţie în 15 zile. E singurul care şi-a aprobat două turnuri în Centru în ultimii doi ani. Din Podu Ros până în capăt Agronomie, nimeni nu mai are voie să construiască în Zona 0 a oraşului. Doar EL. Boca are imunitate în faţa lui Mihai Chirica, e ca Vaticanul în Lumea Liberă. Boca a confiscat alegerile locale, privatizandu-şi o funcţie publică esenţială pentru oraş. Acum, acolo scrie „BOCA", e teritoriu autonom, cu guvernare proprie, formată din guvernator şi cinci lachei. Oraşul salivează privindu-l prin vitrină în magazinul încuiat pe dinăuntru.
Boca reprezintă gangsterul politic ajuns la Putere perfect democratic. E alesul nostru, cheiţa rotită de la capăt cu mâna noastră, într-o mişcare perpetuuă, întreruptă ciclic de un oftat de dezamăgire şi reluată apoi din acelaşi punct. Nu-i o fatalitate, ci o conspiraţie, un oligopol local. Boca e doar unul din membrii noii găşti puse pe căpătuiala, care se lărgeşte de la o zi la alta cu prieteni şi neamuri, şi pe care Mihai Chirica n-a controlat-o niciodată, arătându-se mic şi slab în poziţia de lider. Mare cu cei mici şi mic cu cei mari. O gaşcă despre care se vorbeşte tot mai mult, ce începe să semene cu un stol de ciori ce întunecă cerul de deasupra Iaşului, creând o senzaţie tot mai apăsătoare, insuportabilă, o saturaţie manifestată de replică spusă din ce în ce mai des şi mai tare: „Parcă sunt prea mulţi şi parcă prea dintr-odată".
Florin Boca e „noul început" care a ajuns să ne stea în gât în doar câteva luni.
Citește și Nedreptate crasă în numele PSD: investitor ieșean blocat de șefii Primăriei, ca într-o țară bananier
Războiul politic la care asistăm de la începutul anului în Iași are o singură motivație: locurile eligibile din Parlament. E un război fratricid pentru bani, influență și viață de huzur. Este mare foială prin sediile partidelor. Pe 11 decembrie se aleg cei 17 parlamentari de Iaşi, iar doritorii sunt de trei ori pe-atâta. La TV şi în pliante candidaţii ne vor spune că vor face totul să ne fie mai bine, dar, în realitate, fiecare mandat aduce un trai peste medie şi reprezintă o „bancă” de traficat funcţii, afaceri şi bani.
Apropierea alegerilor pentru deputaţi şi senatori i-a scos din amorţeală pe toţi parlamentarii ieşeni, care caută acum să iasă în faţă şi să arate votanţilor cât de mult au muncit ei în ultimii patru ani pentru binele nostru. „Am văzut că mulţi colegi au început deja să-şi cumpere articole în ziarele locale sau centrale în care să arate cât de buni sunt ei şi cât de mult au muncit ei în acest mandat. Totul este pentru imagine în fuga nebună după un nou loc de parlamentar“, spune unul dintre parlamentarii ieşeni. De ce este aşa de tentant un loc de deputat sau senator?
Venituri de mii de euro
Deputaţii ieşeni au lunar o indemnizaţie între 4.900 şi 5.500 de lei. Şi dacă marea majoritate a acestora a luat câte 4.909 de lei lunar, Sorin Iacoban a primit 5.031 de lei, iar Gheorghe Emacu 5.364 de lei.
Cheltuielile suportate din bugetul Camerei Deputaţilor pentru desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare ale deputaţilor ieşeni, care funcţionează în cadrul colegiilor din circumscripţiile electorale, au fost de 172.214 lei lunar, aproximativ 10.000 de lei pentru fiecare cabinet.
Cele mai mari sume au fost cheltuite de Daniel Oajdea, 7.528 de lei – cheltuieli de personal şi 3.142 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii, urmat de Anton Doboş, cu 3.787 de lei – cheltuieli de personal şi 6.786 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii şi Viorel Blăjuţ, cu 4.449 de lei – cheltuieli de personal şi 6.060 de lei - cheltuieli pentru bunuri şi servicii. Pentru cazarea la un hotel din Bucureşti, parlamentarii ieşeni mai primesc maximum 8.000 de lei pe lună. Transportul de la Iaşi cu avionul şi telefonul mobil sunt decontate.
Să nu uiţi, alegătorule! Traseu senator Ionel Agrigoroaei, ales în 2012 pe listele PPDD: UNPR, PPDD, UNPR, PDS (partidul lui Vanghelie), PSD. Între PDS şi PSD a avut o tentativă de a intra în PMP. Anul trecut a cerut ca parlamentarii să aibă un salariu de 3.500 de euro
Odihnă multă
Potrivit Codului Muncii, românul de rând munceşte 40 de ore pe săptămână, cu 20 de zile de concediu pe an. În cazul unui parlamentar, lucrurile stau cu totul altfel. Acesta se bucură de vacanţă în iulie, august, decembrie şi ianuarie. În plus, nu mai dă pe la muncă de sărbătorile legale, iar ziua de muncă este de maximum 6 ore în zilele în care catadicseşte să muncească. La Parlament stă de luni până joi, restul zilelor fiind alocate pentru activitate în pătuţul de-acasă, pardon, circumscripţie. Faza cu pătuţul nu e deloc fabulaţie, multe uşi închise ale cabinetelor parlamentare fiind filmate de ziarişti la ore când programul indica faptul că trebuia să fie cineva acolo.
Imunitatea, principala miză?
Dincolo de aceste venituri şi avantaje, adevărata miză pentru o mare parte dintre parlamentari este obţinerea pentru patru ani a imunităţii parlamentare, adică protejarea faţă de acţiunile „represive ale Justiţiei”, după cum le place să spună seara la televizor, cu un ochi strâns, din care curge o lacrimă. „În general, parlamentarii ieşeni sunt oameni cu bani, care nu au prea mare nevoie de acest statut, decât poate pentru orgoliul personal sau pentru a mai pune un titlu la butonieră. Şi mai puţini sunt cei care chiar vor să facă ceva şi trăiesc din salariu. Nu ştiu dacă procentul depăşeşte 10% în tot Parlamentul. Sunt, în schimb, mulţi care au mare nevoie de această imunitate pentru o perioadă de patru ani. Sunt cei care vor să fie convinşi că nicio instanţă din România nu-i va căuta în această perioadă. Sunt oameni cu milioane de euro în cont care nu se uită la 50-100.000 de euro pentru a dormi fără griji noaptea!”, a declarat un parlamentar ieşean.
După trei mandate, fără afaceri la vedere, Petru Movilă are o vilă la Dorobanți, o casă de la Primărie, cinci terenuri, două mașini și 38.000 de euro cash
Accesul la forurile decizionale
Un alt mare avantaj dezvăluit de un parlamentar este acela că statutul de parlamentar îţi permite să ai acces direct la Guvern, dacă eşti din partidul la putere, sau poţi vota nişte legi care să fie în folosul tău sau al apropiaţilor tăi. „Nu puţini sunt parlamentarii ieşeni care au afaceri, unii în agricultură, alţii în domeniul medical. Şi exemplele pot continua. Interesul lor care este? Să recupereze banii băgaţi în campanie şi să le meargă lor şi mai bine. Şi cum pot să facă asta decât făcând «lobby» pe lângă membri ai Guvernului sau propunând şi votând legi care le sunt lor de folos. Bineînţeles că vorbim de trafic de influenţă sau de abuz în serviciu, dar nimeni nu poate demonstra sau nu vrea!“, explică deputatul.
Numirea directorilor de deconcentrate
O altă miză pentru obţinerea unui loc de parlamentar este accesul la numirea şefilor de deconcentrate şi posture-cheie în teritoriu. „Teoretic, directorii ajung în funcţii prin concurs. Hai să nu fim ipocriţi! Se ştie foarte bine că aceştia sunt susţinuţi politic şi puşi pe funcţii de partidul care câştigă alegerile sau de coaliţia de guvernare“, susţine un alt parlamentar ieşean.
Un deputat de Iaşi crede că parlamentarii intervin doar dacă au vreun interes, în rest decizia aparţinând şefului filialei judeţene: „Ponderea influenţei în împărţirea posturilor din administraţie cred că o are şeful organizaţiei judeţene de partid, în speţă la noi, primarul. Asta nu înseamnă că dacă un parlamentar îşi doreşte ca un amic să ajungă într-un post sau dacă are vreo obligaţie faţă de cineva nu intervine. Am auzit de cazuri în care unii parlamentari au intervenit pentru a pune directori de şcoli sau de grădiniţe în schimbul a câteva mii de euro!“
Profesorul Poede e împotriva penalilor din Parlament
Motive diverse pentru a fi parlamentar
Profesorul George Poede de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza“ consideră că dorinţa de a fi sau de a rămâne parlamentar comportă mai multe motive.
„Unul dintre motive este de ordin moral, spiritual, de a contribui la dezvoltarea societăţii. Altul poate fi pur material, de a avea acces la nişte resurse materiale, pe care le asigură poziţia de parlamentar. O altă motivaţie ar putea fi, de ce nu, păstrarea unui anumit statut şi păstrarea unei bunăstări materiale, asigurată de afacerile proprii. Nu cred că imunitatea ar trebui invocată ca motiv deoarece face parte din statutul parlamentarului. Cred că aceia care au probleme de ordin penal nu au ce căuta în Parlament“, a declarat Poede.
Popa, alături de protejatul Paraschiv
Triada iubirii de mandat
Să-ţi pui oamenii în funcţii. Exemple: fostul şef de la Direcţia de Sport, Ciprian Paraschiv - “omul Mihaelei Popa”, fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Cristian Ghibu – „omul lui Relu Fenechiu”, actualul director de la Direcţia Regională de Drumuri, Ovidiu Laicu – „omul lui Anghel Stanciu”;
Să ai un atu în afaceri. Exemple: fostul deputat Constantin Adăscăliţei şi contractele de pază cu instituţii publice, contracte asupra cărora au existat permanent suspiciuni că ar fi fost încheiate pe linie de partid; senatorul Florin Constantinescu şi contractele firmei sale cu şcoli din colegiul său în Programul „Cornul şi laptele”;
Avere: Deputatul Petru Movilă PMP. Declaraţie avere la primul mandat, în 2004: două terenuri agricole şi unul intravilan, de 2.500 mp, 10.000 de euro cash, locuia cu chirie într-o casă a Primăriei. 2016 (fără bunurile cu care a intrat în mariaj soţia sa): cinci terenuri, dintre care două intravilane, vilă Aroneanu, casa de mai sus, cumpărată de la Primărie, două maşini, 33.820 euro cash.
