Ortodocşii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.

Înălţarea Domnului este sărbătorită în acest an în ziua de 25 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, începând din secolul al IV-lea.

Duminică, 12 iunie 2022, sunt Rusaliile, sărbătoare extrem de importantă pentru creștinii ortodocși, care continuă și luni, 13 iunie 2021, zi liberă legal. Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) este marcată întotdeauna în a opta duminică după Paști, iar Biserica Ortodoxă celebrează persoana Sfântului Duh în Duminica Cincizecimii, dar şi a doua zi după ea, la Sărbătoarea Sfintei Treimi (numită şi Lunea Sfântului Duh).

Ortodocşii sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, duminică (20 iunie) și luni (21 iunie)

Rusaliile se sărbătoresc la 50 de zile după Paşte. În cele două zile de Rusalii, duminică şi luni, oamenii apelează la diferite ritualuri moştenite din moşi-strămoşi pentru a-şi proteja gospodăriile de duhurile rele.

În ziua după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi.

Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere.

Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi sărbătorite de creştini ortodoxi duminică şi luni, pe 27 şi 28 mai. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii.

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de „limbile ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste "limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşează la icoane şi la uşi.

Creştinii sărbătoresc Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt, una dintre cele mai vechi sărbători. Casele sunt împodobite cu frunze sfinţite de tei sau nuc pentru ca oamenii să fie feriţi de rele.

Creştinii sărbătoresc duminică şi luni Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. Suprapunerea Pogorârii Sfântului Duh peste sărbătoarea populară a Rusaliilor îngreunează disocierea obiceiurilor şi practicilor creştine de cele precreştine. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.

Cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor, sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă. Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară”.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mânăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de „Moși”).