Visul frumos al curentului produs ieftin cu panouri solare este sugrumat din fașă de măsurile statului. După ultimele reglementări, compensarea nu se face la cantitate injectată/cantitate consumată din rețea, ci la preț.
Iar aici statul a pregătit o surpriză de proporții: este permis distribuitorilor de energie (E.On de exemplu) să livreze curent la prețul la zi (în prezent plafonat), dar să plătească prețul de achiziție la valoarea de producție.
Mai clar: prețul întreg anunțat de E.On este de 3,7 lei/kWh, dar firma cumpără curent de la prosumatori la prețul mediu al propriilor achiziții de energie – 0,7-0,8 lei/kWh.
Adunând și alte taxe, accize, impozite, rezultă că, de fapt, prosumatorii varsă în rețea 4 kWh pentru a primi înapoi doar 1 kWh. „În aceste condiții, nu mai discutăm despre amortizarea sistemelor de panouri”, a explicat un inginer din domeniu.
Statul a pus frână brusc
Regulile de compensare a energiei livrate de prosumatori în rețelele de curent electric cu energia primită și consumată s-au schimbat de cel puțin trei ori de când au fost emise și continuă să fie modificate o dată la câteva zile.
Nu mai este valabil calculul conform căruia, în contul cantității livrate în timpul verii, prosumatorul putea consuma iarna liniștit, pentru că ultimele reglementări emise de ANRE au dat totul peste cap. Mii de prosumatori au aflat peste noapte că este posibil să nu-și amortizeze investiția în panouri.
„Cu precizarea că regulile se schimbă foarte des încât eu însumi am pierdut șirul modificărilor, pot face această cronologie:
- prima dată au spus că se face compensare pe bani, mai puțin pe prețul transportului și TVA, o dată la doi ani.
- în aprilie anul acesta statul a revenit și a spus că se permite compensarea cantitativă: ce curent dai vara în rețea, poți trage iarna, atunci când panourile produc puțin.
La aceste variante, totul era părea foarte avantajos pentru prosumatori”, a explicat inginerul Florin Gheorghică.
A treia modificare a fost un șoc în piață: se face compensare pe bani, dar la prețul la care distribuitorul produce energie sau achiziționează din piață. „Să presupunem că sunt client Hidroelectrica. Firma produce la 25 de bani/Kwh. Acesta este prețul pe care mi-l oferă mie pentru producția mare din vară, dar, când îmi vinde curent iarna, prețul său este de 75 de bani/Kwh - de trei ori mai mult”, a mai explicat inginerul.
Un sistem de 12 Kwh costă aproximativ 14.000 de euro. Vara vinzi cu un preț de patru ori mai mic decât cumperi din rețea iarna
Calculele sunt dezastruoase pentru prosumatori
Florin Gheorghică a oferit și un exemplu de calcul pentru o cantitate livrată în rețea de 10.000 Kw.
„Sunt client Hidroelectrica, am injectat 10.000 Kw, iarna încep să iau energie din rețea, randamentul panourilor a scăzut enorm, sunt puține zile cu soare. Ei îmi taie factura pe curentul consumat, să spunem 1.000 de Kw lunar, cu 750 de lei, după care îmi scade din factură curentul livrat în vară la 25 de bani, adică 250 de lei. Rămane să dau eu 500 de lei în lunile de iarnă”, a precizat Florin Gheorghică. Schimbul e dezavantajos dacă iei în calcul faptul că ai investit 15.000 de euro în panouri ca să produci acea energie.
Expertul spune că există un val de nemulțumire în rândul prosumatorilor și există posibilitatea ca regulile să fie în curând schimbate. Doar că nu există puncte de vedere oficiale. „Oamenii nu au înțeles foarte bine nici la început, nu a fost niciodată o echivalență kilowatt pe kilowatt”, a mai spus Florin Gheorghică.
Exemplu cu sistem ongrid de 12 Kw
Un sistem complet de 12 Kw are un preț cuprins între 12.000 și 15.000 de euro, în funcție de calitatea panourilor, a accesoriilor, a furnizării de curent trifazic sau monofazic.
Pentru exemplificare a fost ales un sistem trifazic cu 20 de panouri de 550 W – kit complet – la 70.000 de lei (14.000 de euro).
Sistemul menționat are un randament declarat anual de 14 MWh (14.000 de Kw), cu o medie de 13 Kwh iarna și 85 kWh vara. În realitate, specialiștii spun că randamentul este mai scăzut cu 10-15% pentru zona de nord a țării față de sud, care are altă expunere anuală la soare – deci în zona Iașului rămân 11,9 MWh anual. Garanția panourilor este de 10 ani, după această perioadă producția scade mult, este necesară înlocuirea întregului sistem.
Câți kilowați reușești să vinzi în rețea
„În lunile de vară admitem o producție lunară de maxim 1.500 de Kwh, toamna si primăvara teoretic scade aproape la jumatate – 800 Kwh/lună, iar patru luni de iarnă produci doar 250 Kwh lunar. Ies 6.000 Kwh în perioada mai-august, 3.200 Kwh în lunile martie-aprilie și septembrie-octombrie, și 1.000 Kwh în perioada noiembrie-februarie. În total, un sistem de panouri va produce 10.200 Kwh într-un an”, a explicat reprezentantul unei firme care importă și montează sisteme de panouri fotovoltaice.
La un consum lunar mediu al unei case de 400 de Kwh, rezultă că în lunile de toamnă, primăvară și vară panourile vor injecta energie în rețeaua națională.
În 4 luni de vară rămâne o diferență vărsată în rețea de 4.400 Kwh, iar în 4 luni de toamnă/primăvară este un excedent de 1.600 de kWh. Acești 6.000 de Kwh în plus vor fi vânduți de prosumator, conform normelor actuale, cu prețul mediu de achiziție al distribuitorului de energie: 0,25 lei/Kwh la Hidroelectrica sau 0,8 lei/Kwh la E.On.
Mai precis, Hidroelectrica va plăti 1.500 de lei pentru curentul produs de panouri, iar E.On va plăti 4.800 de lei.
Toate calculele făcute de români au fost date peste cap printr-un Ordin ANRE emis în noiembrie. Bula fotovoltaică luase avânt, dar investiția nu se mai poate amortiza la prețurile actuale
Sumele rămase din bilanțul energetic
Dar în timpul iernii este necesară compensarea consumului casnic cu energie din rețea, pentru că panourile nu mai fac față: 150 KWh/lună (perioada noiembrie-februarie) înseamnă 600 Kwh în total. Acest curent va fi taxat de Hidroelectrica cu 0,75 lei/kWh (150 de lei), iar de către E.On cu prețul neplafonat anunțat de companie la ultima notificare de 3,7 lei/kWh (2.220 de lei). La E.On, prețul plafonat de Guvern pentru consumatorii casnici este de 1,3 lei/Kwh, dar nu se știe cât timp va mai fi valabilă această subvenție. La preț plafonat, plătești 780 de lei pentru 600 Kwh.
Deci din ce vinzi și ce cumperi într-un an la Hidroelectrica îți rămân 1.350 de lei, iar la E.On – 4.000 de lei (la preț plafonat) sau 2.580 de lei (la preț neplafonat).
Statul descurajează producția individuală de energie
Dar din aceste sume ți se mai scad alte costuri, nu sunt valorile nete cu care rămâi în buzunar. „Din acești bani mai trebuie scăzut impozit pe profit, alte taxe, taxa de dezechilibru în rețea. Jumătate din suma rămasă efectiv în contul prosumatorului după compensarea consumurilor dispare. De fapt, statul vrea să descurajeze ca persoanele fizice să facă bani din producerea curentului electric”, afirmă Florin Gheorghică.
Adică la sfârșit, după un an, rămâi cu 200 euro (la Hidroelectrica) sau 500 de euro (la E.On.). În 10 ani, durata de viață a panourilor, investiția de 14.000 de euro nu se amortizează.
Florin Gheorghică spune că „nici pentru cei care doresc un sistem cu baterii nu va fi mai bine. Acesta este foarte scump și există intenția ca statul să impună taxarea curentului produs de oamenii care au investit în sisteme pentru autoconsum, off grid. Pentru că deja a fost impusă montarea de aparate de măsură la acestea, se măsoară orice Kwh produs, clar că aceasta este intenția. Practic, oamenii sunt cu investițiile de mii de euro iar jucătorii mari din piața de energie și statul culeg câștigurile”.
„Pentru moment, este mai bine să te muți la Hidroelectrica din ce-mi spun toți cunoscuții care au investit în panouri. Personal, am pus un sistem de panouri de 16 Kwh nu ca să fac bani, ci ca să controlez costurile viitoare ale curentului eletric, prețul lunar al facturilor.
Dar dacă E.On, al cărui client sunt, îmi cumpără un Kwh cu 80 de bani și mi-l dă cu 3,7 lei, consider că ce a făcut statul cu normele pentru prosumatori este înșelăciune. Este motiv ca proprietarii de panouri să se organizeze într-o asociație care să deschidă procese împotriva ANRE.”
Alex Jitaru, deținătorul unui sistem on-grid realizat integral din fonduri proprii
