Ruda nu a primit nimic
Printr-o cerere de chemare în judecată din noiembrie 2018, Parohia romano-catolică Adormirea Maicii Domnului (cea care funcționează în Ansamblul Catedralei de pe Bd. Ștefan cel Mare) a solicitat instanței, în contradictoriu cu Municipiul Iași, prin Primar, să se constate că este succesoare în drepturi și obligații a defunctei Anna Nykulak.
Reclamanta a relatat că femeia, care fusese membră a Parohiei, a murit în 2017, la vârsta de 88 de ani, și, întrucât nu avea moștenitori, „a fost chemată de organele de poliție să o înmormânteze, deoarece de la persoanele apropiate defunctei au aflat că aceasta a lăsat bunurile bisericii catolice.”
Ulterior, la parohie a venit un nepot de văr al Annei Nykulak, fiindu-i înmânate actele rămase de la defunctă pentru dezbaterea moștenirii după aceasta. Notarul i-a comunicat acestei rude că nu poate moșteni nimic, întrucât este rudă de gradul 5. Tot în acea perioadă, o prietenă a Annei a comunicat Parohiei că aceasta întocmise, în 1977, un testament olograf prin care își lăsase bunurile Bisericii. Documentul a fost identificat, iar Parohia a cerut judecătorilor să constate că este moștenitoarea lui Nykulak, fiind îndreptățită să intre în posesia unui apartament al acesteia din municipiul Iași.
Atacuri pe toate fronturile ale Primăriei
Conform legii, pârât în dosar a fost Municipiul Iași, prin Primar, instituție care a făcut multiple eforturi în a împiedica admiterea acțiunii. Astfel, juriștii Primăriei au invocat excepția lipsei calitații procesuale active, excepția prescripției dreptului la opțiune succesorală a reclamantei, excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, în timp ce instituția Primăriei se confruntă cu o lipsă de juriști și cu un număr mare de procese, în acest dosar reprezentanții săi s-au legat de toate chichițele și detaliile. De exemplu, au ridicat excepția lipsei calității procesuale a Parohiei pentru că, în testament, Nikulak scrisese: „în cazul unei boli incurabile, a unei paralizii în cazul în care nu aș mai putea comunica, doresc ca acest act să ajungă la Biserica Catolică. Să fie rugat părintele Patrașcu sau alt preot să-mi dea îngrijirile necesare: Sf.Spovadă și Sf. Împărtășanie. Să roage pe o soră de la Biserică să mă îngrijească și să-i rămână tot ce este în casă (...). Casa, dacă se va putea vinde, să treacă în folosul Bisericii.”
Aici, juriștii Primăriei, scrupuloși până la Dumnezeu, au menționat că „nu avem cunoștință despre împrejurările decesului defunctei, astfel încât testamentul să își producă efectele, respectiv, dacă s-a aflat în una din situațiile menționate în testament.”
Îi voiau apartamentul
De asemenea, Primăria s-a legat de faptul că legea spune că „testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului”, ridicând suspiciunea că „nu se cunoaște dacă testamentul este scris de mâna testatoarei sau de o altă persoană, dacă testamentul cuprinde o voință liber exprimată sau o voință viciată (...) Înscrisul pe care reclamanta îl denumește testament, în fapt, acesta este un înscris denumit de defunctă , aspect ce conduce la concluzia că înscrisul în fapt nu este un testament.”
Zbaterea municipalității a intrat apoi pe târâmul altor suspiciuni: ”Există posibilitatea ca testatoarea să fi procedat la revocarea testamentului olograf, aspect despre care nu avem cunoștință.”
În final, s-a devoalat și motivația acestei cruciade juridice: ”(...) în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.”
Judecătorul a respins toate excepțiile ridicate de municipalitate, iar pe fond a audiat martori și a cerut efectuarea unei expertize grafoscopice.
În final, magistratul a stabilit că testamentul era scris de femeie și că Parohia a acceptat moștenirea în mod expres, prin înscris sub semnătură privată, introducând acțiunea la instanță în termenul prevăzut de lege.
Municipalitatea a depus apel, procesul urmând a fi reluat la Tribunalul Iași.
