Guvernul PSD a aprobat indicatorii tehnnico-economici ai Spitalului Regional de Urgență. Astfel, Iaşul este primul judeţ care reuşeşte să finalizeze documentaţiile tehnico-economice şi va depune proiectul la Bruxelles pentru finanţare. “Ne vedem răsplătite eforturile depuse până acum. Când am preluat proiectul și am făcut demersuri pentru urgentarea lui, lucrurile păreau dificil de realizat. Iată că suntem primul spital din țară pentru care se aprobă acum indicatorii tehnico-economici. Urmează depunerea la Bruxelles pentru aprobare. Sperăm ca lucrurile să nu treneze și, în curând, contractul de finanțare să fie semnat”, a declarat Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean şi al PSD Iaşi.
Deputatul PSD Tudor Ciuhodaru este, de aproape două săptămâni, și medic urgentist la Institutul de Psihiatrie „Socola“. Acesta îşi desfăşoară activitatea în Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală, care a fost dotat în luna aprilie cu un computer tomograf, însă nu zilnic, ci doar atunci „când timpul îi permite“, făcând investigaţii în baza unor programări.
Numirea deputatului PSD Tudor Ciuhodaru în Comisia de implementare a proiectului Spitalului Regional de Urgență Iași a stârnit o reacție virulentă din partea liberalilor ieșeni:
Deputatul PSD Tudor Ciuhodaru vine cu o nouă propunere de lege, și anume, ca bugetarii să primească banii tăiaţi de Guvernul Boc, după ce în urmă cu câteva zile tot el a venit cu ideea unei legi care prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoarea dacă îngreunează activitatea de stat, conform Mediafax.
Noul proiect de lege pe care l-a depus deputatul PSD prevede restituirea sumelor de bani pentru toţi angajaţii din sistemul bugetar, după tăierile din 2010. O parte dintre angajaţii la stat şi-au recuperat deja sumele de bani prin decizii judecătoreşti.
Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) îi cere senatorului Tudor Ciuhodaru retragerea proiectului de lege privind modificarea Codului penal în sensul extinderii domeniului de aplicare a sancțiunilor privind faptele îndreptate împotriva ordinii constituționale sau a exercitării autorității de stat.
Un proiect de lege care prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoare între șase luni și trei ani dacă prin manifestarea lor „au scopul de a schimba ordinea constituțională ori să îngreuneze sau să împiedice exercitarea puterii de stat” a ajuns în Senatul României. Inițiatorul proiectului este deputatul PSD Tudor Ciuhodaru.
În numărul de săptămâna trecută a REPORTER DE IAȘI, s-a comis o regretabilă eroare: articolul referitor la afacerile lui Daniel Mînăstireanu cu Spitalul „Elena Doamna” și cu DSP conținea informația eronată că acesta este finul doctorului Tudor Ciuhodaru, actual deputat PSD și candidat la alegerile parlamentare.
Informația a fost preluată din două surse media, iar REPORTER DE IAȘI a făcut tot posibilul pentru a o verifica la cea mai autorizată sursă, doctorul Ciuhodaru. Acesta însă nu a răspuns apelurilor noastre telefonice repetate, acesta trecând printr-o cumpănă grea în viață.
Ne asumăm greșeala și o corectăm: Daniel Mînăstireanu nu este finul lui Tudor Ciuhodaru.
Atribuirile directe, mană cerească pentru clanul Mînăstireanu. Schimbă firmele ca pe șosete și nu plătesc la stat. Aproape 1,4 milioane de lei în ultimii trei ani au încasat, din contracte directe cu Statul. Banii au fost plătiţi de Spitalul “Elena Doamna” şi Direcţia de Sănătate Publică, unde firmele lui Gheorghe şi Daniel Mînăstireanu au fost preferate chiar dacă, de exemplu, erau înfiinţate cu trei luni mai devreme
Omul de afaceri ieşean Daniel Mînăstireanu şi tatăl său au reuşit în ultimii trei ani să-şi creeze o adevărată reţea de firme de construcţii, prin intermediul cărora au încheiat contracte de aproximativ 1,37 milioane de lei. Atribuite direct, acestea au fost încheiate cu două instituţii din sistemul medical ieşean: Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Elena Doamna“ şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi. Mînăstireanu Junior este, din 2010, finul unui reprezentant de marcă al sistemului de sănătate local: deputatul PSD Tudor Ciuhodaru.
Mai multe contracte cu „Elena Doamna“
Primele contacte dintre firmele lui Mînâstireanu şi Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie au avut loc în 2013, când, prin intermediul SC Construcţii Modernizări SRL, omul de afaceri a primit, prin încredinţare directă, suma de 64.442 de lei, pentru lucrări de renovare. Şi pentru că a fost mulţumită, probabil, de munca prestată, conducerea spitalului i-a mai dat acestuia un contract de 369.646,94 de lei, pentru lucrări de reparaţii curente şi igienizare.
Ulterior, Mînăstireanu s-a lipit din nou de un contract cu spitalul ieşean, dar de această dată prin intermediul firmei Expo Prod Iaşi. Omul de afaceri a mai primit, tot prin încredinţare directă, contracte de aproape 400.000 de lei pentru diferite lucrări, cum ar fi reparaţii curente la farmacia spitalului. Cel mai recent, în această lună, familia Mînăstireanu a mai primit 129.993,01 lei, pentru lucrări de zidărie faţadă, însă de această dată prin intermediul Adricons Met Al SRL.
DSP şi Spitalul „Elena Doamna”, cele două „vaci de muls” ale Mînăstirenilor
Bani mulţi şi de la DSP
Spitalul „Elena Doamna“ nu a fost singurul partener de nădejde pentru Mînăstireni. Tot din 2013, acesta a început colaborarea cu DSP. Prin intermediul firmei Construcţii Modernizări, omul de afaceri Gheorghe Mînăstireanu a încasat 33.075,08 lei pentru lucrări de igienizare magazie. În acelaşi an, firma a mai prins două contracte. Unul de 40.722,6 lei pentru lucrări de igienizare a arhivei DSP şi altul de 40.171,18 lei pentru lucrări de reparaţii generale şi de renovare a unor apartamente.
În anul următor, Mînăstireanu a semnat alt contract cu DSP, de această dată prin intermediul Dersi Met Al SRL: 245.916,97 lei pentru lucrări de reparaţii şi igienizare a blocului ANL de pe Şoseaua Bucium.
Ciudăţeniile contractelor
Familia Mînăstireanu este recunoscută în mediul de afaceri local pentru faptul că deseori lucrează prin intermediari sau acţionari-interpuşi. Astfel, dacă la Construcţii Modernizări şi Dersi Met Al au fost asociaţi la momentul semnării contractelor unul dintre cei doi Mînăstireni, la alte societăţi aceştia au recurs la acţionari interpuşi. De asemenea, se constată că există asemănări între numele firmelor, exemplu Adricons Met Al şi Dersi Met Al şi faptul că au aceeaşi adresă cu firmele unde Mînăstirenii apar cu numele. Aproape toate firmele din “grup” au acelaşi număr de telefon şi fax.
Contracte puţine, profit mare
Firmele care au încheiat contractele cu Spitalul „Elena Doamna“ şi cu DSP au fost aproape în fiecare caz înfiinţate cu câteva luni înainte şi „au trăit“ aproape numai de pe urma acestor contracte.
Cel mai frapant caz în acest sens este Expo Prod Iaşi SRL, înfiinţată în martie 2014, care a primit un contract în martie 2015, două în aprilie 2015 şi încă unul în aprilie 2016. Aşadar, Expo Prod a avut în 2015 trei contracte, în valoare totală de 207.000 lei, în timp ce cifra de afaceri a fost de 213.000 lei, cu un profit net de 152.000 lei. Cu alte cuvinte, aproape toată activitatea din acel an s-a bazat pe cele trei contracte.
Dersi Met Al SRL, înfiinţată în martie 2014 a primit contract în decembrie 2014, iar Adricons Met Al SRL, înfiinţată în iulie 2016, a prins contract în octombrie 2016.
Construcţii Modernizări SRL a avut în 2013 două contracte de 550.000 lei şi o cifra de afaceri 926.000 lei, iar SC Dersi Met Al ARL a avut în 2014 un contract de 245.000 lei şi o cifră afaceri în acelaşi an de 314.000 lei.
Specificul afacerii este următorul: dai lovitura și fugi! Două firme ale clanului Mînăstireanu sunt în insolvență, neplătind datoriile la stat.
Nimeni nu-şi aminteşte nimic
Managerul Spitalului „Elena Doamna“, Cristina Dobre, a declarat că nu-şi aminteşte de contractele încheiate cu firmele lui Mînăstireanu. „Credeţi că eu ştiu pe de rost toate contractele încheiate de spital? Nu ştiu toţi furnizorii noştri. Noi avem o procedură de achiziţii, pe care o urmăm în toate contractele. Trimiteţi-mi datele şi întrebările şi o să văd răspund. N-am nicio problemă!“, a spus Cristina Dobre, fără să mai primim apoi vreun răspuns.
Reacţia reprezentantului DSP a fost asemănătoare. „Mă interesez să văd despre ce este vorba şi voi reveni cu un răspuns“, a precizat Marius Voicescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei, însă nici de aici nu am mai primit replică.
Identităţi învăluite în ceaţă
Contactat pe numărul de telefon trecut la Registrul Comerţului, Daniel Mînăstireanu a ajuns în final să nege că... ar fi el.
Iată discuţia purtată cu acesta:
„- Bună ziua, domnul Mînăstireanu?
- Da, vă rog.
- În ultimii trei ani, prin firmele deţinute aţi încheiat 12 contracte cu Spitalul „Elena Doamna“ şi DSP Iaşi. Cum aţi obţinut aceste contracte?
- Ăăăă... Eu nu sunt Daniel Mînăstireanu!
- Sunteţi Gheorghe Mînăstireanu (n.r. – tatăl lui Daniel)?
- Nu! Eu sunt Mînăstireanu, dar n-am treabă cu ei. Căutaţi-i pe ei să vă răspundă la întrebări...“
Atribuirile directe, mană cerească pentru clanul Mînăstireanu. Schimbă firmele ca pe șosete și nu plătesc la stat. Aproape 1,4 milioane de lei în ultimii trei ani au încasat, din contracte directe cu Statul. Banii au fost plătiţi de Spitalul “Elena Doamna” şi Direcţia de Sănătate Publică, unde firmele lui Gheorghe şi Daniel Mînăstireanu au fost preferate chiar dacă, de exemplu, erau înfiinţate cu trei luni mai devreme
Omul de afaceri ieşean Daniel Mînăstireanu şi tatăl său au reuşit în ultimii trei ani să-şi creeze o adevărată reţea de firme de construcţii, prin intermediul cărora au încheiat contracte de aproximativ 1,37 milioane de lei. Atribuite direct, acestea au fost încheiate cu două instituţii din sistemul medical ieşean: Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Elena Doamna“ şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi. Mînăstireanu Junior este, din 2010, finul unui reprezentant de marcă al sistemului de sănătate local: deputatul PSD Tudor Ciuhodaru.
Mai multe contracte cu „Elena Doamna“
Primele contacte dintre firmele lui Mînâstireanu şi Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie au avut loc în 2013, când, prin intermediul SC Construcţii Modernizări SRL, omul de afaceri a primit, prin încredinţare directă, suma de 64.442 de lei, pentru lucrări de renovare. Şi pentru că a fost mulţumită, probabil, de munca prestată, conducerea spitalului i-a mai dat acestuia un contract de 369.646,94 de lei, pentru lucrări de reparaţii curente şi igienizare.
Ulterior, Mînăstireanu s-a lipit din nou de un contract cu spitalul ieşean, dar de această dată prin intermediul firmei Expo Prod Iaşi. Omul de afaceri a mai primit, tot prin încredinţare directă, contracte de aproape 400.000 de lei pentru diferite lucrări, cum ar fi reparaţii curente la farmacia spitalului. Cel mai recent, în această lună, familia Mînăstireanu a mai primit 129.993,01 lei, pentru lucrări de zidărie faţadă, însă de această dată prin intermediul Adricons Met Al SRL.
DSP şi Spitalul „Elena Doamna”, cele două „vaci de muls” ale Mînăstirenilor
Bani mulţi şi de la DSP
Spitalul „Elena Doamna“ nu a fost singurul partener de nădejde pentru Mînăstireni. Tot din 2013, acesta a început colaborarea cu DSP. Prin intermediul firmei Construcţii Modernizări, omul de afaceri Gheorghe Mînăstireanu a încasat 33.075,08 lei pentru lucrări de igienizare magazie. În acelaşi an, firma a mai prins două contracte. Unul de 40.722,6 lei pentru lucrări de igienizare a arhivei DSP şi altul de 40.171,18 lei pentru lucrări de reparaţii generale şi de renovare a unor apartamente.
În anul următor, Mînăstireanu a semnat alt contract cu DSP, de această dată prin intermediul Dersi Met Al SRL: 245.916,97 lei pentru lucrări de reparaţii şi igienizare a blocului ANL de pe Şoseaua Bucium.
Ciudăţeniile contractelor
Familia Mînăstireanu este recunoscută în mediul de afaceri local pentru faptul că deseori lucrează prin intermediari sau acţionari-interpuşi. Astfel, dacă la Construcţii Modernizări şi Dersi Met Al au fost asociaţi la momentul semnării contractelor unul dintre cei doi Mînăstireni, la alte societăţi aceştia au recurs la acţionari interpuşi. De asemenea, se constată că există asemănări între numele firmelor, exemplu Adricons Met Al şi Dersi Met Al şi faptul că au aceeaşi adresă cu firmele unde Mînăstirenii apar cu numele. Aproape toate firmele din “grup” au acelaşi număr de telefon şi fax.
Contracte puţine, profit mare
Firmele care au încheiat contractele cu Spitalul „Elena Doamna“ şi cu DSP au fost aproape în fiecare caz înfiinţate cu câteva luni înainte şi „au trăit“ aproape numai de pe urma acestor contracte.
Cel mai frapant caz în acest sens este Expo Prod Iaşi SRL, înfiinţată în martie 2014, care a primit un contract în martie 2015, două în aprilie 2015 şi încă unul în aprilie 2016. Aşadar, Expo Prod a avut în 2015 trei contracte, în valoare totală de 207.000 lei, în timp ce cifra de afaceri a fost de 213.000 lei, cu un profit net de 152.000 lei. Cu alte cuvinte, aproape toată activitatea din acel an s-a bazat pe cele trei contracte.
Dersi Met Al SRL, înfiinţată în martie 2014 a primit contract în decembrie 2014, iar Adricons Met Al SRL, înfiinţată în iulie 2016, a prins contract în octombrie 2016.
Construcţii Modernizări SRL a avut în 2013 două contracte de 550.000 lei şi o cifra de afaceri 926.000 lei, iar SC Dersi Met Al ARL a avut în 2014 un contract de 245.000 lei şi o cifră afaceri în acelaşi an de 314.000 lei.
Specificul afacerii este următorul: dai lovitura și fugi! Două firme ale clanului Mînăstireanu sunt în insolvență, neplătind datoriile la stat.
Nimeni nu-şi aminteşte nimic
Managerul Spitalului „Elena Doamna“, Cristina Dobre, a declarat că nu-şi aminteşte de contractele încheiate cu firmele lui Mînăstireanu. „Credeţi că eu ştiu pe de rost toate contractele încheiate de spital? Nu ştiu toţi furnizorii noştri. Noi avem o procedură de achiziţii, pe care o urmăm în toate contractele. Trimiteţi-mi datele şi întrebările şi o să văd răspund. N-am nicio problemă!“, a spus Cristina Dobre, fără să mai primim apoi vreun răspuns.
Reacţia reprezentantului DSP a fost asemănătoare. „Mă interesez să văd despre ce este vorba şi voi reveni cu un răspuns“, a precizat Marius Voicescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei, însă nici de aici nu am mai primit replică.
Identităţi învăluite în ceaţă
Contactat pe numărul de telefon trecut la Registrul Comerţului, Daniel Mînăstireanu a ajuns în final să nege că... ar fi el.
Iată discuţia purtată cu acesta:
„- Bună ziua, domnul Mînăstireanu?
- Da, vă rog.
- În ultimii trei ani, prin firmele deţinute aţi încheiat 12 contracte cu Spitalul „Elena Doamna“ şi DSP Iaşi. Cum aţi obţinut aceste contracte?
- Ăăăă... Eu nu sunt Daniel Mînăstireanu!
- Sunteţi Gheorghe Mînăstireanu (n.r. – tatăl lui Daniel)?
- Nu! Eu sunt Mînăstireanu, dar n-am treabă cu ei. Căutaţi-i pe ei să vă răspundă la întrebări...“
Are 47 de ani şi se pregăteşte de al treilea mandat de parlamentar după ce a înşirat partidele ca operaţiile.Tudor Ciuhodaru şochează prin discurs şi exploatează la maximum autoritatea profesiei de medic. În plan politic, însă, influenţa sa lasă mult de dorit, iar în momentul în care a făcut pasul spre o funcţie, aşa cum a fost în ianuarie 2012, s-a făcut de râs, fiind demis după două zile. „Charisma” sa este interpretată drept aducătoare de voturi din stânga eşichierului politic, aşa că PSD Iaşi l-a pus pe un loc eligibil pentru Camera Deputaţilor.
Unul dintre cel mai cunoscute figuri ale Iaşului este deputatul şi, totodată, medicul Tudor Ciuhodaru. A schimbat partidele ca pe şosete şi s-a agăţat de al doilea mandat de deputat candidând în Vaslui. „De unul am scăpat! Ciuhodaru candidează la Iaşi”, scria un ziar local pe 20 septembrie. O analiză REPORTER DE IAŞI încearcă să arate cât este spectacol şi cât discernământ în activitatea de parlamentar a lui Ciuhodaru.
Nu a vrut să fie traseist
Medicul Ciuhodaru este parlamentar încă din anul 2008. Atunci a fost ales deputat, din partea alianţei PSD – PC. Din acel moment, a trecut pe la mai multe partide: UNPR, PC, iar UNPR, PP-DD, iar UNPR pentru ca, recent, să se întoarcă la PSD. Deputatul ştie foarte bine că i s-a pus eticheta de traseist, dar are o explicaţie. „Eu am fost consecvent, şefii de partid m-au trădat. Am preferat să fiu dat afară decât să fiu de acord cu o problematică pe care nu o acceptam. Este prematur să vorbim despre un nou mandat. O Românie sănătoasă este proiectul principal şi crearea locurilor de muncă”, spune Ciuhodaru.
A dat iama în consumatorii de etnobotanice
Una dintre cel mai răsunătoare iniţiative legislative ale deputatului Ciuhodaru a fost înregistrată în primul mandat. Atunci, a reuşit să interzică comercializarea etnobotanicelor. La camerele de urgenţă, zilnic, în urma consumului de etnobotanice, zeci de persoane, majoritatea tineri, aveau nevoie de îngrijiri medicale din cauza consumului acestor substanţe. Prin această lege, autorităţile au avut pârghiile necesare pentru a închide afacerile cu etnobotanice şi confiscarea mărfii. „Da, într-adevăr, interzicerea etnobotanicelor a fost un mare succes. Aş trece şi stimulentele pentru medici proiect care, din păcate, este atacat la Curtea Constituţională, de unde aşteptăm un răspuns”, a mai spus Ciuhodaru. Deputatul iniţiase o măsură prin care medicii beneficiau de stimulente în limita a două salarii minime brute. Guvernul condus de Dacian Cioloş a atacat legea la Curtea Constituţională.
În subiectele medicale, Ciuhodaru este tot timpul şi în Opoziţie, şi la Putere
Cât a vorbit în Parlament
Ciuhodaru a făcut parte, până în octombrie 2013, din Comisia pentru Sănătate şi familie, din noiembrie 2013 este vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, iar din octombrie 2015 face parte din Subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare.
Din 2012 şi până în prezent, a avut mai multe zeci de luări de cuvânt, însumând mai mult de cinci ore, peste 200 de interpelări adresate Guvernului şi sute de declaraţii politice. Aproape niciodată Ciuhodaru nu depune o singură astfel de declaraţie, ci câte patru, cinci sau şase, cu titluri care de care mai tabloidale: „Are cineva o lămâie?”, „Ce nu cere KWI”, „Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate - aragazul” sau „Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate: verigheta”.
Emisiune de prevenţie
În actualul mandat, Tudor Ciuhodaru a reuşit să iniţieze nouă proiecte de lege care au fost votate de Camera Decizională. În total, a semnat 170 de propuneri legislative şi 10 moţiuni.
Iniţiativa legislativă ,,Minutul de sănătate”, propusă de Ciuhodaru, a fost adoptată de Senat. Astfel, emisiunea ar urma să fie difuzată zilnic în principalele emisiuni de ştiri. Această iniţiativă legislativă urmăreşte crearea unui program naţional de educaţie pentru sănătate şi vine în completarea legii prin care au fost introduse orele de educaţie pentru sănătate în unităţile de învăţământ.
Liberalii: „Imaginea şi-a făcut-o la spital”
În ceea ce priveşte prezenţa pe scena politică, colegii din Parlament nu îl văd ca pe un politician de calitate, ci mai degrabă ca un profitor ce s-a folosit foarte mult de calitate de medic. „E un tip care are un marketing foarte bun. Imaginea şi-a făcut-o la spital. Îl vedeţi când la Iaşi, când la Vaslui. Nici nu aş putea să spun care este traseul lui politic. A fost în atâtea locuri încât nu-mi mai aduc minte”, a spus Costel Alexe, deputat PNL.
Primarul pesedist din Schitu Duca, cunoscut, de altfel, pentru poziţiile sale radicale, nu prea îl are la inimă pe Ciuhodaru şi prezenţa sa pe locurile eligibile ale PSD Iaşi la alegerile din decembrie. „Nu am cunoştinţă despre aşa ceva. A fost săptămâna trecută un Comitet Executiv şi va fi altul la sfârşitul lunii. Au fost discuţii despre primii 12 la lista pentru Camera Deputaţilor. Nu ştiu dacă va fi domnul Ciuhodaru. Ar fi fost mai bine ca pe locurile eligibile 1-5 să fie prezenţi membri PSD. Dacă nu va fi aşa, voi comenta atunci. Trebuie să fie prezenţi cei care au susţinut partidul, care au contribuit major. Dacă vine domnul Ciuhodaru de la PP-DD...”, a încheiat, retoric, Mihai Mihalache.
Analistul Lucian Dîrdală nu e impresionat de Ciuhodaru
Pe fond, nimic spectaculos
Analistul politic Lucian Dîrdală susţine că activitatea legislativă a lui Ciuhodaru nu este una impresionantă. „Ştiu că a participat ca iniţiator la mai multe proiecte legislative în domeniul medical. Nu activitatea legislativă este punctul-cheie. Punctul-cheie este discuţia din cadrul conflictului pe tema SMURD, unde punctul de vedere al dumnealui nu a avut câştig de cauză. Este cunoscută şi dezbaterea Spitalul de Urgenţă versus Oncologie. Nici aici punctul de vedere al lui Tudor Ciuhodaru nu a triumfat. În actualul mandat situaţia s-a mai schimbat, fiind prezent la Vaslui. Traseul politic este greu de explicat. Întrebarea pentru Tudor Ciuhodaru ar fi de câte ori a trecut de la Opoziţie la Putere. Cred că aşa trebuie judecat”, a spus Dîrdală.
Analistul ieşean a făcut referire la momentul 2012, când Ciuhodaru a fost, timp de două zile, subsecretar de stat în locul lui Raed Arafat, anunţând că va face „o evaluare dură” a sistemului de urgenţă şi punând sub semnul întrebării faptul că „Se asigură în continuare asistenţă de urgenţă gratuită de către stat prin sistemul integrat 112”. De asemenea, el a militat agresiv pentru ca actualul Institut de Oncologie să fi devenit spital de urgenţă.
