Dublă măsură în aprecierea de către Primărie a celor care nu respectă regulile de urbanism. Deşi a construit, fără autorizaţie, cinci vile în Bucium, Anda Anania a reuşit să obţine din partea Primăriei intrarea în legalitate. Le construise începând cu toamna lui 2017, autorizarea fiind primită în aprilie 2018. La firma Andei Anania a lucrat până în 2016 o actuală angajată a Primăriei. Alţii n-au norocul acesta: Poliţia Locală stă pe capul lor ca să demoleze ce au construit ilegal.

Cu de la sine putere. Aşa au acţionat şefii firmei Prunstal SRL când au decis să ridice cinci vile pe Şoseaua Bârnova, fără a avea autorizaţie de construire. Împăciuitori, inspectorii Primăriei le-ar fi dat o amendă şi le-ar fi cerut să intre în legalitate. Ceea ce s-a şi întâmplat în aprilie 2018, ansamblul imobiliar fiind acum în regulă.

Dublă măsură în aprecierea de către Primărie a celor care nu respectă regulile de urbanism. Deşi a construit, fără autorizaţie, cinci vile în Bucium, Anda Anania a reuşit să obţine din partea Primăriei intrarea în legalitate. Le construise începând cu toamna lui 2017, autorizarea fiind primită în aprilie 2018. La firma Andei Anania a lucrat până în 2016 o actuală angajată a Primăriei. Alţii n-au norocul acesta: Poliţia Locală stă pe capul lor ca să demoleze ce au construit ilegal.

Cu de la sine putere. Aşa au acţionat şefii firmei Prunstal SRL când au decis să ridice cinci vile pe Şoseaua Bârnova, fără a avea autorizaţie de construire. Împăciuitori, inspectorii Primăriei le-ar fi dat o amendă şi le-ar fi cerut să intre în legalitate. Ceea ce s-a şi întâmplat în aprilie 2018, ansamblul imobiliar fiind acum în regulă.

Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

Un mare X deasupra Podului Roș

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.

Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

Un mare X deasupra Podului Roș

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.

Un grup de 17 persoane s-au dus în instanţă după ce au aflat că în apropierea caselor lor vor fi ridicate două blocuri n Imobilele proiectate nu sunt mari, dar vor fi construite pe un deal şi oamenilor le e frică să nu se ducă la vale n În plus, reţeaua de utilităţi nu ar face faţă noilor necesităţi.

Proiectul de pe Aleea Petre Buzatov are două blocuri P plus 2, cu un total de 16 apartamente: 8 în fiecare. Dar, spun proprietarii caselor, când vor apărea, se vor muta aici 16 familii, fiecare cu maşină, cu un anumit consum la utilităţi. „Nu facem faţă la aşa ceva, am plătit prea mult ca să locuim aici. Am vrut să avem linişte, de aceea am fugit din oraş, pe bani grei”, spun cei care au case în zonă. Şi nu vor să cedeze nici un pas. Au cerut anularea în instanţă a hotărârii de Consiliu Local prin care este aprobat Planul Uubanistic Zonal (PUZ) pentru cele două blocuri.

Opoziţie totală

Oamenii sunt păţiţi şi se opun acum fără să mai aştepte alte detalii. PUZ-ul este pentru două blocuri de mici dimensiuni, cu un regim de înălţime de P plus 2, care ar urma să apară pe o suprafaţă de 1.400 mp de teren. Numai că proprietarii caselor din jur nu au mai aşteptat să vadă ce spun actele ce urmează a fi întocmite de Serviciul Urbanism de la Primăria Iaşi. Au făcut contestaţie la Tribunal imediat cum au văzut PUZ-ul aprobat de Consiliul Local Iaşi. Familiile Coşuleanu, Dănilă, Duhnea, Grosu, Eţcu, Nacu, Nacu, Macovei, Pârţac, Samson, Stoica, în total 17 persoane de pe Aleea Petre Buzatov, s-au răsculat împotriva propriilor vecini, Adela şi Gheorghe Scripcaru. Despre care spun toţi, acum, că au vrut să-i păcălească.

Antecedentele dor

Ei au semnat o contestaţie prin care cer anularea Hotărării de Consiliu Local, avocat fiindu-le Valentin Secrieriu. În document, oamenii spun că „am ales să ne vindem proprietăţile din oraş şi să realizăm credite bancare substanţiale pentru a ne muta într-o zonă liniştită, mai puţin poluată, mai sigură pentru noi şi copiii noştri, însă speranţele şi investiţia noastră se năruiesc, în contextul în care în imediata apropiere a proprietăţilor noastre urmează a fi edificate locuinţe colective, de fapt nişte blocuri de locuinţe mai mici”, spun proprietarii din zonă. Aceştia acuză că „povestea” imobiliară a Iaşului i-a convins de faptul că nu trebuie să accepte blocuri între case.

Deal care alunecă

Proprietarii caselor spun că dealul poate aluneca din cauza presiunii suplimentare. „Aceste locuinţe individuale sunt de fapt construcţii destul de mari, cu 16 apartamente în cazul nostru, care ar putea prezenta un risc major pentru alunecările de teren din zonă, având în vedere panta accentuată a versantului unde urmează să fie amplasate, iar accesul auto este destul de dificil, nefiind adaptat la un trafic corespunzător unor blocuri de locuinţe, ci la un număr limitat de proprietăţi”, au scris reclamanţii în acţiune.

Scade presiunea în reţele

Proprietarii caselor mai spun că nu li s-a cerut tuturor acordul şi că zona este, totuşi, exclusiv de case şi nu au ce căuta acolo blocuri. „Am formulat memorii către CL (Consiliul local n.r.), CJ (Consiliul Judeţean n.r.) în lunile iunie şi iulie, anterior votării hotărârii de CL prin care este aprobat PUZ-ul pentru cele două blocuri, dar nu s-a ţinut cont de obiecţiunile noastre”, mai spun proprietarii. Aceştia mai susţin că reţelele de utilităţi ale zonei au fost dimensionate pentru locuinţe individuale şi nu ar face faţă la un consum crescut din cauza unor blocuri.

„Din ce ştiu, cât timp va merge procesul, documentele pentru cele două blocuri nu sunt blocate. Se va merge în continuare cu certificatul de urbanism şi cu autorizaţia de construire, nu va ţine cont Primăria Iaşi de acest litigiu”, explică avocatul Valentin Secrieriu.

Cei din familia Scripcariu nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Altă acuzaţie: „Au spus că fac case, nu blocuri”

Unul dintre locuitorii din Bucium care a semnat contestaţia, dar nu vrea să-i fie publicat numele, spune că ceea ce l-a motivat să înceapă demersurile pentru a opri ridicarea celor două blocuri este faptul că proprietarii terenului au făcut declaraţii false. În plus, spune el, blocurile erau, iniţial, prevăzute a fi mult mai mari. „Au dat o declaraţie falsă la Primărie în care au menţionat că au alţi vecini decât cei pe care îi au în realitate la teren. Apoi, au cerut acordul oamenilor de pe stradă să se racordeze la utilităţi, spunând că acestea sunt pentru două case. În realitate, voiau două blocuri. Mai mult, voiau să facă două imobile P plus 3, la 13 m, doar faptul că ne-am opus toţi şi a ieşit scandal a scăzut înălţimea la 10 metri, P plus 2”, spune proprietarul uneia dintre casele de pe Aleea Petre Buzatov.

Un caz din seria celor care le-a atras atenţia celor din Bucium: în urmă cu doi ani, pe strada Văscăuţeanu, a apărut acest turn în zonă de case

Un grup de 17 persoane s-au dus în instanţă după ce au aflat că în apropierea caselor lor vor fi ridicate două blocuri n Imobilele proiectate nu sunt mari, dar vor fi construite pe un deal şi oamenilor le e frică să nu se ducă la vale n În plus, reţeaua de utilităţi nu ar face faţă noilor necesităţi.

Proiectul de pe Aleea Petre Buzatov are două blocuri P plus 2, cu un total de 16 apartamente: 8 în fiecare. Dar, spun proprietarii caselor, când vor apărea, se vor muta aici 16 familii, fiecare cu maşină, cu un anumit consum la utilităţi. „Nu facem faţă la aşa ceva, am plătit prea mult ca să locuim aici. Am vrut să avem linişte, de aceea am fugit din oraş, pe bani grei”, spun cei care au case în zonă. Şi nu vor să cedeze nici un pas. Au cerut anularea în instanţă a hotărârii de Consiliu Local prin care este aprobat Planul Uubanistic Zonal (PUZ) pentru cele două blocuri.

Opoziţie totală

Oamenii sunt păţiţi şi se opun acum fără să mai aştepte alte detalii. PUZ-ul este pentru două blocuri de mici dimensiuni, cu un regim de înălţime de P plus 2, care ar urma să apară pe o suprafaţă de 1.400 mp de teren. Numai că proprietarii caselor din jur nu au mai aşteptat să vadă ce spun actele ce urmează a fi întocmite de Serviciul Urbanism de la Primăria Iaşi. Au făcut contestaţie la Tribunal imediat cum au văzut PUZ-ul aprobat de Consiliul Local Iaşi. Familiile Coşuleanu, Dănilă, Duhnea, Grosu, Eţcu, Nacu, Nacu, Macovei, Pârţac, Samson, Stoica, în total 17 persoane de pe Aleea Petre Buzatov, s-au răsculat împotriva propriilor vecini, Adela şi Gheorghe Scripcaru. Despre care spun toţi, acum, că au vrut să-i păcălească.

Antecedentele dor

Ei au semnat o contestaţie prin care cer anularea Hotărării de Consiliu Local, avocat fiindu-le Valentin Secrieriu. În document, oamenii spun că „am ales să ne vindem proprietăţile din oraş şi să realizăm credite bancare substanţiale pentru a ne muta într-o zonă liniştită, mai puţin poluată, mai sigură pentru noi şi copiii noştri, însă speranţele şi investiţia noastră se năruiesc, în contextul în care în imediata apropiere a proprietăţilor noastre urmează a fi edificate locuinţe colective, de fapt nişte blocuri de locuinţe mai mici”, spun proprietarii din zonă. Aceştia acuză că „povestea” imobiliară a Iaşului i-a convins de faptul că nu trebuie să accepte blocuri între case.

Deal care alunecă

Proprietarii caselor spun că dealul poate aluneca din cauza presiunii suplimentare. „Aceste locuinţe individuale sunt de fapt construcţii destul de mari, cu 16 apartamente în cazul nostru, care ar putea prezenta un risc major pentru alunecările de teren din zonă, având în vedere panta accentuată a versantului unde urmează să fie amplasate, iar accesul auto este destul de dificil, nefiind adaptat la un trafic corespunzător unor blocuri de locuinţe, ci la un număr limitat de proprietăţi”, au scris reclamanţii în acţiune.

Scade presiunea în reţele

Proprietarii caselor mai spun că nu li s-a cerut tuturor acordul şi că zona este, totuşi, exclusiv de case şi nu au ce căuta acolo blocuri. „Am formulat memorii către CL (Consiliul local n.r.), CJ (Consiliul Judeţean n.r.) în lunile iunie şi iulie, anterior votării hotărârii de CL prin care este aprobat PUZ-ul pentru cele două blocuri, dar nu s-a ţinut cont de obiecţiunile noastre”, mai spun proprietarii. Aceştia mai susţin că reţelele de utilităţi ale zonei au fost dimensionate pentru locuinţe individuale şi nu ar face faţă la un consum crescut din cauza unor blocuri.

„Din ce ştiu, cât timp va merge procesul, documentele pentru cele două blocuri nu sunt blocate. Se va merge în continuare cu certificatul de urbanism şi cu autorizaţia de construire, nu va ţine cont Primăria Iaşi de acest litigiu”, explică avocatul Valentin Secrieriu.

Cei din familia Scripcariu nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Altă acuzaţie: „Au spus că fac case, nu blocuri”

Unul dintre locuitorii din Bucium care a semnat contestaţia, dar nu vrea să-i fie publicat numele, spune că ceea ce l-a motivat să înceapă demersurile pentru a opri ridicarea celor două blocuri este faptul că proprietarii terenului au făcut declaraţii false. În plus, spune el, blocurile erau, iniţial, prevăzute a fi mult mai mari. „Au dat o declaraţie falsă la Primărie în care au menţionat că au alţi vecini decât cei pe care îi au în realitate la teren. Apoi, au cerut acordul oamenilor de pe stradă să se racordeze la utilităţi, spunând că acestea sunt pentru două case. În realitate, voiau două blocuri. Mai mult, voiau să facă două imobile P plus 3, la 13 m, doar faptul că ne-am opus toţi şi a ieşit scandal a scăzut înălţimea la 10 metri, P plus 2”, spune proprietarul uneia dintre casele de pe Aleea Petre Buzatov.

Un caz din seria celor care le-a atras atenţia celor din Bucium: în urmă cu doi ani, pe strada Văscăuţeanu, a apărut acest turn în zonă de case

Trei accidente rutiere au avut loc în această dimineaţă pe străzile din municipiul Iaşi.

Joi și vineri, 14 și, respectiv, 15 septembrie, între orele 7.00 și 19.00, echipele SC Conest SA vor face lucrări de asfaltare pe str. Dealul Bucium, pe tronsonul dintre intersecția cu str. Plopii fără Soț și str. Constantin Pop.

6,5 milioane de euro pentru opt blocuri în locul fostei vile a lui Ceaușescu, de la Bucium. Cătălin Croitoru se cunoaște cu Iulian Dascălu de la 14 ani și e principalul său colaborator în toate proiectele de până acum. Alt asociat la investiția de la Bucium este Li Licai, patronul restaurantului chinezesc din Palas. Și acesta e un vechi partener al lui Dascălu, facilitându-i accesul pentru importurile din China. Doi ani, terenul de la Bucium a stat la vânzare. Acum, Croitoru s-a hotărât să construiască. Noul cartier va avea grădină japoneză, fiind plasat în zona de lux a pieței.

Primul cerc de apropiați ai omului de afaceri Iulian Dascălu va investi într-un nou cartier de blocuri acolo unde a fost casa de vacanță a dictatorului Nicolae Ceaușescu.

6,5 milioane de euro pentru opt blocuri în locul fostei vile a lui Ceaușescu, de la Bucium. Cătălin Croitoru se cunoaște cu Iulian Dascălu de la 14 ani și e principalul său colaborator în toate proiectele de până acum. Alt asociat la investiția de la Bucium este Li Licai, patronul restaurantului chinezesc din Palas. Și acesta e un vechi partener al lui Dascălu, facilitându-i accesul pentru importurile din China. Doi ani, terenul de la Bucium a stat la vânzare. Acum, Croitoru s-a hotărât să construiască. Noul cartier va avea grădină japoneză, fiind plasat în zona de lux a pieței.

Primul cerc de apropiați ai omului de afaceri Iulian Dascălu va investi într-un nou cartier de blocuri acolo unde a fost casa de vacanță a dictatorului Nicolae Ceaușescu.