Unul dintre cele mai cunoscute ONG-uri din Iași a reușit să obțină, pe 1 iulie 2022, o decizie judecătorească ce pedepsește Ministerul Proiectelor Europene deoarece, în 2017, acesta i-a blocat, în mod nelegal, derularea unui proiect POSDRU.
Printr-o sentință din data de 1 iulie 2022 a Curții de Apel Iași, Asociația Alternative Sociale trebuie să primească din partea Ministerului suma de 1,46 milioane lei daune materiale și 150.000 de lei daune morale.
Ținta: un ONG de elită
În 2017, Direcția Generală de Control Programe Capital Uman din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a decis ca Asociația Alternative Sociale să returneze suma de 6,56 milioane de lei pe care îi încasase în vederea derulării proiectului contract POSDRU/69/S/6.1 /33490 „Modelul Economiei Sociale în România”. În motivarea deciziei, Direcția a susținut că proiectul fusese câștigat de o organizație care nu era eligibilă și care, apoi, l-a cedat asociației din Iași, așa că a declarat neeligibila întreaga suma nerambursabila aferenta proiectului. Imediat, cele 6,56 milioane de lei au fost înregistrare drept creanță la bugetul de stat, iar Fiscul din Iași a pornit demersurile pentru recuperarea sumei, inclusiv sechestru pe sumele aflate în contul asociației.
Sursa foto: alternativesociale.ro
Alternative Sociale reprezenta, la acel moment, una dintre cele mai vechi, active și mai mari organizații nonguvernamentale din Iași. Printre altele, era organizația care realizase prima cercetare comparativă rural-urban cu privire la impactul plecării la muncă a părinților asupra copiilor rămași acasă, prima estimare a numărului copiilor afectați de acest fenomen (împreună cu UNICEF, referință pentru o Rezoluție a Parlamentului European), prima cercetare din lume referitoare la impactul remigraţiei (revenirii în țara de origine) asupra copiilor și oferise servicii pentru peste 2.000 de copii afectați de migrația pentru muncă.
Avocații angajați de Alternative Sociale au contestat în instanță legalitatea deciziei din 2017 a Direcției Generale de Control Programe Capital Uman și, printr-o sentință definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din decembrie 2020, i-au obținut anularea.
Au cerut, în total, 12,6 milioane lei daune
Din punctul de vedere al ONG-ului ieșean, lucrurile nu s-au oprit, însă, aici. În 2021, avocații Alternative Sociale au chemat la bară, într-o acțiune distinctă, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (continuatorul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene), Agenția Națională a Finanțelor Publice, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, cerând judecătorilor de la Curtea de Apel Iași să le oblige la plata, în solidar, a 12,6 milioane lei reprezentând prejudiciul suferit ca urmare a actelor Ministerului, anulate, în final, de către instanța de judecată:
- 5.475.271,76, prejudiciul suferit în urma blocării activității – valoarea estimată a proiectelor pierdute, salarii necesare reangajării salariaților cu experiență, cumpărarea de logistică la nivel performant etc;
- 7.594,96 RON - prejudiciul suferit în urma indisponibilizării sumelor aflate în contul reclamatei;
- 7.117.853,29 RON cu titlu de daune morale.
În motivarea cererii, Alternative Sociale a prezentat un lung șir de evenimente din interiorul organizației și finanțări pierdute ca urmare a deciziei de la București pe care a reușit să o anuleze: de la disponibilizarea unor angajați, la pierderea unuia dinre sedii sau a mai multor finanțări din proiecte europene sau ale administrației locale pentru care a concurat și, apoi, a fost respinsă.
„(...) Reclamanta a arătat că prin prezenta acțiune în atragerea răspunderii autorităților pentru prejudiciul suferit ca urmare a actelor nelegale ale acestora se urmărește ca Asociația Alternative Sociale să își recapete capacitatea funcțională avută anterior anului 2017. Astfel, potrivit reclamantei, repunerea în situația anterioara nu poate fi concepută decât prin recuperarea capacității operaționale (fond material, vizibilitate, încredere oferită finanțatorilor și mai ales resursa umană supra calificată pe domenii de nișă)”, au menționat juriștii ONG-ului.
„Acuzație nesusținută de a fi comis o neregulă”
În mod detaliat, Alternative Sociale a relatat că „Asociației i-au fost luate resurse materiale, i-a fost atribuită o datorie imensă către bugetul de stat (cu mențiunea „creanțe UE”), determinând blocarea activității acesteia și afectarea imaginii construite în două decenii de activitate ireproșabilă, prin acuzația nesusținută de a fi comis o neregulă cu astfel de fonduri.”
Cele mai grave au fost privarea de resurse și înscrierea așa-zisei datorii la bugetul de stat, ultimul aspect ducând la „piedici de netrecut în calea obținerii finanțărilor necesare funcționării asociației (asigurarea costurilor administrative), menținerii expertizei acumulate în 20 de ani de activitate [asigurarea fondurilor de salarii pentru personal) şi pentru implementarea de acțiuni de impact în domeniul protecției copilului și familiei, educației, reformei sistemului de justiție, migrației (reducerea efectelor negative ale migrației pentru muncă asupra copiilor români ş.a.).”
Faptul că asociația figura cu datorii la bugetul de stat a împiedicat obținerea de finanțări, ghidurile de accesare a acestora sau hotărâri de Consiliu Local referitoare la granturi aordate societății civile prevăzând expres acest lucru: aplicanții și partenerii trebuie ,,f) Să nu aibă datorii la bugetul consolidat de stat sau la bugetul local în acord cu legislația națională”/Solicitanți neeligibili în cadrul programelor de finanțare nerambursabilă ale Municipiului Iași sunt persoanele juridice care: b) nu au plătit obligațiile către bugetul consolidat al statului (…)”
Șirul pierderilor
În plus, asociația a pierdut mai mulți angajați pentru a căror cursuri de formare plătise din bani proprii: „Pierderea oamenilor din echipa asociației este una dintre cele mai dureroase, întrucât afectează grav capacitatea organizației de a-și desfășura activitatea. Asociația s-a preocupat mereu de selectarea, formarea și dezvoltarea experienței practice a angajaților săi, investind constant în formarea și certificarea unor abilități esențiale în activitatea în sectorul ONG (formator, management de proiect), în dezvoltarea de cunoștințe și abilități esențiale domeniului asistenței sociale, psihologice (prin formări susținute de formatori din străinătate - Statele Unite - terapie familială, stabilirea custodiei copiilor în cazuri de divorț, Suedia - asistența copiilor cu părinți deținuți, Islanda - prevenirea și combaterea discriminării în asistența grupurilor vulnerabile etc. și din țară). (...) În multe cazuri și-a plătit cheltuieli esențiale (asociația n.r.) din bani aduși de membri rămași de la familiile lor.” În acțiune se mai menționează că, din cauza dificultăților financiare, Asociația a fost nevoită să renunțe la unul dintre sedii.
„AAS - până nu demult un nume de referință pe domeniile sale de activitate, în pofida „nevinovăției sale” a dispărut pentru o perioadă de aproape patru ani din atenția finanțatorilor, timp în care locul acesteia a fost luat de alte organizații care se afirmă ca vectori de expertiză pe aceste domenii”, au mai precizat cei de la asociație.
Apărarea lipsită de substanță a Statului
Instanța a dispus că Finanțele centrale și cele din Iași nu au calitate procesuală și le-a scos din dosar. În ceea ce privește Ministerul, apărarea acestuia a fost uneori comică, acesta susținând, printre altele, că, în condițiile în care reclamanta a încheiat contractul de finanțare aferent proiectului POSDRU „nu s-ar mai putea prevala de condițiile răspunderii civile delictuale pentru a cere repararea unor eventuale prejudicii”. Motivația aceasta a fost respinsă de judecători care au constatat că există posibilitatea legală a angajării răspunderii patrimoniale a unei autorități publice în cazul existenței unei fapte ilicite constând într-un act administrativ nelegal anulat de instanță.
Sediul Curții de Apel Iași
În continuare, Ministerul s-a apărat de parcă nu ar fi avut juriști sau avocați. Curtea de Apel Iași a observat că „nu pot fi primite amplele apărări ale pârâtului ce vizează legalitatea procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 8428 din 16.02.2017, aceste apărări fiind veritabile critici cu privire la o soluție a instanței de judecata rămasă definitivă. Criticile cu privire la legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești pot fi valorificate de partea interesată doar prin promovarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, în condițiile prevăzute de lege. Odată sentința (…) prin care a fost anulat actul administrativ emis de pârât a rămas definitivă urmare a respingerii recursului, pârâtul nu mai poate valorifica în prezentul cadru apărările sale ce țin de legalitatea actului pe care l-a emis.” Cu alte cuvinte, deși procesul-verbal de imputare a celor 6,56 milioane de lei fusese anulat definitiv de judecători, în procesul de daune intentat de Alternative Sociale, Ministerul pedala, în continuare, pe nelegalitățile comise de ONG în derularea proiectului!
Ultima confruntare va avea loc la Înalta Curte
În final, Curtea de Apel Iași a admis în parte cererile ONG-ului din Iași, recalculând daunele materiale cerute la 1,46 milioane de lei și micșorându-le pe cele morale solicitate. „Ținând cont de consecințele negative suferite de reclamanta din cauza de față, conform celor detaliate anterior, de importanța valorilor lezate și de intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, Curtea de Apel apreciază că suma de 150.000 lei reprezintă o sumă adecvată pentru acoperirea prejudiciului moral care i-a fost cauzat reclamantei”, au decis judecătorii din Iași.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Asociația Alternative Sociale au atacat decizia cu recurs, dosarul ajungând, zilele trecute, la Înalta Curte de Casație și Justiție, primul termen al procesului nefiind, încă, stabilit.
