Concluzie: „temei legal ca ISC să solicite Instituției Prefectului atacarea în contencios administrativ a autorizațiilor de construire”, se arată într-unul din procesele verbale de control ale ISC.
În replică, juriștii Prefecturii au considerat că nu se impune în acest caz „necesitatea formulării unei acțiuni în justiție pentru anularea actelor”.
Acest ping-pong al autorităților i-a adus la disperare pe locuitorii din Smârdan. „Să ajungă acest dosar în instanță și să hotărască judecătorii. Ne-am săturat de acest calvar”, au spus oamenii.
Laurențiu Timofte stă cu blocul neterminat de vreo 5 ani
Un etaj în plus
La adresa Smârdan 53-55, Laurențiu Timofte, pe numele părinților săi, ridică un bloc, planul inițial fiind cu subsol, parter, două etaje și al treilea retras. Acum, imobilul, ridicat la roșu, are și un al patrulea etaj. Revoltați de mărimea blocului, vecinii au chemat în nenumărate rânduri organele de control: Garda de Mediu, Poliția Locală, Inspectoratul de Stat in Construcții. Dezvoltatorul a primit mai multe amenzi. „Nu e suficient, sunt încălcări grave ale legii”, a afirmat un locatar din zonă.
ISC și Prefectura se combat în texte de lege
În două procese verbale de control, ambele datate din 20.09.2019, specialiști din Inspectoratul de Stat în Construcții au formulat propriile concluzii referitoare la PUZ și autorizațiile de construire.
1. „Planul Urbanistic Zonal verificat a fost întocmit și aprobat cu încălcarea prevederilor legale”, este prima constatare. Inspectorul a explicat: „Prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent PUZ, s-a reglementat un procent maxim de ocupare a terenului (POT) egal cu 30%, pentru un bloc de locuințe cu 4 niveluri supraterane (subsol, parter și trei etaje). Reglementarea contravine Regulamentului General de Urbanism care prevede un POT maxim de 20% pentru zona rezidențială cu mai mult de trei niveluri”.
Pe scurt, lui Timofte i s-a aprobat ca amprenta la sol a blocului să ocupe 30% din teren, când legal avea dreptul la doar 20%. Asta înseamnă o clădire mai mare, profit mai bun. Iar această depășire este, în accepțiunea expertului ISC, temei legal pentru ca instituția să inițieze demersuri pentru anularea hotărârii de Consiliu Local prin care a fost aprobat PUZ-ul, dar și pentru anularea celor trei autorizații de construire emise pentru acest imobil.
Juriștii Prefecturii, într-un „punct de vedere” din 7 noiembrie 2019, au susținut, dimpotrivă, contrariul. Cum că imobilul respectiv este încadrat în unitatea teritorială de referință locuințe individuale și colective mici P, P+1,2 niveluri.
Iar Regulamentul Local de Urbanism stabilește un POT de 30%, deci e corect ceea ce s-a întâmplat la Timofte. „Planul urbanistic general nu încadrează terenul studiat prin PUZ în zona rezidențială cu clădiri cu mai mult de 3 niveluri, ci într-o zonă cu locuințe cu cel mult 3 niveluri supraterane”, a fost argumentul juriștilor din Prefectură.
Inspectoratul în Construcții, verdictul nr. 1: „PUZ cu încălcarea prevederile legale. Trebuie anulată Hotărârea CL”
Lege pentru P+2, dar are 5 niveluri
Motivarea celor din Prefectură este aiuritoare. Iată de ce:
a) dacă blocul lui Timofte este încadrat într-o zonă cu locuințe cu cel mult 3 niveluri supraterane, cum se face că el, în fizic, are 5 niveluri supraterane (parter și 4 etaje)? Este legal ca într-o zonă de P+2 să construiești P+4?
b) și, așa cum arată pe teren, dacă are 5 niveluri supraterane, e legal să ocupe 30% din suprafață sau 20% cum a spus responsabilul de la ISC?
Blocul lui Timofte a crescut în afara legii
Adică, blocul lui Timofte, tot mărindu-se ca număr de niveluri, a intrat în altă categorie, cea a zonelor de locuințe colective cu peste trei niveluri, acolo unde POT-ul maxim poate fi doar de 20%.
E ca și cum un boxer a câștigat în greutate, astfel încât el nu mai poate concura la categoria „muscă”, să spunem, unde limita e de 52 kg, ci la „cocoș” unde sunt 56 de kilograme. Și-atunci, trebuie să se supună regulilor de la noua categorie. Așa și blocul lui Timofte, tot mărindu-l ca număr de niveluri, a intrat în altă zonă de reglementare.
Inspectoratul în Construcții, verdictul nr. 2: „S-a depășit POT-ul maxim de 20%”
Alte nereguli trecute cu vederea
2) Altă neregulă identificată de inspectorul ISC la cele trei autorizații de construire emise de Primărie pentru blocul lui Timofte: „Autorizațiile verificate s-au eliberat fără înscrierea categoriei de importanță a construcției”.
Acest lucru este relevant, în funcție de categoria de importanță fiind fixați parametri de proiectare a structurii de rezistență, a rezistenței la foc, a siguranței în exploatare, izolare.
3) Același expert: „Documentațiile tehnice aferente autorizațiilor de construire (două din trei, cele din 2017 și 2018 – n.r.) nu sunt vizate spre neschimbare”. Astfel, eliberarea și validitatea unei autorizații de construire este condiționată de respectarea acestui angajament, care înseamnă încadrarea în tocmai în parametrii aprobați.
4) O altă concluzie a inspectorului ISC la documentația lui Timofte: „Autorizațiile s-au emis în baza unor documentații întocmite contrar exigențelor minimale impuse de Legea locuinței, lipsind spațiile de folosință comună pentru biciclete, cărucioare și uscarea rufelor”.
Singură, abaterea de la POT legal a fost pentru specialistul de la inspectorat „temei legal ca ISC să solicite Instituției Prefectului atacarea în contencios administrativ a autorizațiilor de construire”.
Prefectul Marian Grigoraș nu vrea să schimbe decizia predecesorului său: consideră că blocul e construit legal
Prefectul rămâne consecvent deciziei anterioare
Ceea ce nu s-a întâmplat nici pe vremea fostului prefect Marian Șerbescu, nici acum, cu noul reprezentant al Guvernului. Marian Grigoraș, prefectul în funcție, are alibiul perfect: acel „punct de vedere” al juriștilor din Prefectură, datat 7 noiembrie 2019, deci pe vremea fostului prefect.
„Nu poate fi reținută necesitatea formulării unei acțiuni în justiție pentru anularea actelor”, este concluzia din „punctul de vedere” al juriștilor. Drept pentru care „după instalarea sa ca Prefect al Județului Iași, dl. Marian Grigoraș, respectând principiul consecvenței instituționale, a răspuns petenților în sensul deciziei luate deja la nivelul instituției”, au comunicat presei reprezentanții Instituției Prefectului.
Mai clar spus, prefectul Grigoraș n-are chef să prindă în mâinile sale acest cartof fierbinte. Până la ora editării acestui material, prefectul nu a răspuns apelurilor telefonice pentru a-și detalia punctul de vedere.
N-are nici aviz de la Comisia de Monumente
Blocul lui Laurențiu Timofte, situat în strada Smârdan, mai are o mare problemă: nu are aviz de la Direcția de Cultură. Într-o adresă-răspuns către petiționarii din zonă, Virgil Băbîi, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Iași, a notat:
„Strada Barbu Lăutaru (care mărginește blocul lui Timofte) se află în zona de protecție a monumentului Centrul istoric și Curtea Domnească (...). Toate intervențiile din zona de protecție a monumentelor istorice se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii sau după caz al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii”.
A primit două supraetajări a câte 20%
De-a lungul ultimilor ani, REPORTER DE IAȘI a scris despre neregulile de la blocul lui Timofte. Spre exemplu, imobilul primise, încă din faza PUZ, o supraînălțare cu 20%, iar în august 2019, prin reautorizare, a mai pus încă 20%, fapt interzis de lege. Vecinii au mai reclamat că noul imobil va aglomera zona, atât ca trafic auto cât și ca spații pentru parcare, că rețeaua de utilități, subdimensionată, nu va face față noilor consumatori, că va crește poluarea.
Laurențiu Timofte face parte din grupul dezvoltatorilor din Pașcani, considerat cel mai influent la nivelul Primăriei Iași.
