„Nu mã abat niciodatã de la reţeta tradiționalã. Eu am crescut aici, în Codăeşti, şi îmi aduc aminte, când eram micã, cã în preajma sãrbãtorilor mama pleca la bunica, mama ei, şi fãcea cozonaci. A murit când eu aveam 8 ani, dar imaginile cu ea de sãrbãtori şi cu cozonacii mari şi frumoşi mi-au rãmas şi azi întipãrite în minte. M-am tot întrebat: cum de ieşeau aşa mari? Ce ingrediente conţineau? Şi am început sã fac sãpãturi, sã caut reţete, sã testez, sã fac eu însãmi cozonaci”, povestește Anișoara pentru Vremea Nouă.
Deşi în primii ani i-a fost foarte greu, vrând sã renunţe de douã ori, nu s-a lãsat şi a continuat. A investit în utilaje şi în pregãtirea angajaţilor, iar acum prãjiturile ei pot concura cu cele ale unor cofetãrii de prestigiu din marile orașe ale țării.
Anul 2017 se anunţă a fi foarte bun pentru industria patiseriilor. În ultimele zile de dinaintea Paştelui, Anisoara a primit foarte multe comenzi, atât de multe încât a fost nevoitã sã le refuze: „pânã joi seară am luat comenzi. Îmi pare rãu cã nu am mai putut sã iau în continuare. Am trimis cozonaci în tot judeţul. Şi în America. Nu eu personal, dar părinţii. Mã sunã sau vin direct aici, la patiserie, şi îmi spun: <<trimit cozonaci bãiatului în America, cã a fost acasã de Crãciun şi a rãmas cu gândul la ei, cã sunt foarte buni>>. În Europa: Spania, Franţa, Anglia, Italia. În tarã, în Iaşi, Bistriţa Nãsãud, Bucureşti – unde am câțiva clienţi cãrora le trimit de Paşte şi de Crãciun cozonaci”.
Citește mai mult aici