Demisiile în lanţ din PSD de săptămâna trecută ar putea avea ca efect pierderea majorităţii PSD-ALDE la Camera Deputaţilor, în contextul în care cele două grupuri au în prezent 161 de aleşi, iar cvorumul trebuie asigurat de 165 deputaţi, iar legile organice trec cu majoritate plus unu din voturi. PSD a avut 147 de deputaţi, însă după demisia mai multor social-democraţi din partid, grupul PSD la Camera Deputaţilor a rămas cu 142 de aleşi. Grupul ALDE este format din 19 deputaţi, deci în total PSD şi ALDE au acum 161 deputaţi.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a anunțat că oficialii BNR nu vor participa marţi la discuţia din Comisia Economică din Senat. Motivul invocat: Este nevoie mai întâi de o întâlnire cu Ministerul de Finanţe în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială. „

Zeci de profesori ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi solicită Senatului instituţiei să demareze procedurile pentru revocarea din funcţia de rector a lui Tudorel Toader, autosuspendat după numirea sa ca ministru al Justiţiei.

Senatul a adoptat tacit, luni, 23 de propuneri legislative, al căror termen pentru dezbatere şi vot s-a împlinit în data de 27 noiembrie, după ce parlamentarii s-au aflat în mini-vacanța de 1 decembrie. Printre proiectele care merg la Camera Deputaților în varianta inițiatorilor, fără niciun fel de dezbatere, se află și cel privind acordarea de către stat a unei călătorii gratuite, dus-întors, pentru românii care sunt plecați la muncă în străinătate, pentru a reveni în țară cu ocazia sărbătoririi Centenarului. 

Propunerea legislativă pentru susţinerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri a fost inițiată de PNl, și prevede că, în perioada 26 noiembrie – 9 decembrie 2018, cetăţenii români aflaţi pe teritoriul României beneficiază de o călătorie gratuită, dus-întors, pe calea ferată la clasa a II-a, iar cetăţenii români care se află în afara ţării beneficiază de o călătorie gratuită prin compania TAROM la clasa economic către România şi retur, dar şi pe calea ferată în limita unui drum dus-întors.

Printre proiectele adoptate tacit se află propunerea legislativă a unui grup de parlamentari PNL referitor la asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice. „Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu peste 100.000 de locuitori au obligaţia realizării, până la 31 decembrie 2020, a unui număr de minim cinci puncte publice de reîncărcare pentru autovehiculele reîncărcabile electric, cu o capacitate de alimentare de 4 maşini fiecare”, se arată în actul normativ adoptat tacit de Senat.

Un alt proiect adoptat tacit vizează aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş „Autostrada Unirii”, depus în Parlament de un grup de 71 de senatori şi deputaţi, din toate grupurile politice, cu excepţia ALDE. Iniţiatorii cer ca autostrada să fie terminată în patru ani.

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Liberalii vor depune săptămâna viitoare, la Senat, o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Ionuț Mișa, și vor solicita Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională ordonanțele pe care le va da Guvernul cu privire la măsurile fiscale anunțate joi, a declarat vineri președintele PNL, Ludovic Orban.

Ziua de 18 decembrie urmează să fie declarată zi de sărbătoare națională, potrivit unui proiect de lege adoptat recent de către Senat. Acesta a fost trimis la Camera Deputaților, cameră decizională, relatează avocatnet.ro.

Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România a primit luni votul senatorilor și prevede declararea zilei de 18 decembrie ca zi de sărbătoare națională. Au fost 92 de voturi „pentru” și nu s-au înregistrat voturi împotrivă.

Comisia pentru Transporturi şi Energie din cadrul Senatului a dat aviz favorabil, astăzi, proiectului Autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş, depus de deputatul Petru Movilă în luna mai a acestui an.

După ce l-a agresat în pauza unui talk-show de televiziune pe Mihai Goţiu, sociologul Mirel Palada îl reclamă pe USR-ist lui Tăriceanu, plângându-se că acesta i-a prejudiciat dreptul la imagine şi reputaţie.

Fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta, Mirel Palada, i se plânge şefului Senatului că a fost jignit, la B1 Tv, de senatorul USR Mihai Goţiu pe care, reamintim, Palada l-a bătut la propriu în pauza publicitară a emisiunii.

Secretarul general al Senatului are un salariu lunar brut de 19.055 lei, mai mare decât al preşedintelui Senatului şi chiar decât al preşedintelui României, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul acestei Camere. Mai mult, baza legală indicată pentru salariul secretarului general al Senatului este OUG 14/2015, act normativ care însă nu face nicio referire la salarizarea respectivei funcţii, potrivit News.ro.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Senatului, secretarul general al instituţiei a primit, începând cu 1 iulie 2017, un salariu de 19.055 lei brut pe lună. În acelaşi timp, preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor au primit 16.675 lei brut pe lună, iar preşedintele României a încasat o indemnizaţie de 17.400 lei brut pe lună.