LED-urile vor înlocui becurile cu sodiu, investiția acoperind 20% din totalul rețelei de iluminat stradal din Iași
Urbioled acuză firma câștigătoare că nu a depus licențele de marcă la corpurile de iluminat, conform caietului de sarcini. Acuză de asemenea că subcontractorul care face verificarea tehnică a proiectului nu a fost precizat de Elba în cursul licitației. Și mai acuză că anumite componente ale firmei timișorene nu au durata minimă de viață de 100.000 de ore, așa cum era solicitarea.
Elba a mai fost contestată de Telekom și la licitația din orașul Giurgiu, tot în acest an. Era vorba de lipsa acelorași licențe de marcă. Și Elba a pierdut după contestație.
La Iași, prețul estimat era de peste 17 milioane de lei și s-a ajuns la oferte de sub 10 milioane de lei, proiectul fiind mult supraevaluat. Scandalul de la Iași e abia la început. Cheia o reprezintă formulările ambiguue din licitațiile organizate de Primăria Iași, care lasă loc unor litigii nesfârșite.
Cerința Primăriei din caietul de sarcini: certificat de conformitate și licența de marcă. Ulterior a ignorat cerința
Evaluarea financiară a proiectului a scos un preț dublu
Diferența uriașă între suma estimată a proiectului și valoarea finală a ofertei câștigătoare creează mari suspiciuni. Evaluarea Primăriei a fost de 17,6 milioane de lei pentru 4.200 corpuri de iluminat cu LED (20% din totalul stâlpilor stradali din Iași), module electronice de telegestiune (care oferă informații în timp real despre energia consumată) și 41 de panouri fotovoltaice.
Cei care au făcut estimarea sunt de la firma ieșeană Expert Grup, care are un parteneriat vechi cu Elba Timișoara. La începutul verii, REPORTER DE IAȘI dezvăluia că prețul modernizării rețelei de iluminat, de 17 milioane de lei, este cu cel puțin 50% mai mare decât cel real. Ofertele competitorilor au confirmat acest lucru, Elba licitând doar 9,6 milioane de lei.
Ambiguitățile caietelor de sarcini din marile licitații de la Iași se țin lanț și creează suspiciuni de corupție
Elba, acuzată că nu are licențe de marcă
Principala acuzație în contestația depusă la Curtea de Apel Iași se referă la lipsa licențelor de marcă în oferta Elba Timișoara, deși cerința apărea în caietul de sarcini: „Declarații/Certificatul de conformitate de la producător (...), în baza Certificatelor de conformitate și a Licențelor de marcă emise de un organism de certificare, acreditat de un organism de certificare recunoscut la nivel european”.
Textul Primăriei spune că certificatul de conformitate se completează în baza licențelor de marcă pentru toate produsele ofertate. Primăria a acordat importanță acestor licențe, precizând că solicită o recunoaștere la nivel european a organismului de certificare.
Urbioled susține în plângerea depusă la Curtea de Apel Iași că textul caietului de sarcini este fără echivoc și că membrii comisiei de licitație erau obligați să verifice toată documentația: există sau nu există aceste licențe?
Acuzația tranșantă a Urbioled este că firma concurentă, Elba Timișoara, a comis un fals premeditat: a prezentat certificate de conformitate ca și cum ar avea licențe de marcă pe care, de fapt, nu le are.
Mai mult, șefii Primăriei Iași au închis ochii la acest fals, acceptând lipsa licențelor de marcă, deși le solicitase în caietul de sarcini: „certificatul (...) în baza licențelor de marcă”.
Licența de marcă apare evidențiată pe eticheta produsului
Ce sunt licențele de marcă
Consiliul Național al Soluționării Contestațiilor (CNSC) a respins totuși plângerea Urbioled pe o interpretare semantică: Primăria Iași ceruse certificate de conformitate pe baza licențelor de marcă și nu licențele în sine. Urbioled contestă această soluție, argumentând că certificatul nu poate exista fără licență, adică un act se bazează pe celălalt, iar când actul de bază lipsește practic documentul final nu este valabil. „Nu poți scoate buletin dacă nu ai certificat de naștere. Primăria știa foarte bine ce cere, de aceea a și precizat că vrea să existe licențe de marcă, nu este niciun dubiu de interpretare”, spun reprezentanții Urbioled.
Pe lângă nuanța semantică, CNSC a ținut cont de apărarea celor de la Elba: sunt o firmă mare, dețin laborator propriu de încercări, iar testele făcute înlocuiesc verificările unui expert independent. Ei au precizat că produc becuri pentru mărci de mașini (Dacia, Skoda), iar beneficiarii testează ei înșiși produsele pe care le primesc. „Dacă un singur bec nu funcționează, se respinge tot lotul”, deci un control al producției ar exista - s-a apărat Elba la CNSC.
Și totuși, negru pe alb, cerința Primăriei era clară: licențe de marcă pe care Elba nu le-a prezentat și totuși a câștigat.
Licențele sunt eliberate de organisme independente care vin în fabrică, iau aleatoriu produse de pe liniile de fabricație și le testează în propriile laboratoare. Procedurile sunt riguroase, necesită timp îndelungat și sunt costisitoare. Licența de marcă se recunoaște pe eticheta produselor prin marcajul CE. În România, organismul care face licențierea în domeniul componentelor electrice este ICPOE.
Încrederea funcționează astfel: cumpărătorii se uită după marcajul CE pe eticheta unui produs și știu că acesta are calitatea garantată de către niște experți independenți.
Decizia CNSC în cazul licitației de la Giurgiu, desfășurate tot anul acesta: „Respinge oferta câștigătoarei, ca neconformă. (...) Nu a îndeplinit cerința cu privire la licența de marcă a producătorului”
Firma din Timișoara se apără: avem laborator de testare
Gheorghe Cocian, președintele CA Elba Timișoara, spune că firma Elba Com SA a respectat caietele de sarcini.
„Elba Timișoara nu a participat direct la acea licitatie, ci indirect, prin divizia Elba Com, așa că nu am toate datele. Din ceea ce știu, trebuie să ținem cont de legalitatea caietelor de sarcini. Noțiunea de certificare trebuie să respecte cerințele legale. Noi, ca producător, vă garantăm că îndeplinim integral cerințele. Cerința din caietul de sarcini de la Iași, privind obligativitatea licențelor de marcă, este o remarcă ilegală”, a precizat Gheorghe Cocian.
Altfel spus, Elba recunoaște că nu are aceste licențe, dar că e ilegal să i se impună acest lucru, având alte moduri de control al producției. Culmea este că Primăria Iași a cerut licențele de marcă, dar apoi n-a mai ținut cont de lipsa acestora și a acceptat oferta.
Directorul general al diviziei Elba Com, Romulus Povian, a fost mult mai circumspect: „Noi suntem într-un litigiu. Fiind într-un litigiu, nu vreau să facem niciun comentariu, dar după ce se termină procesul trebuie să vedeți ce înseamnă o firmă românească veche de 100 de ani în materie de calitate”.
Niciunul din cei doi reprezentanți Elba n-a spus clar dacă au sau nu licențele de marcă, așa cum erau solicitate în caietul de sarcini.
Durata de viață a corpurilor de iluminat, în caietul de sarcini: 100.000 de ore. În fișele tehnice de la Elba, anumite componente din corpul de iluminat au durată de viață mai mică. Totuși licitația a mers mai departe
Comisia recunoaște necesitatea depunerii licențelor
Disputa pe licențele de marcă este reliefată de încă un fapt elocvent în cadrul procedurilor de ofertare. Un producător a întrebat Primăria Iași pe SICAP, în cadrul Clarificărilor: „În ce etapă este necesară prezentarea atât a Certificatului de Conformitate cât și a Licenței de marcă emisă de un organism de certificare recunoscut la nivel European (s.n.) care demonstrează cele asumate prin Declarația/Certificatul de conformitate de la producător”. Era Întrebarea Nr. 8 din cadrul procedurii.
Răspunsul Primăriei a fost: „Documentele solicitate vor fi prezentate în cadrul propunerii tehnice conform punctului 6”. Deci comisia a recunoscut necesitatea depunerii licențelor.
Descrierea proiectului în caietul de sarcini al Primăriei: verificarea proiectului și a execuției este menționată ca făcând parte din contract, subcontractorul
Altă acuzație: durata de viață a corpurilor de iluminat
Alt măr al discordiei e durata de viață a componentelor din corpurile de iluminat. În caietul de sarcini cerința minimă la corpurile de iluminat, în integralitate, era de 100.000 de ore de funcționare.
Elba a prezentate fișe tehnice în care se vedea că anumite componente din corpul de iluminat au durata de viață de numai 50.000 de euro. Un alt competitor a observant acest lucru și l-a semnalat comisiei de licitație: se cer 100.000 de ore de funcționare sau 50.000 de ore?
Răspunsul Primăriei a fost că, în fișa Elba, LED-urile au o durată de viață de 121.000 de ore, deci îndeplinesc cerința. În realitate, solicitarea era ca întreg corpul de iluminat (driver, cabluri, dispersor, carcasă) să aibă 100.000 de ore de utilizare garantate, nu doar unitatea LED. „Când se strică un component, corpul de iluminat nu se mai aprinde, chiar dacă lampa e funcțională”, explică cei care au contestat și acest lucru.
CNSC motivează foarte dur respingerea ofertei Elba la Giurgiu prin faptul că nu a avut licențe de marcă: „O încălcare flagrantă a documentației de atribuire”
Elba nu precizează subcontractorii
Un alt capăt de acuzare al Urbioled referitor la adjudecarea licitației este încălcarea, de către Elba, a cerinței privind precizarea subcontractorilor până la data depunerii ofertei finale. Pentru subcontractarea verificării tehnice a execuției proiectului, Elba nu a făcut acest lucru: nu a menționat nicio firmă.
Primăria Iași a arătat rigoare în privința verificării tehnice, cerând cod CAEN dedicat acestei activități, or Elba nu deține acest cod CAEN. Firma timișoreană a menționat un verificator ulterior depunerii ofertei tehnice, susținând că operațiunea nu face parte efectiv din proiectul licitat.
Urbioled susține însă că verificarea proiectului este descrisă de Primărie în caietul de sarcini în cadrul proiectului de execuție, având alocată un termen de 3 luni pentru a fi realizat din totalul timpului alocat întregii modernizări. Elba n-a respectat nici această clauză, depășind termenul în care putea preciza numele subcontractorului.
E foarte greu de explicat cum consultantul Primăriei a calculat investiția în iluminat la 17,6 milioane de lei, iar ofertele primelor două clasate la licitație au fost sub 10 milioane de lei
Speță similară la Giurgiu, Elba eliminată
Punctul cheie al întregului conflict este litigiul similar care a avut loc tot în acest an în urma adjudecării licitației pentru modernizarea sistemului de iluminat din orașul Giurgiu.
Câștigător a fost tot Elba, dar contracandidatul Telekom România a contestat la CNSC același lucru ca Urbioled la Iași: lipsa licențelor de marcă la producătorul timișorean. Caietul de sarcini de la Giurgiu preciza: „certificatele de conformitate ȘI licențele de marcă”. Ca și la Iași, Elba nu le-a prezentat.
Diferența este că, în cazul Giurgiu, CNSC a cerut firmei Elba să spună clar, negru pe alb: are sau nu are aceste licențe? Iar Elba a fost nevoită să răspundă: „Nu le avem”.
Iar CNSC a detronat-o din poziția de câștigătoare a licitației, contractul revenind celor de la Telekom.
Diferența la Iași este că Primăria a cerut „Declarația de conformitate ÎN BAZA licenței de marcă”, iar CNSC a considerat că Elba a îndeplinit cerința depunând doar declarația. Totul e o interpretare a unei formulări lingvistice.
După descalificarea sa la Giurgiu, de către CNSC, Elba Com SA a cerut dreptate la Curtea de Apel București, dar a pierdut procesul.
„Argumentele sus-evocate trebuie avute în vedere și cu privire la licența de marcă a producătorului care, potrivit caietului de sarcini, trebuie emisă de un organism de certificare recunoscut la nivel european, cerință neîndeplinită în speță de Elba Com SA”
CNSC, motivarea la decizia de anulare a licitației de la Giurgiu, câștigate de Elba Com. Cazul de la Iași este identic
