Președintele Klaus Iohannis a adăugat că decizia lui este de neclintit „indiferent de ce vor propune partidele politice”. De asemenea, șeful statului a precizat că va nominaliza o persoană competentă, care va putea să întrunească majoritatea în Parlament.

„Cu siguranță voi desemna o persoană ținând cont de prerogativele constituționale ale președintelui. Asta înseamnă că nominalizez o persoană care, după părerea mea întrunește o majoritate în Parlament și e competentă să conducă Guvernul, ar fi absurd să desemnez pe cineva care nu întrunește o majoritate, nu sunt adeptul acestor jocuri politice, nu am de gând să desemnez pe cineva care pe urmă pică în Parlament. Criteriile de integritate sunt evidente, nu voi desemna o persoană care e urmarită penal sau condamnată penal, sau are probleme de integritate, eu am spus de mult că clasa politică trebuie să se resemneze, trebuie să avem politicieni curați și acesta va fi criteriu eliminant, indiferent de la cine vine propunerea, eu nu voi desemna o persoană urmărită penal sau condamnată”, a spus Klaus Iohannis.

Precizările președintelui vin în contextul în care, anterior, au existat declarații ALDE și PSD care solicitau președintelui să nominalizeze premierul propus de PSD și ALDE în cazul în care vor câștiga alegerile, fără să se refere la articolul Constituției care spune că șeful statului este obligat să desemneze un prim-ministru propus doar de partidul care câștigă 50% plus unu din voturi. În celelalte cazuri, președintele poate desemna un premier care poate forma un guvern sprijinit de o majoritate în Parlament.

Amintim că Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul.  Președintele PSD a fost acuzat că a complotat pentru trucarea rezultatului de la referendumul din 2012. Dragnea s-a retras din guvern, unde era ministru al dezvoltării regionale, în urma condamnării, dar a rămas președinte PSD.

De asemenea, Partidul România Unită (PRU) a prezentat o formulă de Guvern în care premier al fi Victor Ponta. Fostul premier Victor Ponta este urmărit penal în dosarul Turceni-Rovinari și în cel în care este acuzat că i-a promis lui Sebastian Ghiță loc de deputat în schimbul plății unei vizite a lui Tony Blair în campania PSD, de 200.000 euro.

(Sursa: digi24.ro)

Ministerul Afacerilor Externe a făcut precizări referitoare la donaţia făcută de Ambasada Federaţiei Ruse în campania privind subscripţia publică naţională pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului”.

„Apreciem contribuția Ambasadei Federației Ruse la recuperarea patrimoniului național românesc și o încurajăm să continue această abordare. Totodată, încurajăm susținerea campaniei de către orice actor public sau privat, în spiritul respectului pentru valorile culturale ale poporului român.

Pare însă mai puțin explicabilă asocierea acestui demers cu un mesaj media, asumat de Ambasada Federației Ruse, mesaj care promovează o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relațiilor bilaterale. Aceasta cu atât mai mult, cu cât este vorba de un domeniu despre care cea mai în măsura să se pronunțe este Comisia comună de istorici româno-rusă al cărei obiectiv este tocmai discutarea aspectelor care țin de istorie, în vederea consolidării încrederii reciproce.

Pentru informații legate de campania oficială derulată de Ministerul Culturii, vă invităm să vizitați pagina de internet www.brancusiealmeu.ro”.

Filmul postat de Ambasada Federației Ruse la București

Președintele Klaus Iohannis a refuzat marți să comenteze gestul Ambasadei Ruse de a dona o sută de euro, acțiune considerată jignitoare de unii români, spunând că acest lucru „îl va face ministerul de Externe”.

„Nu comentez acțiunile unei ambasade străine. Asta va face ministerul Afacerilor Externe”, a spus Klaus Iohannis.

Referitor la intenția unui grup de români de a se aduna marți în fața Ambasadei Rusiei ca semn de protest la propaganda rusă, prezentă într-un videoclip, și la gestul de a aduce o „contribuție financiară modestă” pentru recuperarea „Cumințeniei Pământului”, șeful statului a declarat că: „Dacă vorbim de inițiativa de a protesta, dacă oamenii s-au simțit jigniți sau li s-a părut că nu se prezintă anumite lucruri așa cum trebuie și vor să își arate dezacordul, atunci sigur România e o țară unde astfel de acțiuni sunt posibile”.

Ambasada Rusiei a anunțat, ieri, că a donat 100 de euro pentru „Cumințenia Pământului”, publicând pe pagina sa oficială de Facebook inclusiv chitanţa. Dar asta nu e tot: sub comunicatul în care îşi anunţă donaţia, e un scurt film, care îşi propune să prezinte „istoria adevărată” a relaţiilor dintre România şi Rusia. E o repunere în pagină a unui film de campanie pentru donaţii realizat de o agenţie de publicitate din România.

„În România este lansată campania pentru recuperarea patrimoniului național cultural al țării, inclusiv a sculpturii lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”. Ambasada se alătură acțiunii și aduce o contribuție financiară modestă la fondul comun creat în acest scop”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ambasadei Rusiei la București.

(Sursa: digi24.ro)

Ministerul Apărării a decis ca Brigada 2 Infanterie „Rovine” din Craiova să devină brigadă multinațională a NATO, urmând să fie funcțională în 2018, a anunțat președintele Klaus Iohannis, după ședința CSAT de marți.

„Pot să vă anunț, în premieră, că s-au făcut pași foarte importanți pentru punerea în practică a acestei decizii, mai exact MApN a decis care unitate din România se va constitui în această brigadă multinațională. Este vorba de Brigada 2 Infanterie Rovine care va prelua rolul de brigadă multinațională. Această brigadă își are sediul în Craiova și acolo va funcționa și brigada multinațională”, a declarat președintele.

Klaus Iohannis a apreciat, după ședința CSAT de marți,  că „nu este oportun” să spună cu ce state aliate negociază România pentru a asigura efectivele brigăzii multinaționale. Anul viitor se va ști cine participa și cu ce efective, a adăgat șeful statului.

„În varianta cea mai optimistă, în 2018, această brigadă va fi funcțională”, a apreciat Klaus Iohannis.

În iulie, la summitul NATO de la Varșovia, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat ca Alianța va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinațională pentru a întări prezența NATO în Sud-Estul Europei și pentru apărarea împotriva atacurilor venite din afară.

(Sursa: digi24.ro)

Șeful Serviciului de Informații Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a demisionat.

Demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns la Cotroceni, iar președintele Klaus Iohannis a acceptat-o, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi. Conducerea SIE va fi asigurată de generalul Silviu Predoiu, adjunct al șefului SIE, a adăugat ea.

Mădălina Dobrovolschi nu a oferit informații despre motivele demisiei lui MIhai Răzvan Ungureanu și nici dacă a avut loc o întâlnire între președinte și șeful demisionar al SIE.

Mihai Răzvan Ungureanu își încheie astfel cel de-al doilea mandat de șef al Serviciului de Informații Externe.

A ocupat această funcție pentru prima dată în perioada decembrie 2007 – 2012. A revenit în fruntea SIE în iunie 2015.

Timp de câteva luni, în perioada februarie aprilie 2012, a ocupat funcția de premier.

Mihai Răzvan Ungureanu este senator de Arad, mandat obţinut din partea ARD, prin redistribuire, la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. În septembrie 2012, Ungureanu s-a înscris în partidul Forţa Civică, unde a candidat la preşedinţia partidului. Mai apoi, a alipit partidul la Alianţa România Dreaptă (ARD), formată din PDL şi PNŢCD. După alegerile parlamentare din 2012, ARD s-a dizolvat. În martie 2013, Forţa Civică şi PNŢCD au reînfiinţat Alianţa Dreptate şi Adevăr. După fuziunea PNL şi PDL, Mihai-Răzvan Ungureanu a devenit prim-vicepreşedinte al noii formaţiuni.

Postul de director al SIE era vacant din 22 septembrie 2014, când Teodor Meleşcanu a demisionat din această funcţie pentru a candida la alegerile prezidenţiale, susţinându-l ulterior, în al doilea tur, pe Victor Ponta.

(Sursa: realitatea.net)

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi decretul privind eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti a lui Stere Learciu ca urmare a respingerii cererii de acordare a avizului anual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru menţinerea în funcţie după vârsta de 65 de ani, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

În iulie, plenul CSM a respins cererea judecătorului de la Curtea de Apel Bucureşti Stere Learciu de menţinere în funcţie după împlinirea vârstei de 65 de ani.

La şedinţa CSM a participat şi judecătorul Constantin Brânzan, fost director al Institutului National al Magistraturii, care l-a acuzat pe Learciu că l-ar fi turnat la Securitate, în tinereţe.

El a amintit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o hotărâre prin care s-a arătat că Learciu a dat informaţii sub numele de Aurel în calitate de colaborator al Securităţii, dar nu ca poliţie politică, şi a primit bani pentru acest lucru.

Judecătorul Stere Learciu a afirmat că în dosar nu există notă semnată de el, ci ofiţerul de securitate a scris angajamentul şi el l-a semnat.

(Sursa: EVZ.ro)

Președintele Klaus Iohannis este „profund dezamăgit de modul în care s-au desfășurat lucrurile în Parlament", după ce senatorii au respins cererea DNA de urmărire penală în cazul fostului premier Gabriel Oprea, a declarat Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale.

Președintele Klaus Iohannis este dezmăgit de votul Senatului prin care s-a respins cererea DNA de începere a urmăririi penale față de Gabriel Oprea, în dosarul în care se anchetează moartea polițistului Bogdan Gigină.

„În primul rând, președintele României este profund dezamăgit de modul în care s-au desfășurat lucrurile în Parlament. Ne amintim că președintele a spus de multe ori că acei politicieni care nu înțeleg cât de important este să nu blochezi actul de justiție nu vor avea până la urmă respectul și încrederea cetățenilor. Încă o dată, s-a demonstrat, prin votul de astăzi, faptul că nu s-a înțeles un lucru esențial: vinovăția unui om nu se stabilește printr-un vot, ci de către o instituție de judecată. Așadar, ar trebui depășită această etapă, dacă vrem să luăm în calcul sănătatea unui sistem democratic normal și al statului de drept. Un stat de drept înseamnă că nimeni nu poate să fie mai presus de lege", a susținut purtătorul de cuvânt de la Cotroceni, Mădălina Dobrovolschi.

Senatul a respins, luni, cererea înaintată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) privind începerea urmăririi penale față de fostul premier Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă. Un număr de 73 de senatori au votat "împotriva" cererii, 45 "pentru", iar 6 s-au abținut.

Este vorba despre dosarul deschis după decesul polițistului Bogdan Gigină, la data de 20 octombrie, agentul fiind implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit leziuni care i-au cauzat moartea.

(Sursa: realitatea.net)

Preşedintele Klaus Iohannis s-a fotografiat alături de mai mulţi tineri pe Vârful Negoiu din Munţii Făgăraş, imaginea fiind postată pe Facebook de un clujean, alături de mesajul „The president was with us” (Președintele a fost cu noi – n.r.).

Fotografia a fost publicată pe Facebook de Nicolae Pop, din Cluj, însoţită de mesajul: „Am urcat pe munte cu acest grup de tineri. The President was with us” (n.r. - preşedintele a fost cu noi), scrie News.ro.

În imagine, şeful statului poartă haine sport şi este înconjurat de zece tineri. Președintele apare într-o fotografie pe vârful Negoiu, din Munții Făgăraș, alături de un grup de turiști, fiind bandajat în zona genunchiului drept. În imagine se poate vedea că președintele are la genunchi un bandaj medicinal, care se folosește în tratarea traumatismelor musculare.

Nu este pentru prima dată când preşedintele Iohannis urcă pe munte. În luna august, el a postat pe Facebook o fotografie în care se afla la Bâlea Lac, mărturisind că drumeţiile montane rămân o pasiune pentru el şi că România are, probabil, cele mai spectaculoase peisaje din Europa.

„Drumeţiile montane rămân o pasiune pentru mine aşa că am urcat din nou pe munte. Vă spun cu toată sinceritatea: avem probabil cele mai spectaculoase peisaje din Europa. Merită să le descoperiţi! ‪#‎BâleaLac”, scria atunci Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook.

(Sursa: digi24.ro)

Președintele francez Francois Hollande va începe de luni o vizită de două zile în România unde se va întâlni cu omologul său român, Klaus Iohannis.

Pe agenda întâlnirii dintre cei doi vor avea loc discuții politice, culturale și economice.

Brexitul sau problema migranților își vor găsi de asemena locul în dialogul dintre cei doi.

Franța dorește o convergență a liniilor în domeniile securității frontierelor și a apărării europene.

„România are ambiţia de a se implica în marile dosare europene. Relaţia dintre Franţa şi România ilustrează Europa pe care ne-o dorim pentru mâine: o Europă a investiţiilor, a tehnologiilor de viitor şi a securităţii” anunță oficialii de la Elysée.

Pe de altă parte, cei doi  șefi de stat vor discuta și despre dosarul Schengen.

„România a făcut eforturi considerabile pentru a combate corupţia, crima organizată şi pentru a-şi apăra frontierele şi, în plus, a adoptat PNR - registrul de nume al pasagerilor curselor aeriene – necesar pentru a combate mai eficient terorismul”, subliniază Parisul.

Surse oficiale franceze care salută deci „progresele realizate de România”, dar reamintesc că „decizia privind aderarea la Schengen nu depinde doar de Franţa ci se ia într-un cadru european mai larg”. La Bucureşti se speră totuşi „într-un semnal pozitiv din partea preşedintelui Hollande în dosarul Schengen” estimându-se că „participarea României la acest spaţiu de liberă circulaţie nu poate fi decât benefică tuturor”.

(Sursa: b1.ro)

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis noului ambasador al Rusiei la București că, pentru dezvoltarea relației bilaterale, este nevoie de reconstruirea încrederii și de respectarea dreptului internațional.

Valeri Kuzmin s-a aflat la Cotroceni pentru prezentarea scrisorilor de acreditare. În acest context, Iohannis i-a mai spus că aceste două state au interese comune în diverse domenii, între care cel economic și cultural.

 Totodată, președintele României l-a primit și pe ambasadorul Coreei de Nord. În contextul testelor balistice recente, Iohannis a subliniat importanţa respectării depline a dreptului internaţional şi a obligaţiilor internaţionale.

„Cu prilejul întrevederii cu ambasadorul Republicii Chile, preşedintele României a exprimat interesul ţării noastre pentru intensificarea relaţiilor bilaterale, inclusiv în domeniul economic, cu accent pe schimburile comerciale, dar şi pe cooperarea în domeniul agriculturii, respectiv în alte domenii de interes comun. La rândul său, ambasadorul Republicii Chile a subliniat că pentru ţara sa relaţia cu România este o relaţie strategică în regiune, plecând de la atuurile geografice şi cele ale stabilităţii politice şi creşterii economice ale ţării noastre”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

În cadrul întrevederii cu ambasadorul Elveției, președintele a mulțumit pentru decizia autorităţilor federale de a ridica restricţiile de muncă pentru cetăţenii români.

„Cu ocazia discuţiei purtate cu ambasadorul Canadei, preşedintele Klaus Iohannis a mulţumit pentru participarea militarilor canadieni în cadrul măsurilor de reasigurare ale NATO pentru România, precum şi la Marea Neagră şi a invitat partea canadiană să continue această prezenţă, în contextul implementării deciziilor luate la Summitul NATO din iulie. Ambasadorul canadian a confirmat faptul că prezenţa militară canadiană în România, inclusiv prin prezenţă navală pentru exerciţii în Marea Neagră, se va menţine, în condiţiile în care se păstrează riscurile la adresa securităţii Alianţei”, se mai arată în comunicat.

Totodată, Iohannis a subliniat că este necesară rezolvarea cât mai curând a problematicii vizelor, de o manieră pozitivă pentru români.

„Cu prilejul întrevederii cu ambasadorul Statelor Unite Mexicane, preşedintele Klaus Iohannis a transmis satisfacţia părţii române faţă de tendinţa pozitivă a consolidării relaţiilor bilaterale şi a arătat interesul ţării noastre pentru dezvoltarea cooperării politice, economice şi în domeniul culturii, pornind şi de la recenta admitere a României, în iunie, ca observator în Alianţa Pacificului”, a mai precizat sursa citată.

(Sursa: b1.ro)