De gura societății civile, puternic reprezentate în ultima perioadă de două asociații care militează pentru construirea autostrăzii Ungheni-Târgu Mureș, guvernanții au acceptat ideea realizării unei autostrăzi din Moldova către vest. Au ascuns faptul că nu au făcut nimic ani de zile, spunând că nu au fost bugete. Deși de la Bruxelles au fost indicate fonduri europene care ar putea fi accesate și care să acopere costul investiției în procent de 85%.
Mai nou, statul a mutat toată discuția către un parteneriat public-privat, fiind elaborată și o Hotărâre de Guvern.
O utopie
Lectorul universitar doctor George Țurcănașu, din cadrul Facultății de Geografie și Geologie de la Univ. „Al.I. Cuza”, crede că Hotărârea de Guvern prin care autostrada A8 trebuie realizată prin parteneriat public-privat este o formă de a trimite societatea civilă la plimbare. „Nu cred că este o variantă realistă. Când intervine un parteneriat public-privat, acea investiție trebuie să fie imediat eficientă economic. Investitorul vrea să-și recupereze banii. În cazul autostrăzii către Vest, în primă fază nu se poate discuta despre recuperarea investiției. Economic, un privat va investi într-o autostradă între două mari orașe, unde traficul i-ar asigura bani. În plus, acest parteneriat public-privat despre care se discută nu este reglementat clar în România”, explică George Țurcănașu.
În HG pe tema parteneriatului public-privat, este menționată autostradă între Ungheni și Târgu Neamț, nicidecum către Târgu Mureș. „Au împărțit-o în trei tronsoane, probabil acesta poate fi atacat mai ușor, fiind zonă de podiș. Ceea ce ține de munte este dincolo de cunoștințele noastre în domeniu, au pus Ungheni-Târgu Neamț ca să nu spună nimeni că nu s-au ocupat de Moldova”, mai spune profesorul ieșean.
Dragnea a blocat Marșul pentru A8 la intrarea în București, fiind singura sa formă de răspuns pentru alegătorii din Moldova
Avem trafic de autostradă
Conform profesorului ieșean, cifrele de trafic care să justifice construirea urgentă a unei autostrăzi către vest au fost deja atinse. Referindu-se la segmentul de drum dintre Iași și Târgu Frumos, pe care circulă numeroși șoferi ce merg spre vestul țării, George Țurcănașu a precizat că cifrele sunt de 15.000 de mașini pe zi până la Podu Iloaiei și 14.000 pe zi între Podul Iloaiei și Târgu Frumos, conform recensământului din 2010.
La recensământul din 2015, cifrele sunt crescute mult: sunt 17.000 de mașini în 24 de ore până la Târgu Frumos. „Numărul mașinilor este mult mai mare acum, în 2018, decât acum 3 ani și sigur se vede la recensământul din acest an. În prezent, când ajung la Podul Iloaiei, știu că am șanse mari să stau în coloană, înainte nu era așa. Normativele vorbesc despre faptul că de la 16.000 de mașini în sus pe zi, este necesară o autostradă, iar de la 10.000 ai nevoie de drum expres. În acest calcul nu este inclus traficul dinspre Huși, Vaslui, Bacău, Piatra Neamț, Botoșani, Suceava, Rădăuți, care ar alege aceeași rută către vest, din rațiuni de timp”, mai explică George Țurcănașu.
Varianta adunării traficului pe o nouă rută care să străbat munții spre Transilvania este susținută și de către șeful Drumurilor Naționale Iași, Ovidiu Laicu. Acesta spune că, pentru a calcula traficul autostrăzii, este necesară înmulțirea numărului de mașini care trec munții prin zona Durău-Borsec-Toplița, Lacul Roșu și prin Oituz.
Moldova, ruptă complet de România, iar Liviu Dragnea ne minte în continuare
Termene nerealiste
Într-o conferință de presă de marți, Călin Popescu Tăriceanu a menționat și necesitatea realizării autostrăzii „Iași – Târgu Frumos”, iar termenul avansat de acesta a fost 2020. „Trecând peste faptul că a vorbit despre autostrada Iași-Târgu Frumos, când de fapt cred că se referea la Iași-Târgu Neamț, termenul avansat, 2020, este total nerealist. Nu ai cum să faci distanța asta în doi ani, în condițiile în care noi acum nu avem nici măcar un studiu de fezabilitate”, mai spune George Țurcănașu.
Acesta spune că Guvernul nu are nici cea mai mică intenție să acceseze fonduri europene pentru această autostradă și, dacă ar lua bani, ar lega Bucureștiul de Sibiu, printr-o legătură Pitești-Sibiu. „Există țări care fac parteneriate publice-private pe autostrăzi, dar pe relații scurte și aglomerate. În România, așa ceva ar funcționa pe o legătură Brașov-Ploiești, de exemplu”, ne-a mai declarat George Țurcănașu.
George Țurcănașu dă explicațiile corecte la dezinformările Guvernului
Autostrada A 8 după 11 ani
Primul pas pentru o viitoare autostradă a fost făcut în 2007, când a fost licitat un studiu de prefezabilitate. După doi ani, a fost licitat un studiu de fezabilitate, pe trei tronsoane: Târgu Mureș-Ditrău, Ditrău-Târgu Neamț și Târgu Neamț-Iași-Ungheni. Traseul ar urma să aibă 310 km, din care nu s-a făcut nici un metru.
Proiectul a picat chiar și la vot pe bugetul pe acest an, cu acordul parlamentarilor din Moldova. În ultimele luni, două asociații au devenit foarte vocale în a susține o autostradă pentru Moldova, fiind organizat și un marș până la București, blocat de autorități.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost proiectată între 1967 și 1969 și finalizată până în 1973. Are 128 de km. Proiectarea din perioada comunistă prevedea aproximativ 3.200 de km de autostradă în România.
