„Ca procuror şi magistrat nu poţi să nu te întrebi dacă statul, aşa cum este el gândit, lucrează şi acţionează organizat prin instituţiile sale. Un stat disciplinat, bine organizat, acţionează concertat, adoptă măsuri logice, integrate. Numai un stat debil se sabotează singur, prin propriile instituţii. Nu am avut la dispoziţie cifrele bilanţului (Ministerului Public, n.r.), dar cea mai importantă este cea pe care am văzut-o astăzi şi anume al totalităţii dosarelor din România, urmată de evoluţia stocurilor de dosare şi a dosarelor vechi. În continuare avem peste 1,7 milioane de dosare penale gestionate anual de Ministerul Public. Conform ultimului recensământ, în România locuiesc în acest moment 19,6 milioane de locuitori. Un calcul aritmetic simplu ne aduce la imaginea că fiecare al şaselea român este implicat într-un dosar penal. Cel mai probabil nu este aşa, pentru că cel puţin 50% dintre dosarele penale nu ar trebui înregistrate. Ceea ce privim însă implacabil este graficul cu stocul de dosare în continuă creştere. Se pare că ne îndreptăm spre o fundătură, pentru că perspectivele sunt sumbre, dacă ne raportăm la lipsa resursei umane, cea mai gravă din ultimii 20 de ani", a spus Horodniceanu, la prezentarea activităţii Ministerului Public (parchete) pe anul 2022.
El a criticat modul în care sunt întocmite strategiile naţionale în domeniul penal, arătând că statul român reacţionează doar după ce se întâmplă „lucruri rele".
„Ce transmit eu acum sau ce încerc să transmit în acest moment este bine cunoscut pentru ultimii miniştri ai Justiţiei şi pentru procurorii generali ai ultimilor ani. Suntem în continuare un stat care reacţionează reactiv, într-o Europă care a înţeles că politicile penale nu pot fi făcute decât prin strategii bazate pe analize naţionale de riscuri şi ameninţări, prin înţelegerea fenomenului infracţional, prin identificarea de zone vulnerabile economic sau social. Acesta este fundamental orizontul către care trebuie să ne îndreptăm, iar nu cel de a aştepta să se întâmple lucruri rele pentru a putea reacţiona. Suntem statul care a adoptat strategii naţionale, care propun efectuarea de analize de risc prin ele însele şi atunci ne întrebăm: aceste strategii pe ce analize au fost construite?", a spus Horodniceanu.
El a atras atenţia că, prin ultimele modificări ale legilor Justiţiei, vom avea un „super procuror general", care va trebui însă să înţeleagă „că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare".
„Urmează noi proceduri de numire a procurorilor şefi ai parchetelor cu numiri politice. S-a motivat că s-a aşteptat adoptarea noilor legi ale Justiţiei. Dacă este foarte bine aşa, urmează să constatăm. Legea şi-a dorit un procuror general cu atribuţii mult lărgite, atât în ceea ce priveşte posibilităţile sale de delegare în toate funcţiile de execuţie, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de infirma soluţiile tuturor procurorilor, care au devenit nelimitate. Vom avea deci un super procuror general, care va trebui însă se înţeleagă că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare. Un procuror general care va trebui să înţeleagă că sistemul judiciar trebuie reformat, că este timpul pentru proiecte mari, că trebuie să vadă tabloul complet al sistemului. Să se ridice deasupra carenţelor de sistem care l-au parazitat pe acesta, atât de mult timp. Mă întreb însă cam ce strategii faci când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează în acest moment doar cu 45% din personal", a precizat Horodniceanu.
Pe de altă, Horodniceanu consideră că ministrul Justiţiei ar trebui să fie tras la răspundere din punct de vedere politic dacă alegerile sale privind şefii din Parchete nu vor da rezultate.
„Vă asigur însă că viitorul procuror general şi ministrul Justiţiei vor avea în Secţia pentru procurori de la CSM un partener pentru politicile de sistem. Să sperăm că, în cazul în care acestea nu se vor întâmpla, atât procurorii şefi, cât şi cei care îi propun în aceste funcţii, vor putea fi traşi la răspundere. Iar în ceea ce îl priveşte pe ultimul, mă refer doar la răspunderea politică, astăzi una iluzorie, pentru că dacă nu avem în balanţă răspunderea, rămâne doar beneficiul de a numi", a afirmat vicepreşedintele CSM.
Sursa: Agerpres
