În ambele situații, nemulțumirea lui Toader a fost cauzată de faptul că cele două site-uri au publicat articole în care autorii i-au atribuit, pentru perioada în care era ministru al Justiției, paternitatea asupra formei finale a Legii recursului compensatoriu. Acest document, adoptat în 2017, a permis eliberarea, înainte de termen, a multor infractori cărora le-au fost scăzute pedepsele din cauza condițiilor precare din închisori.
În materialul cu titlul ”Țară în service. Ororile din închisori. Ce (nu) a respectat România din decizia CEDO privind tortura deținuților”, incriminat de Toader și publicat de Marian Păvălașc pe 6 ianuarie 2022, pe site-ul Radio Europa Liberă România https://romania.europalibera.org/a/31641022.html, aceasta a scris că „Ministru al Justiției în acel moment era Tudorel Toader. Acesta a propus imediat după decizia CEDO un plan de investiții, care nu a fost respectat niciodată conform sindicaliștilor din sistem.
În schimb, Tudorel Toader a găsit o soluție ingenioasă de care beneficia orice deținut român care primise o condamnare din 2012 și până în 2017. Ca recompensă pentru condițiile de tortură din penitenciare, fiecare deținut primea practic o micșorare a condamnării. (…) Recursul compensatoriu impus de Tudorel Toader nu a îmbunătățit viața de după gratii. Ba din contră, susțin sindicaliștii din sistem.”
De-a lungul timpului, fostul ministru a contestat faptul că a contribuit la includerea prevederilor controversate din lege, situație pe care, de altfel, Păvălașc a menționat-o în articolul său: ”Tudorel Toader a explicat mereu că proiectul recursului compensatoriu nu este al lui, ci fusese inițiat de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, în perioada 2015-2016.”
Obiectul procesului lui Toader este ”acțiune în constatare”, prin care reclamantul poate obține înlăturarea unui articol de pe un site și/sau despăgubiri. Primul termen al dosarului nu a fost, încă stabilit.
Sursa: G4Media
