Clădirea P+3 este modernă, zveltă și are locuri de parcare. Vecinătatea cu Ștefan Covalciuc, care face chefuri la vila sa cu liderii PSD, a dus la blocarea proiectului. Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, se opune fiind jucător și arbitru: e politician și el însuși face blocuri. Conjurația tartorilor din Primărie l-a adus la disperare pe investitor: a pierdut un proiect european și este sfidat de autorități, neprimind niciun răspuns.
Un banal proiect de clădire P+3, cu doar 100 mp amprentă la sol, se izbește de refuzul șefilor Primăriei Iași ca de un zid. Proiectul îi aparține lui Gabriel Berbecaru, tânăr antreprenor care a avut ghinionul să se învecineze cu Ștefan Covalciuc, prieten apropiat al câtorva lideri ai PSD Iași.
Cazul este revoltător prin prisma dublei măsuri cu care Comisia de Urbanism, politizată și infectată cu dezvoltatori imobiliari, și liderii administrației ieșene tratează cereri de autorizare în situații perfect identice. Berbecaru acuză șefii Primăriei de rea-credință, după ce a primit amenințări directe de la Ștefan Covalciuc, vechi pesedist,în plină stradă, de față cu alte persoane: „Ți-am spus că nu vei construi niciodată acolo!”
Covalciuc i-a spus: „Nu vei construi NICIODATĂ”
Gabriel Berbecaru a cumpărat 400 mp de spațiu viran în imediata vecinătate a bretelei de urcare spre pasarela Nicolina, în partea dinspre Piața Nicolina. În completare, a mai concesionat de la Primărie 107 mp, iar în 2014 a cerut autorizație pentru a ridica o clădire de birouri cu parter și trei etaje. „Avem o firmă de consultanță financiară, nu avem cine știe ce forță economică, suntem un IMM cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro/an, și m-am gândit să construim un sediu modern, pentru o identitate mai bună și o vizibilitate mai mare în piață”, explică Gabriel Berbecaru.
Nu este nici măcar nevoie de acordul vecinilor pentru edificarea clădirii, avizul de oportunitate emis de Primăria Iași în aprilie 2015 stabilind o construcție la 2m față de vecinatăți , amprenta la sol actuală fiind de doar 100 mp. Spațiul său este înconjurat din două laturi de un teren al lui Ștefan Covalciuc, președinte la Cooperativa Solidaritatea, deținător al mai multor spații comerciale și a unei clădiri de birouri pe Splai Bahlui, în care a funcționat, timp de câțiva ani Banca Raiffeisen. „M-am dus să-i cer acordul pentru a depăși etapa de informare a populației, fiind presați de timp pentru accesarea proiectului UE, în valoare de 200.000 de euro, iar Ștefan Covalciuc mi-a propus altceva: să-i cedez lui terenul, propunându-mi la schimb două spații comerciale. Am refuzat și atunci mi-a spus că nu voi construi niciodată”, povestește antreprenorul.
Un proiect modern nu poate fi realizat pentru că așa vor șefii din Primărie
Un paria printre granzii Iașului
Gabriel Berbecaru a solicitat certificatul de urbanism în decembrie 2014 și, în scurt timp, a primit aviz favorabil, din partea Comisiei de Oportunitate, de pe lângă instituția Arhitectului-șef. Clădirea este un proiect modern, zveltă, cu amprentă mică și cu suficiente locuri de parcare, încadrându-se perfect în peisajul urban din zona Pasarelei Nicolina.
Proiectul a fost însă amânat la dezbatere în Comisia de Urbanism fără niciun motiv concret. Gabriel Berbecaru a făcut mai multe cereri pentru i se explica situația, dar nu a primit niciun răspuns. Intrase practic în coliziune cu interesele lui Ștefan Covalciuc. Acesta are în aceeași zonă o spălătorie auto. „Interesându-mă, am aflat că are prieteni la vârful PSD Iași și implicit în Primărie. Am mutat amplasamentul la 3 m; deși este aprobat proiectul a doua oară în comisia de oportunitate și o dată la Consiliul Județean, tot nu am primit nici până acum aprobarea PUZ. Apoi am citit pe Internet că organizează chermeze la vila lui de la Miroslava la care vin lideri ai PSD: Simirad,Chirica, Iacoban, Harabagiu și alții. M-am simțit un paria”, spune Gabriel Berbecaru cu năduf.
Au pierdut finanțarea europeană
După numeroase tergiversări, în august 2015 proiectul clădirii a fost respins în Comisia de Urbanism. Cel mai vocal a fost consilierul local PSD Florin Boca, el însuși dezvoltator imobiliar, beneficiar al avizelor favorabile ale Primăriei la propriile proiecte. „Atunci am fost de față și am văzut că Florin Boca folosea exact discursul lui Ștefan Covalciuc. L-am perceput ca fiind principalul om de legătură”, afirmă ieșeanul blocat de Primărie.
Între timp, firma condusă de Gabriel Berbecaru a trebuit să aplice pentru obținerea unui fond european în scopul ridicării clădirii, în valoare de 200.000 de euro, așteptând doar eliberarea autorizației. Din cauza blocajului, firma a pierdut finanțarea europeană. „Acum stăm cu creditul aprobat la bancă și nu putem face nimic. Ne-a ajuns cuțitul la os”, mai spune investitorul.
Florin Boca decretase în ședința de Urbanism că nu se poate aproba un proiect pe mai puțin de 500 mp. Or terenul lui Berbecaru are 507 mp, cu tot cu suprafața concesionată. Mai mult, în Iași au fost aprobate clădiri chiar și pe 199-350 mp.
Gabriel Berbecaru a pierdut o finanțare europeană așteptând autorizația de la primărie
Dosarul se întoarce nesemnat
Epopeea a continuat, ieșeanul făcând petiții la care cerea să i se răspundă fără însă a primi nimic. „Pe 6 aprilie 2016 , am intrat din nou în Comisia de Oportunitate și am primit din nou aviz favorabil”, continuă Gabriel Berbecaru. Dar în timp ce arhitecții aprobau, Comisia de Urbanism, politica, respingea. Avizul de oportunitate nu este eliberat nici la 6 luni de la avizare in cadrul Comisiei de Oportunitate.
„Acum, dosarul este la Duță, noul arhitect-șef, care mi-a spus că primarul nu semnează. Funcționarii de la Urbanism mi-au declarat că au întocmit toată documentația de trei ori si ca a fost semnată de arhitectul sef și că acesta se întoarce nesemnat de la Mihai Chirica. Fără nicio explicație”, povestește Gabriel Berbecaru.
Proiecte identice sunt aprobate
Ajuns la disperare, investitorul a apelat la avocați și vrea să deschidă acțiune în instanță. Argumentul lui Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, că terenul e prea mic, este neplauzibil pentru că prin aceeași comisie au trecut și au fost aprobate construcții cu aceeași arie desfășurată pe suprafețe mult mai mici:
PUZ pe Șos. Nicolina 65: teren 199 mp (spațiu comercial)
PUZ pe Șos. Nicolina 177: teren 306 mp (bloc locuințe)
PUZ pe Str. Iancu Bacalu: teren 377 mp (bloc locuințe)
PUZ pe Str. Păcurari 156D: teren 400 mp (bloc locuințe)
PUZ pe Str. Mihai Sturza 10: teren 400 mp (bloc locuințe)
Ștefan Covalciuc către Berbecaru: „Nu vei construi niciodată!”
Covalciuc îl face „handicapat”
Ștefan Covalciuc se consideră victima unei dezinformări: „Este un handicapat. Mi-a făcut reclamații peste tot, la ANAF, la Poliție, peste tot. Acum, îl voi da eu în judecată pentru hărțuire. Cum să nu mă cunosc cu Chirica, dacă am fost pesedist?”. Întrebat dacă a făcut chefuri acasă la Miroslava cu liderii locali ai PSD, Covalciuc a negat: „Aveți dovezi, fotografii? Nu a fost nimeni de la PSD acasă la mine. Lui Berbecaru îi e ciudă că nu i-au dat autorizație. Cum să influențez eu comisia? El construia la doi metri de mine. Putea să facă cu două etaje, nu mai mult, așa spune legea”.
Autorizație blocată, amenzi abuzive
Când a cumpărat terenul de 400 mp, Primăria l-a informat pe Gabriel Berbecaru, prin certificatele de urbanism emise, că acolo nu sunt rețele de utilități. Pe teren s-a dovedit că sunt. Proprietarul a deviat o conductă a Apavital pe cheltuială proprie. Acum cere recuperarea sumei de la Primărie. „În certificatul de urbanism scria că nu sunt utilități și am plătit din banii proprii devierea. În acest timp, stau cu autorizația blocată și primesc amenzi de la Primărie”, spune omul de afaceri, amenzi abuzive, contestate în instanță și pentru care instanța a decis anularea proceselor verbale apreciindu-le abuzive.
Pe acest teren nu se construiește pentru că așa vor șefii PSD din Primărie
Covalciuc, prieten la cataramă cu Simirad
Ștefan Covalciuc are o relația foarte apropiată cu fostul primar și președinte CJ Constantin Simirad, ajuns acum consilier al lui Mihai Chirica. Site-ul agorapress.ro a relatat în august anul acesta că, la vila cu piscină a lui Covalciuc a avut loc o chermeză în campania electorală din iunie, la care ar fi participat mai mulți lideri PSD: Simirad, Harabagiu, Iacoban, Bulgariu, Chirica.
Surse din PSD spune că au avut loc două-trei petreceri la casa lui Covalciuc, dar că Mihai Chirica n-ar fi participat. „Se bea, se face grătar, se pune țara la cale”, spun surse PSD. Constantin Simirad a beneficiat de sprijinul logistic al lui Ștefan Covalciuc în campania electorală din 2012. Simirad nu neagă prietenia, dar spune că n-au băut împreună: „Îl știu de când era pe liste în 2012, din partea UNPR. Nu am fost la nicio petrecere organizată de dumnealui”.
De asemenea, viceprimarul Gabriel Harabagiu neagă participarea la chef: „N-am fost niciodată acolo. Proiectul lui Gabriel Berbecaru are o problemă pentru că se află în zona de protecție a Pasarelei Nicolina”.
Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri
Conform PUG, nu este zonă de protecție, toate certificatele de urbanism emise de Primăria Iași în perioada 2014 -2016 pentru acest teren neavând restricții față de pasarela/breteaua de urcare spre Pasarelă. Terenul se învecinează direct nu cu pasarela, ci cu breteaua de urcare. Avizul de oportunitate emis în aprilie 2015 are restricție de 6,3 m față de breteaua de urcare. Clădirea ar urma să fie construită la mai mult de 6,3 m, iar în preajma altor pasaje supraterane din Iași există biserici, clădiri pe 3-4 niveluri, service-uri auto și chiar spălătoria auto insalubră a lui Ștefan Covalciuc .
Clădirea P+3 este modernă, zveltă și are locuri de parcare. Vecinătatea cu Ștefan Covalciuc, care face chefuri la vila sa cu liderii PSD, a dus la blocarea proiectului. Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, se opune fiind jucător și arbitru: e politician și el însuși face blocuri. Conjurația tartorilor din Primărie l-a adus la disperare pe investitor: a pierdut un proiect european și este sfidat de autorități, neprimind niciun răspuns.
Un banal proiect de clădire P+3, cu doar 100 mp amprentă la sol, se izbește de refuzul șefilor Primăriei Iași ca de un zid. Proiectul îi aparține lui Gabriel Berbecaru, tânăr antreprenor care a avut ghinionul să se învecineze cu Ștefan Covalciuc, prieten apropiat al câtorva lideri ai PSD Iași.
Cazul este revoltător prin prisma dublei măsuri cu care Comisia de Urbanism, politizată și infectată cu dezvoltatori imobiliari, și liderii administrației ieșene tratează cereri de autorizare în situații perfect identice. Berbecaru acuză șefii Primăriei de rea-credință, după ce a primit amenințări directe de la Ștefan Covalciuc, vechi pesedist,în plină stradă, de față cu alte persoane: „Ți-am spus că nu vei construi niciodată acolo!”
Covalciuc i-a spus: „Nu vei construi NICIODATĂ”
Gabriel Berbecaru a cumpărat 400 mp de spațiu viran în imediata vecinătate a bretelei de urcare spre pasarela Nicolina, în partea dinspre Piața Nicolina. În completare, a mai concesionat de la Primărie 107 mp, iar în 2014 a cerut autorizație pentru a ridica o clădire de birouri cu parter și trei etaje. „Avem o firmă de consultanță financiară, nu avem cine știe ce forță economică, suntem un IMM cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro/an, și m-am gândit să construim un sediu modern, pentru o identitate mai bună și o vizibilitate mai mare în piață”, explică Gabriel Berbecaru.
Nu este nici măcar nevoie de acordul vecinilor pentru edificarea clădirii, avizul de oportunitate emis de Primăria Iași în aprilie 2015 stabilind o construcție la 2m față de vecinatăți , amprenta la sol actuală fiind de doar 100 mp. Spațiul său este înconjurat din două laturi de un teren al lui Ștefan Covalciuc, președinte la Cooperativa Solidaritatea, deținător al mai multor spații comerciale și a unei clădiri de birouri pe Splai Bahlui, în care a funcționat, timp de câțiva ani Banca Raiffeisen. „M-am dus să-i cer acordul pentru a depăși etapa de informare a populației, fiind presați de timp pentru accesarea proiectului UE, în valoare de 200.000 de euro, iar Ștefan Covalciuc mi-a propus altceva: să-i cedez lui terenul, propunându-mi la schimb două spații comerciale. Am refuzat și atunci mi-a spus că nu voi construi niciodată”, povestește antreprenorul.
Un proiect modern nu poate fi realizat pentru că așa vor șefii din Primărie
Un paria printre granzii Iașului
Gabriel Berbecaru a solicitat certificatul de urbanism în decembrie 2014 și, în scurt timp, a primit aviz favorabil, din partea Comisiei de Oportunitate, de pe lângă instituția Arhitectului-șef. Clădirea este un proiect modern, zveltă, cu amprentă mică și cu suficiente locuri de parcare, încadrându-se perfect în peisajul urban din zona Pasarelei Nicolina.
Proiectul a fost însă amânat la dezbatere în Comisia de Urbanism fără niciun motiv concret. Gabriel Berbecaru a făcut mai multe cereri pentru i se explica situația, dar nu a primit niciun răspuns. Intrase practic în coliziune cu interesele lui Ștefan Covalciuc. Acesta are în aceeași zonă o spălătorie auto. „Interesându-mă, am aflat că are prieteni la vârful PSD Iași și implicit în Primărie. Am mutat amplasamentul la 3 m; deși este aprobat proiectul a doua oară în comisia de oportunitate și o dată la Consiliul Județean, tot nu am primit nici până acum aprobarea PUZ. Apoi am citit pe Internet că organizează chermeze la vila lui de la Miroslava la care vin lideri ai PSD: Simirad,Chirica, Iacoban, Harabagiu și alții. M-am simțit un paria”, spune Gabriel Berbecaru cu năduf.
Au pierdut finanțarea europeană
După numeroase tergiversări, în august 2015 proiectul clădirii a fost respins în Comisia de Urbanism. Cel mai vocal a fost consilierul local PSD Florin Boca, el însuși dezvoltator imobiliar, beneficiar al avizelor favorabile ale Primăriei la propriile proiecte. „Atunci am fost de față și am văzut că Florin Boca folosea exact discursul lui Ștefan Covalciuc. L-am perceput ca fiind principalul om de legătură”, afirmă ieșeanul blocat de Primărie.
Între timp, firma condusă de Gabriel Berbecaru a trebuit să aplice pentru obținerea unui fond european în scopul ridicării clădirii, în valoare de 200.000 de euro, așteptând doar eliberarea autorizației. Din cauza blocajului, firma a pierdut finanțarea europeană. „Acum stăm cu creditul aprobat la bancă și nu putem face nimic. Ne-a ajuns cuțitul la os”, mai spune investitorul.
Florin Boca decretase în ședința de Urbanism că nu se poate aproba un proiect pe mai puțin de 500 mp. Or terenul lui Berbecaru are 507 mp, cu tot cu suprafața concesionată. Mai mult, în Iași au fost aprobate clădiri chiar și pe 199-350 mp.
Gabriel Berbecaru a pierdut o finanțare europeană așteptând autorizația de la primărie
Dosarul se întoarce nesemnat
Epopeea a continuat, ieșeanul făcând petiții la care cerea să i se răspundă fără însă a primi nimic. „Pe 6 aprilie 2016 , am intrat din nou în Comisia de Oportunitate și am primit din nou aviz favorabil”, continuă Gabriel Berbecaru. Dar în timp ce arhitecții aprobau, Comisia de Urbanism, politica, respingea. Avizul de oportunitate nu este eliberat nici la 6 luni de la avizare in cadrul Comisiei de Oportunitate.
„Acum, dosarul este la Duță, noul arhitect-șef, care mi-a spus că primarul nu semnează. Funcționarii de la Urbanism mi-au declarat că au întocmit toată documentația de trei ori si ca a fost semnată de arhitectul sef și că acesta se întoarce nesemnat de la Mihai Chirica. Fără nicio explicație”, povestește Gabriel Berbecaru.
Proiecte identice sunt aprobate
Ajuns la disperare, investitorul a apelat la avocați și vrea să deschidă acțiune în instanță. Argumentul lui Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, că terenul e prea mic, este neplauzibil pentru că prin aceeași comisie au trecut și au fost aprobate construcții cu aceeași arie desfășurată pe suprafețe mult mai mici:
PUZ pe Șos. Nicolina 65: teren 199 mp (spațiu comercial)
PUZ pe Șos. Nicolina 177: teren 306 mp (bloc locuințe)
PUZ pe Str. Iancu Bacalu: teren 377 mp (bloc locuințe)
PUZ pe Str. Păcurari 156D: teren 400 mp (bloc locuințe)
PUZ pe Str. Mihai Sturza 10: teren 400 mp (bloc locuințe)
Ștefan Covalciuc către Berbecaru: „Nu vei construi niciodată!”
Covalciuc îl face „handicapat”
Ștefan Covalciuc se consideră victima unei dezinformări: „Este un handicapat. Mi-a făcut reclamații peste tot, la ANAF, la Poliție, peste tot. Acum, îl voi da eu în judecată pentru hărțuire. Cum să nu mă cunosc cu Chirica, dacă am fost pesedist?”. Întrebat dacă a făcut chefuri acasă la Miroslava cu liderii locali ai PSD, Covalciuc a negat: „Aveți dovezi, fotografii? Nu a fost nimeni de la PSD acasă la mine. Lui Berbecaru îi e ciudă că nu i-au dat autorizație. Cum să influențez eu comisia? El construia la doi metri de mine. Putea să facă cu două etaje, nu mai mult, așa spune legea”.
Autorizație blocată, amenzi abuzive
Când a cumpărat terenul de 400 mp, Primăria l-a informat pe Gabriel Berbecaru, prin certificatele de urbanism emise, că acolo nu sunt rețele de utilități. Pe teren s-a dovedit că sunt. Proprietarul a deviat o conductă a Apavital pe cheltuială proprie. Acum cere recuperarea sumei de la Primărie. „În certificatul de urbanism scria că nu sunt utilități și am plătit din banii proprii devierea. În acest timp, stau cu autorizația blocată și primesc amenzi de la Primărie”, spune omul de afaceri, amenzi abuzive, contestate în instanță și pentru care instanța a decis anularea proceselor verbale apreciindu-le abuzive.
Pe acest teren nu se construiește pentru că așa vor șefii PSD din Primărie
Covalciuc, prieten la cataramă cu Simirad
Ștefan Covalciuc are o relația foarte apropiată cu fostul primar și președinte CJ Constantin Simirad, ajuns acum consilier al lui Mihai Chirica. Site-ul agorapress.ro a relatat în august anul acesta că, la vila cu piscină a lui Covalciuc a avut loc o chermeză în campania electorală din iunie, la care ar fi participat mai mulți lideri PSD: Simirad, Harabagiu, Iacoban, Bulgariu, Chirica.
Surse din PSD spune că au avut loc două-trei petreceri la casa lui Covalciuc, dar că Mihai Chirica n-ar fi participat. „Se bea, se face grătar, se pune țara la cale”, spun surse PSD. Constantin Simirad a beneficiat de sprijinul logistic al lui Ștefan Covalciuc în campania electorală din 2012. Simirad nu neagă prietenia, dar spune că n-au băut împreună: „Îl știu de când era pe liste în 2012, din partea UNPR. Nu am fost la nicio petrecere organizată de dumnealui”.
De asemenea, viceprimarul Gabriel Harabagiu neagă participarea la chef: „N-am fost niciodată acolo. Proiectul lui Gabriel Berbecaru are o problemă pentru că se află în zona de protecție a Pasarelei Nicolina”.
Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri
Conform PUG, nu este zonă de protecție, toate certificatele de urbanism emise de Primăria Iași în perioada 2014 -2016 pentru acest teren neavând restricții față de pasarela/breteaua de urcare spre Pasarelă. Terenul se învecinează direct nu cu pasarela, ci cu breteaua de urcare. Avizul de oportunitate emis în aprilie 2015 are restricție de 6,3 m față de breteaua de urcare. Clădirea ar urma să fie construită la mai mult de 6,3 m, iar în preajma altor pasaje supraterane din Iași există biserici, clădiri pe 3-4 niveluri, service-uri auto și chiar spălătoria auto insalubră a lui Ștefan Covalciuc .
Plenul Consiliului Local Iași va lua în discuţie miercuri propunerea de aprobare a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de construire a 16 blocuri în zona Grădinari. În noile blocuri din zonă ar urma să primească locuinţe chiriașii caselor vechi de pe strada Cuza Vodă, ce ţin blocată zona.
Proiectul iniţiat de municipalitate vizează construirea a 16 tronsoane, cu un total de 288 de apartamente. Jumătate dintre acestea vor fi apartamente cu o cameră, 112 apartamente vor avea două camere, iar restul, câte trei camere.
„Dorinţa noastră este de a salva centrul Iaşului. Vreau să fac treaba pe care mi-au cerut-o ieşenii de multă vreme în întâlnirile pe care le-am avut cu aceştia. Este un proiect care se va desfăşura pe parcursul unui întreg mandat şi care va rezolva una din problemele dureroase ale Iaşului. Sunt lucruri care nu s-au făcut de 60-70 de ani încoace şi cărora le-a venit timpul“, a declarat primarul Mihai Chirica pentru „Ziarul de Iași”.
Valoarea totală a proiectului se ridică la 65,6 milioane de lei. La o suprafaţă desfăşurată construită de 23.800 mp, costul investiţiei va fi de aproximativ 620 euro/mp.
Lucrările la un prim lot de 64 de apartamente urmează să înceapă anul viitor, celelalte tronsoane urmând să fie începute până în 2020. Apartamentele din primul lot vor fi alocate actualilor chiriaşi ai Primăriei de pe Cuza Vodă, urmând ca pentru reabilitarea zonei centrale a oraşului să fie iniţiat un alt proiect. Celelalte apartamente urmează să fie repartizate cu prioritate tinerilor.
Pe lângă noile blocuri din Grădinari vor fi amenajate 318 locuri de parcare, alei, platforme de acces şi spaţii verzi.
(Sursa: ziaruldeiasi.ro)
Primăria Iaşi a inițiat, în premieră naţională, finanţarea unui proiect care îşi propune să-i sprijine psihologic pe copiii românilor plecaţi la muncă în străinătate. Numai în Iaşi sunt 14.000, iar cei mai mulţi dezvoltă, în timp, probleme de natură emoţională şi de comportament.
Părinţii au lăsat-o pe Iuliana în grija bunicilor când fetiţa avea doar un an. Acum are 13 ani şi s-a înscris în acest program. Psihologii au încercat să îi explice că ai ei au plecat în Italia ca să-i ofere un trai mai bun şi nu au abandonat-o.
Iuliana: „Ştiu că s-au dus acolo pentru binele meu ca să mă ajute pentru mine aici. Mă întâlnesc cu copii care au aceleaşi probleme...mă simt mai altfel, mai printre ai mei..."
Şi Lidia a acceptat că trebuie să trăiască departe de mama şi de tata.
Lidia: „Tatăl meu mai pleacă din când în când, dar nu sta foarte mult...stă maxim o lună - două şi se întoarce înapoi, mama e casnică numai că înainte a lucrat ca bonă şi pleca şi ea şi eu rămâneam singură cu fraţii mei."
Reporter: „Cum înţelegi tu că părinţii pleacă după bani?"
Lidia: „Ştiu că o fac pentru binele meu..."
În cadrul proiectului specialiştii de la „Alternative Sociale" şi 21 de voluntari de la Facultatea de Psihologie sprijină îndeaproape peste 180 de copii din Iaşi.
Nicoleta Prepeliţă, director adjunct Școala „Ion Simionescu Iaşi”: „Aceşti copii sunt ajutaţi să redobândească stima de sine pierdută, să devină mai siguri pe ei, primesc consiliere, ajutor la teme."
Potrivit psihologilor, fetele şi băieţii care nu se bucura de atenţia părinţilor pot dezvolta probleme emoţionale şi şcolare dacă nu sunt sprijiniţi.
Nicoleta Ungurianu, Asociaţia „Alternative Sociale": „Noi am identificat de la probleme de ordin psihologic adică abandon, teamă, anxietate, probleme emoţionale, avem probleme de ordin şcolar şi nu în ultimul rând cele comportamentale, adică delincventa, predelincventa şi altele."
Proiectul s-a născut după ce sistemul de protecţie a minorului a eşuat de multe ori în cazul acestor copii. După 12 luni dacă se dovedeşte că acest program, care a costat 100.000 de lei, a fost eficient, atunci ar putea fi reluat.
(Sursa: Știrile Pro TV)
Asociația Tineret pentru Iași organizează în parteneriat cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași și Asociația Studenților și Tinerilor Ingineri Politehniști în perioada 16-18 septembrie 2016. Proiectul “STUDENT PENTRU O ZI”, proiect finanțat de Primăria Municipiului Iași în urma competiției de finanțări nerambursabile adresate ONG-urilor.
Proiectul „Student pentru o zi” oferă tinerilor, elevi în clasele terminale ale colegiilor tehnice și ale liceelor industriale, în special din Regiunea N-E, posibilitatea de a trăi în mod real viața de student în cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și a posibilităților de dezvoltare a carierei în domeniul ingineriei. În aceste condiții proiectul își propune oferirea posibilității de a simula viața de student pentru un număr de 250 de elevi de liceu care vor participa pe parcursul a trei zile la cursuri, training-uri și ore de laborator, împreună cu studenții reali, beneficiind de servicii de cazare și masă în Campusul Universitar Tudor Vladimirescu din Iași.
Scopul acestui proiect este creșterea atractivității învățămîntului superior tehnic pentru tinerii de 18 – 19 ani, elevi din clasele terminale ale colegiilor tehnice, prin motivarea acestora de a deveni studenți.
Obiectivele proiectului:
1. Informarea unui număr de 4000 de elevi referitor la importanța pregătirii universitare în formarea profesională și maximizarea șanselor de succes pe piața muncii.
2. Simularea unei zile ca student pentru un număr de 250 de elevi.
3. Implicarea unui număr de 20 participanți în multiplicarea rezultatelor proiectului.
4. Diseminarea rezultatelor proiectului in rândul a minim 600 de elevi din cele 10 licee partenere în cadrul proiectului.
Festivitatea de premiere a elevilor participanți ce va avea loc sâmbătă, 17.09.2016, ora 13.45 în Amfiteatru I.C.Stefănescu din cadrul Facultății de Textile-Pielărie și Management Industrial.
Secretarul de stat Gabriel Biriș a demisionat din Ministerul Finanțelor, iar demisia i-a fost acceptată, a anunțat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.
Demisia vine în urma controverselor pe care le-a iscat în spațiul public un proiect de modificare a Codului fiscal, scurs în presă, pe care și-l asumase secretarul de stat. Ca urmare a interpretării că Ministerul Finanțelor ar avea de gând să crească contribuțiile angajaților, mai ales dacă e vorba de PFA, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a trebuit să infirme public această suspiciune.
Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat că demisia a fost depusă la Cabinet în această dimineață.
(Sursa: digi24.ro)
Primăria Iași a semnat contractul pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a 39 de blocuri. Potrivit anunţului publicat în Sistemul Electronic pentru Achiziţii Publice (SEAP), proiectul va fi întocmit de către firma Aduro Impex SRL din Bucureşti. Compania va încasa 380.000 lei, fiind singurul participant la licitaţie. Termenul de execuţie a documentaţiilor este începutul lunii noiembrie.
Pe lista clădirilor rezidenţiale care urmează să fie reabilitate se numără blocurile din şos. Păcurari (549, 556, 557, T7, T6, T1, 583), strada Plantelor (753, 754), strada Arcu (CL5, CL6, scara B1 nr.5), strada Străpungerii Silvestru (CL10, CL17), bulevardul Nicolae Iorga (Z4), strada Tabacului (257), aleea Sucidava (261), bulevardul Ştefan cel Mare (A), strada Grădinari (F1-1), strada S. Şchiopu (F-4 nr. 10, F-4 nr. 14), bulevardul Dacia (SA3), şoseaua Nicolina (A4, 978C), Splai Bahlui (B1, B3), şoseaua Naţională (251), strada Eternitate (305), strada I. Lozonschi (C1, C2 şi C3), strada Horia (Horia 1, Horia 2), strada Cuza Vodă (C, D), bulevardul Poitiers (C6), strada Toma Cozma (8), Piaţa Unirii (scările A-B, nr. 9), strada Vitejilor (SC13) şi strada Macazului (11C).
După realizarea proiectării, autoritatea locală intenţionează să depună proiectul pentru accesarea de finanţare nerambursabilă în cadrul axei 3.1 a Programului Operaţional Regional 2014 - 2020. Conform ghidului solicitantului, valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 5 milioane euro, iar cea minimă de 100.000 euro, în contextul în care cofinanţarea beneficiarului (primărie şi asociaţie de proprietari) ajunge la 40%. La nivelul Regiunii de Nord-Est, sunt disponibile aproape 64 milioane euro.
(Sursa: ziaruldeiasi.ro)
Firma de construcţii Conest are planuri mari: trei blocuri cu câte 11 etaje într-o zonă centrală. „Acest proiect nu va semăna cu nimic din ce se face acum”, spune directorul societăţii.
Firma Conest intenţionează să construiască trei blocuri la intersecţia bulevardelor Tudor Vladimirescu şi Chimiei.
330 de locuri de parcare
Conform avizelor obţinute până în prezent, regimul de înălţime al imobilelor este S+P+11. Viitoarele locuinţe nu vor fi date în folosinţă dacă nu vor exista locuri de parcare. Conform Planului Urbanistic Zonal pentru terenul de 11.932 metri pătraţi pe care vor fi ridicate blocurile, vor fi amenajate un număr total de 330 de locuri de parcare. Pentru a asigura acest necesar, vor fi construite şi două parcări cu regim S+P: 175 de locuri vor fi amenajate la subsol, 50 la parter şi 105 la nivelul solului.
Reprezentantul Conest a explicat că, în cazul în care în acest an va obţine autorizaţiile de construire, noul ansamblu de locuinţe va fi gata în 2020. Costurile se ridică la 20 de milioane de euro. „Terenul pe care se va construi este în patrimoniul societăţii de la început. Acolo au funcţionat garajul şi baza de producţie, de confecţii metalice. Ar fi primul nostru proiect imobiliar important. A mai fost cel de case, de pe Platoul Însorit, dar nu a avut succes. Preţul de vânzare va fi aproximativ de 1.000 de euro pe metru pătrat”, a declarat Viorel Cozma, director Conest.
Cartierul Platoul Însorit este situat în Galata
Cozma: „Nu facem rabat de la calitate”
Locuinţele vor avea o suprafaţă începând de la 35 de metri pătraţi până la 75 metri pătraţi, fiind amenajate garsoniere şi apartamente cu două şi trei camere. Şeful Conest a mai precizat că locatarii vor beneficia de un teren de tenis, iar la parterul blocurilor vor funcţiona o grădiniţă, farmacie şi un centru spa. „Acest proiect nu va semăna cu nimic din ce se face acum, de aceea şi costurile sunt mai ridicate. Noi nu facem rabat de la calitate, nu construim cu 300 de euro metrul pătrat. Locuinţele se vor adresa tuturor categoriilor de vârstă. Estimăm un număr de 520 de apartamente”, a mai spus Cozma.
Citește și Pile cu „sânge albastru”: e șic să fii milionar și să ai soția angajată la Primărie
Se extinde Arena Tătăraşi
Şi fostul patron al caselor de amanet Express Credit, Mihai Bogdan Gheorghiu, intenţionează să construiască locuinţe colective, tot în Tătăraşi, pe strada Vasile Lupu. Planul Urbanistic de Detaliu arată că proiectul se va ridica pe o suprafaţă de 13.849 metri pătraţi, în vecinătatea altui complex imobiliar în care omul de afaceri a investit, Arena Tătăraşi. Gheorghiu vrea acum să extindă complexul, limita stabilită de municipalitate fiind de 10 etaje. Dezvoltatorul este obligat să asigure 446 locuri de parcare.
Dilema şefului de la Aeroport: instituţii care nu-şi fac treaba sau exces de zel al unor inspectori? Auditorii proiectului de modernizare a Aeroportului au invocat mai multe nereguli la licitaţii pentru a refuza plata a 15,2 milioane de lei din fondurile europene alocate. Reprezentanţii Aeroportului au contestat deciziile la instanţă şi invocă aprobările primite de la ANRMAP înainte de organizarea licitaţiilor.
O serie de nereguli identificate în derularea unor contracte pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Iaşi, proiect de 57 de milioane de euro finanţat din fonduri europene, a dus la sancţionarea instituţiei cu 15,2 milioane lei.
Au riscat mai mult
Contractul pentru construcţia pistei de 2.400 metri i-a adus Aeroportului cea mai mare sancţiune financiară, aceasta ridicându-se la 13,89 milioane lei, fără TVA. Suma reprezintă o corecţie de 10% din contractul de 139 milioane lei semnat, în iunie 2013, cu Asocierea Max Boegl România, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup.
Iniţial, Autoritatea de Management POS Transport din cadrul Ministerului Transportului a propus aplicarea unei corecţii de 25% din valoarea contractului. Ulterior, aceasta a fost diminuată.
În acest caz, reprezentanţii Ministerului au arătat că autoritatea contractantă a impus cerinţe de calificare şi selecţie restrictive, dar şi excesive/disproporţionale în raport cu obiectul contractului. Aeroportului i s-a reproşat, printre altele, că a solicitat ca ofertantul să demonstreze că a realizat cel puţin proiectul tehnic pentru o pistă cu o lungime de minimum 2.400 de metri cu structură cu îmbrăcăminte flexibilă. Astfel, ar fi fost împiedicaţi să participe la procedură ofertanţii care demonstrau experienţă similară pentru acelaşi tip de pistă, dar cu o lungime mai mică. Judecătorii au confirmat aceste concluzii: „(...)a fost restricţionată nejustificat participarea la procedura de atribuire, nu a fost promovată concurenţa între operatorii economici, nu au fost garantate tratamentul egal şi nediscriminarea operatorilor economici şi, pe cale de consecinţă, nu a fost asigurată eficienta utilizare a fondurilor europene”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.
Noul terminal a adus o corecţie de 1,31 milioane lei
„Caracter discriminatoriu”
O corecţie de 5%, respectiv 1,31 milioane lei, a fost aplicată şi în cazul proiectului privind execuţia Terminalului 3. Contractul în valoare de 29,14 milioane lei fusese adjudecat, în 2014, de UTI Grup. Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au constatat că autoritatea contractantă a cerut ca un anumit personal să aibă certificări specifice, fără a înscrie în documentaţia de atribuire menţiunea „sau echivalent”, fiind dezavantajaţi potenţiali operatori economici neautohtoni care ar fi putut prezenta atestări echivalente, obţinute în ţara de origine. Astfel, s-a reţinut că au fost impuse unele cerinţe minime de calificare şi selecţie „cu caracter discriminatoriu”.
Aceleaşi critici s-au adus şi în cazul contractului privind supravegherea lucrărilor noii piste prin diriginţi atestaţi. În acest caz s-a aplicat o sancţiune financiară de 14.924 lei. Contractul a fost adjudecat de firma Phoenix Com SRL, având o valoare de 298.488 lei.
Pierderi pe linie
Nereguli au fost constatate şi în cazul contractului de consultanţă la proiectul noii piste, adjudecat de Asocierea Pencraft SRL Tomeşti-SC Spes Consulting, contra sumei de 210.000 lei. Corecţia aplicată în acest caz a fost de 10.500 lei. Inspectorii au identificat o serie de cerinţe restrictive existente în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, în ceea ce priveşte condiţiile de calificare pe care trebuiau să le îndeplinească anumiţi experţi. De asemenea, critici au fost aduse şi în ceea ce priveşte criteriul de atribuire, respectiv „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic” (preţul ofertei - 70%, identificarea, descrierea şi argumentarea riscurilor - 30%). S-a constatat că aprecierea riscurilor presupunea subiectivitatea membrilor comisiei de evaluare.
Cele patru procese deschise împotriva Ministerului Transortului şi cel al Fondurilor Europene pentru a se obţine anularea corecţiilor de mai sus au fost pierdute la Curtea de Apel Bucureşti. Aeroportul a contestat deciziile la instanţa supremă. Un alt proces vizează o corecţie de 25.835 de lei, şi anume 5% din valoarea contractului de verificări de laborator. În total, Aeroportului Iaşi nu i-a fost rambursată suma de 15,26 de milioane de lei, această diferenţă fiind suportată din banii proprii.
„Absolut toate proiectele AM POS T au primit corecţii, în marea lor majoritate corecţii majore. La noi au fost minore, maximum 10%. Proiectul de la Iaşi este dat exemplu chiar de către cei ce au aplicat corecţia. Este printre puţinele, dacă nu chiar singurul, care a fost finalizat înainte de termen, care nu a fost suplimentat financiar, dimpotrivă, valoarea a fost diminuată prin acte adiţionale şi, cel mai important, este printre puţinele proiecte care şi-au îndeplinit scopul!” Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi
Aeroportul: S-a procedat legal
Reprezentanţii Aeroportului au susţinut că, anterior semnării contractelor, Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a considerat cerinţele din caietele de sarcini ca fiind legale. „Nu se poate face vorbire despre faptul că cerinţele în cauză au fost în măsură să restricţioneze nejustificat participarea la procedura de atribuire sau nu au promovat concurenţa între operatorii economici, atâta timp cât la fiecare procedură de atribuire au participat mai mulţi ofertanţi (proiectare şi execuţie pistă – 5, consultanţă pistă – 6, supraveghere lucrări pistă – 5, execuţie terminal – 4)”, se arată într-un răspuns al Aeroportului, la solicitarea 7EST.
Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Marius Bodea, directorul Aeroportului, a mai arătat că, în toate aceste cazuri, colegii săi nu s-au abătut „niciun milimetru de la legislaţie”. „Orice beneficiar îşi doreşte să implementeze fără cusur un proiect şi atunci are la dispozitie legea, opiniile premergătoare ale instituţiilor. Dacă şi după îndeplinirea tuturor acestor filtre tot nu este bine, înseamnă că există în România de astăzi o problemă generală cu două posibile cauze: fie instituţiile statului, care funcţionează ca filtre în procesul achiziţiilor, nu cunosc nici ele legea şi greşesc în interpretare, şi atunci nu îşi mai găsesc rostul, fie există un exces de zel în etapele de auditare ulterioare”, a explicat Marius Bodea.
Până pe data de 10 septembrie, are loc cea de-a doua ediție a proiectului Atelierele FILIT pentru traducători, proiect dezvoltat de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi şi sprijinit de Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu. Atelierele FILIT pentru traducători facilitează un cadru de întâlnire şi comunicare profesională pentru douăzeci de traducători din limba română într-o limbă străină.
Anul acesta, cei 20 de traducători reuniți la Ipotești vin din următoarele țări: Austria, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kazahstan, Marea Britanie, Polonia, România, Serbia, Spania, SUA, Ungaria. Alături de reprezentanții MNLR Iași și ai Memorialului Ipotești, din comisia de selecție au făcut parte Monica Joița (director adjunct, Direcția Diplomație Publică, Culturală și Științifică, Ministerul Afacerilor Externe) și Florin Bican (traducător, editor, coordonator al programul Institutului Cultural Român pentru traducători străini în perioada 2006-2012).
În această perioadă, traducătorii vor lucra individual sau grupați în funcție de temele sau autorii abordați, contribuind la promovarea creației românești pe plan internațional. De asemenea, în zilele de 7 și 8 septembrie, la Ipotești va avea loc un simpozion consacrat traducerii literare. Mesele rotunde vor fi grupate sub următoarele titluri: Despre traducere și rolul traducătorului, Literatura română și piața traducerilor, Considerații practice, Texte și contexte.
Programul Atelierele FILIT pentru traducători se aliniază celorlalte două iniţiative ale MNLR Iaşi și ale Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași care susţin creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului: Rezidenţele FILIT pentru autori români şi Rezidenţele FILIT pentru traducători străini. Cele trei programe formează cel mai amplu sistem de rezidențe literare din Europa de Est.
Partenerii ediției a doua a programului sunt Institutul Francez Iași, Fundația Alfa, suflet și energie (Botoșani), Europe Direct Botoșani și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate”.
