În urmă cu 5 ani, două familii și-au pierdut copiii nou-născuți la Secția de Neonatologie a Spitalului „Cuza Vodă”. Una dintre familii a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătorie împotriva unității medicale, considerând că bebelușul, care a fost născut prematur, dar fără bacteria care l-a ucis în sânge, a fost infectat în ATI.
Au trecut aproape 5 ani de când a fost deschis dosarul și acesta este în același stadiu: se așteaptă o expertiză medico-legală de la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, care să precizeze dacă infectarea cu Klebsiella a condus la deces.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași precizează că există un termen de prescriere de 8 ani de la comiterea faptei. Dacă peste încă 3 ani nu există condamnări definitive în instanță, cazul se închide și spitalul scapă neatins.
Pentru că statul nu-și asumă niciodată vina în astfel de situații, a fost posibil ca istoria să se repete: în septembrie, patru nou-născuți - după declarațiile părinților, și doar unul după cele ale medicilor au fost infectați intraspitalicesc și au murit în Spitalul Județean Cluj.
Cauzele decesului: insuficiență respiratorie, stare septicemică
Fetița lua în greutate și era sănătoasă
Eliza, fetița soților Marina și Adrian Cătălin Acasandrei, s-a născut prematur , la șapte luni, pe 3 noiembrie 2017, la Maternitatea „Cuza Vodă”. A murit după 18 zile, în același spital, infectată cu Klebsiella pneumoniae, luată, conform indiciilor, de la un alt bebeluș a cărui mamă fusese depistată cu această bacterie la internare. Și el a murit, în aceeași zi cu Eliza.
După primele zile de la nașterea prematură prin cezariană, provocată de creșterea tensiunii arteriale a mamei, fetița începuse să ia în greutate, starea generală era tot mai bună și respira singură. În dimineața de 21 noiembrie, starea i s-a alterat și seara murit. Cu câteva ore înainte murise și băiețelul mamei confirmate cu Klebsiella.
Tatăl, Cătălin Acasandrei, a atras atenția asupra acestor detalii: „După naștere avusese o scădere în greutate care acum era recuperată și respira singură”. După naștere, conform declarațiilor șefei Secției de Neonatologie, medicul Maria Stamatin, fetița fusese ajutată cu respirație non-invazivă, de care nu a mai avut nevoie. Când i s-a deteriorat starea, a fost necesară intubarea.
Fetița lua în greutate și respira singură în incubator. Apoi, în urma infecției intraspitalicești, starea ei s-a degradat rapid
Mama unui băiețel a fost depistată cu Klebsiella
Ancheta desfășurată până acum indică drept sursă a infectării o pacientă din Bacău a medicului Mircea Onofriescu. Acesta ar fi internat-o în spital, deși fusese depistată cu Klebsiella.
Oficial, probele cerute după decesele copiilor de către DSP au indicat absența bacteriei de pe suprafețele din secție, pozitivă fiind doar pacienta din Bacău. Medicul Mircea Onofriescu a fost contactat de REPORTER DE IAȘI, dar nu a răspuns la telefon.
La necropsie, medicii nu au spus clar că fata a murit direct din cauza septicemiei produse de bacterie. S-au făcut două expertize medico-legale și abia în cea de-a doua a fost inclus cazul celui de-a doilea bebeluș mort, cel de la Bacău. Este așteptată acum o nouă expertiză medicală, de la Institutul Național de Medicină Legală, care să facă sau nu o legătură directă între cauza decesului fetiței soților Acasandrei și bacteria Klebsiella pulmonare.
Familia Acasandrei nu vrea să abandoneze lupta cu statul român, în memoria fetiței care a murit în maternitate după doar 18 zile de viață
Maternitatea era un adevărat focar de Klebsiella
Primul semnal că se încearcă acoperirea cazului în acte a fost când spitalul a eliberat o primă scrisoare medicală, imediat după decesul Elizei, în care exista mențiunea „Septicemie cu bacil gram negativ”, fără a fi precizată denumirea bacteriei.
„Noi știam ce era, fuseseră făcute analize care indicaseră această bacterie, ne-am mirat să vedem că spitalul nu detaliază și am cerut să fie precizată. La insistențele mele, angajatul spitalului a notat cu creionul Klebsiella, pe baza fișei de observație. Apoi, tot pentru că am insistat, a fost eliberată o nouă scrisoare în care era făcută această precizare oficială”, ne-a explicat Cătălin Acasandrei.
Datele DSP Iași arată că bacteria Klebsiella a fost evidențiată în cazuri de la Maternitatea Cuza Vodă în perioada 2012-2017, iar în iulie-noiembrie 2017 fuseseră 26 de cazuri de nou-născuți infectați: 18 născuți în unitatea medicală și 8 aduși de la alte maternități. Sunt date oficiale care au fost ignorate până acum de anchetă.
Prima scrisoare medicală eliberată de Spitalul Cuza Vodă: cuvântul Klebsiella, vinovatul principal care semnala o infecție nosocomială, a fost adăugat cu pixul la insistențele familiei Acasandrei
„Fapt: fetița mea s-a infectat în spital și a murit”
„Statul român îmi bagă acum sub nas o hârtie a Medicinei Legale în care îmi spune că cei doi copii decedați, al meu și al doamnei Sofronia de la Bacău, au avut tulpini diferite ale bacteriei. Cum venim cu această supoziție? Înseamnă că este WC public la spital”, declară Cătălin Acasandrei.
El mai spune că este un subiect fals felul în care bacteria a ajuns în sângele fiicei lui. „Indiferent de calea de intrare a bacteriei în sistemul copilului nostru, cert este că infectarea s-a produs în timp ce acesta era internat în secția de terapie intensivă pentru nou-născuți, secție în care s-a regăsit neîntrerupt din ziua în care s-a născut până în ziua decesului, iar analizele de la naștere nu au indicat bacteria în organismul ei. Era născută prematur, cu problemele generate de nașterea timpurie, dar bacteria a luat-o acolo și asta a contribuit decisiv la deces”, mai spune Acasandrei.
El povestește că a fost șocat, în 2017, pe 17 noiembrie, având fetița internată la Neonatologie, când a văzut în salonul ATI baloane și băutură. Era Sărbătorită Ziua Prematurului: „Cum sărbătorești așa ceva acolo, cu baloane? M-am revoltat când am văzut, dar cine să asculte?”.
A doua scrisoare medicală menționează oficial infecția cu Klebsiella, actul fiind completat la cererea expresă a familiei
Au trecut 5 ani de tegiversări
După ce a plecat cu actele de deces de la Maternitatea Cuza Vodă, a mers la Parchetul de pe lângă Judecătorie și a depus plângere. A fost deschis un dosar aflat și acum în lucru. Între timp, polițistul care lucrase inițial la caz, comisarul Marius Burscu, s-a și pensionat.
„Nu eu ar trebui să fac demersuri pe lângă instituții, ci statul ar trebui să cerceteze acest caz de omor, fără să intervin eu.”
Cătălin Acasandrei, tatăl fetiței moarte în Maternitate în 2017
„Au fost înaintate cele două rapoarte de expertiză medico-legală la INML, pentru a fi avizate de comisie. Inițial, s-a întocmit o singură expertiză, apoi a fost extinsă la celălalt bebeluș decedat. În această fază suntem acum, așteptăm documentele de la INML, care durează foarte mult, chiar în situația în care facem solicitări de urgentare, cum am făcut în acest caz. Au un număr mare de lucrări”, a precizat prim-procurorul Dragoș Bordianu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
Acesta spune că, dacă inițial dosarul a pornit „in rem”, fiind cercetată fapta de ucidere din culpă, acum se fac cercetări împotriva Spitalului „Cuza Vodă”. În acest caz, părinții Elizei au obținut o hotărâre judecătorească prin care dosarul să fie finalizat până la 1 decembrie 2021. Termenul maxim este depășit deja cu aproape un an.
Secția Neonatologie a Spitalului Cuza Vodă, unitate medicală unde infecția cu Klebsiella a făcut ravagii ani la rând. În 2017, anul fatidic al dispariției Elizei, s-au înregistrat 18 îmbolnăviri la nou-născuți. Sistemul public mușamalizează faptele și refuză să declare oficial starea de focar
Încă trei ani și fapta se prescrie
O discuție nouă legată de acest dosar este legată de termenul de prescriere. Procurorul Dragoș Bordianu explică faptul că mai sunt încă 3 ani până la prescriere. „Încadrarea este de ucidere din culpă. La acest dosar ar fi 8 ani termenul de prescripție general, având în vedere noile prevederi. Asta înseamnă încă 3 ani după care, dacă nu există condamnări definitive, cazul se închide. Din păcate este situația multor dosare”, a mai spus Dragoș Bordianu.
„Durează atât din cauza rapoartelor de expertiză medico-legală. Din prima comisie de la prima expertiză a făcut parte medicul Onofriescu, cel a cărui pacientă a fost doamna de la Bacău infectată. A fost respins. În același document, specialiștii se citau între ei, era evident că au discutat pe caz și nu au voie. Acum s-a înaintat acest al doilea raport către Comisia Superioară de Avizare a Actelor Medicale din cadrul INML . Dosarul se transmite ulterior la Parchet, aceasta este procedura și durează. Ideea este că, de doi ani, suntem în același stadiu”, a precizat avocata Ioana Gherghe.
„Conform raportului de expertiză, nu se poate decela cu certitudine că bebelușul ar fi luat această bacterie din cauza nerespectării protocoalelor. Copilul era cu prognostic rezervat. Dar, se spune acum, față de alte rapoarte, că într-adevăr, există șanse mult mai mari să moară dacă este prematur și are și Klebsiella. Ce este clar: copilul s-a născuit în spital, a fost internat la ATI din prima zi, prematur, sănătos, fără Klebsiella, a murit având această bacterie, deci este clar că spitalul este sursa și noi despre asta discutăm, acesta este detaliul relevant.”
Ioana Gherghe, avocata familiei Acasandrei
Circuitul medico-legal
Când se produce decesul unui pacient în spital, există un set de reguli: în primul rând, se emite certificatul constatator al decesului, care are la bază examenul anatomo-patologic. Certificatul evidențiază cauza morții. Când este vorba despre moarte suspectă, urmează o necropsie la Institutul de Medicină Legală. Medicii legiști analizează cauzele decesului, medicația, procedeele medicale aplicate și emit un punct de vedere științific în legătură cu decesul.
Rezultatele expertizei sunt apoi supuse procedurilor de lămurire și obiecțiuni, în care raportul este supus unor lămuriri. Comisia de avizare a expertizei este structurată ierarhic: Iași, apoi reprezentanții de la Institutul Național din București. Comisia centrală analizează documente din toată țara, volumul de muncă fiind foarte mare și îngreunat de birocrație
Ce se întâmplă când statul nu-și recunoaște vina: răul se reia la infinit
În perioada 9-25 septembrie, au murit patru nou-născuți la Cluj, la secția Neonatologie 1 din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgențe. În trei dintre cazuri, părinții au declarat că decesele au fost produse de infecții pe care nou-născuții le-ar fi luat din unitatea medicală. În comunicarea oficială, unitatea medicală a recunoscut în parte doar cazul unei familii și mai vorbește despre un al doilea deces pe secție, pe care îl explică prin „prematuritate cu complicații la un nou-născut din mamă Covid pozitiv”.
„Cazul meu și al doamnei de la Bacău seamănă foarte mult cu cele de la Cluj. Mai este ceva de spus aici. Medicii de la Iași au cerut opinie de specialitate tocmai de la această secție de Neonatologie de la Cluj. Și ce vedem acum? Că sistemul are decese exact acolo unde a fost cerută părerea. La Cluj nu vor să declare focar, de asta nu recunosc decesele. La Iași nu au vrut să declare focar, de asta au avut loc decesele. Sunt situații similare”, a declarat, cu amărăciune, Cătălin Acasandrei.
