Dacă niște funcționari competenți ar fi citit și interpretat legislația în domeniul zonelor cu servituți aeronautice civile, Primăria Iași nu și-ar fi bătut joc de contribuabili în ultimii trei ani. Pentru că instituția a preluat pur și simplu o hârtie fără s-o înțeleagă, a cerut haotic tuturor ieșenilor aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Astfel, sute de oameni s-au trezit plătind sute sau mii de euro către AACR pentru un document care, în realitate, nu era obligatoriu. Până la urmă, la presiunile AACR, care a trimis adrese Primăriei Iași, dar și un reprezentant care să explice cum trebuie citit regulamentul zonelor de servitute aeriană civilă, aprobat în 2015, instituția condusă de Mihai Chirica a renunțat la această umilire a ieșenilor.
Unele clădiri din Iași pot avea și 30 de niveluri fără să fie nevoie de avizul Autorității Aeronautice. Șefii Primăriei au cerut însă aviz chiar și la 6 metri înălțime
Trei ani pe drumuri degeaba
Începând cu 2020, ieșenii care doresc să construiască o clădire care depășește înălțimea de P+1 sunt obligați prin certificatul de urbanism emis de către Primăria Iași să obțină aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) pentru că imobilul nu este în calea aeronavelor care decolează sau aterizează la Iași.
Instituția nu a ținut cont de nuanțele dintr-un document care reglementează, din 2015, zonele de servitute aeriană civilă, ci a aplicat pentru toți aceleași norme. Practic, Primăria a considerat că toată lumea din oraș construiește la cota aeroportului (cea mai scăzută are 101 m), în calea avioanelor, cerând peste tot aplicarea aceleiași reguli.
Zonele erau clare, cererile Primăriei au fost aberante
Iașul este colinar, nu are aceeași înălțime peste tot, iar regulamentul RACR-ZSAC delimitează câteva zone, în funcție de poziționarea față de pista Aeroportului. Cea mai restrictivă este Zona 1, pe direcțiile Trei Fântâni – Bucium și Aroneanu. Are formă de pâlnie cu pornirea din marginea pistei, pe o lungime de 15 km. Este obligatorie obținerea avizului pentru orice clădire care trece de 30 de m peste cota aeroportului. Pe direcția Aroneanu, este posibilă numai realizarea unor construcții cu înălțime mică.
Urmează o a doua zonă de protecție, până la 4.500 m de pistă în lateralul său. A treia zonă este până la 8.500 de metri în lateralul zonelor 1 și 2. Pentru ambele este prevăzută creșterea cotelor, pe măsură ce se îndepărtează de axul pistei.
Exemplu: dacă Aeroportul Iași este la 101 m (cota minimă), ce trece de cota 131 m trebuie avizat. Numai că altitudinea în oraș este diferită față de Aeroport, iar multe zone sunt la 40-50 m (în minus față de cota Aeroportului). Deci regimul de înălțime al clădirilor poate fi mult mai mare.
Toate aceste delimitări ar fi trebuit să fie stabilite de către funcționarii de la Urbanism și judecate punctual, pe fiecare caz în parte. Ce a făcut Primăria Iași: a cerut de la toată lumea. S-a ajuns la situații aberante – oameni care cereau autorizații de case primeau obligativitatea de a preda aviz AACR, deși aproape de ei erau blocuri de 10 etaje pentru care nu fusese solicitat aviz.
AACR i-a rugat frumos
REPORTER DE IAȘI a solicitat, în 2022, de la AACR, un punct de vedere oficial despre situația avizelor cerute de către ieșeni. Răspunsul: 121 de cereri de la beneficiari din Iași, întrer ianuarie și septembrie 2022, față de 31 de cereri de la Cluj, 63 de la Timișoara, 12 de la Constanța.
Emiterea avizului era, oficial, la 15 zile, cu un cost de 100 de euro. În practică, prețul devenea mult mai mare, fiind solicitate și alte documente, iar durata era de câteva luni. Umilință inutilă, pe care nici AACR nu a mai tolerat-o.
Instituția a solicitat, oficial, Primăriei Iași, aplicarea prevederilor din regulamentul servituților aeriene, în funcție de zone și înălțimi maxime permise, nu aplicarea aceleași înălțimi pentru tot orașul. Instituția și-a trimis la Iași un angajat care a organziat întâlniri cu funcționari de la Urbanism, după ce a considerat că activitatea îi este îngreunată de Primăria Iași.
Exemplele cu zonarea regimurilor de înălțime arată că în Iași se poate construi până la înălțimi mari fără să fie nevoie de avizul AACR
Zonele explicate
REPORTER DE IAȘI prezintă și lista zonelor din Iași și a înălțimilor maxime posibile fără aviz de la AACR:
1. Poitiers: cotă 43m, încadrat în zona 2 maxim 126m. Diferență de 83m – pot fi aprobate clădiri cu 27 etajefara aviz AACR
2. Zona Industriala - Baza 3: 27 etaje
3. Dancu: 21 etaje
4. Moldovei: 24 etaje
5. Sf. Lazăr: 24 etaje( 3m inaltimea etajului) fara obtinera avizului AACR.
6.Bucium: ANL Socola 25 etaje, Trei Sarmale 23 etaje, Plopii fara sot 19 etaje,
7. Tătărași: Piața Chirilă 15 etaje, Flora 14 etaje, Flux 18 etaje, Doi Băieți 22 etaje
8.Anastasie Panu: Palatul Culturii 22 etaje, Hotel Europa 18 etaje
9. Nicolina: 15 etaje
13. Zona Țigarete: 28 etaje
14.Green Park: 20 etaje
Numărul de etaje reprezintă înălțimile pân ă la care nu este necesar avizul, dar există alte limitări impuse de POUG, PUZ etc. În câteva zone, din cauza înălțimii, rămâne obligatorie obținerea avizului AACR:
1. Zona Little Texas– Moara de Vânt - cota 115m, încadrată în zona 2 cu înălțime maximă 111m.
2.Viticultori – cota 173m, zona 3 cu maxim 131m
3. Sadoveanu- cota 193m, zona 3 cu maxim 131 m
4. Aroma Viilor- cota 160m, zona 3 cu maxim 131m
