Violeta, Ghiocel și fiul lor, Claudiu Asimionesei, care controlează publicația BZI, dau lecții în presă dezvoltatorilor imobiliari, dar ei înșiși se situează în afara legii.
Acum câteva săptămâni, Primăria le-a respins cererea de intrare în legalitate. Au construit pe sol și ca înălțime mai mult decât prevedea regimul urbanistic, au încălcat și Codul silvic, defrișând o suprafața mai mare decât cea permisă de lege.
În plus, pentru că nu sunt intabulate, pentru clădiri nu se plătește impozit, prejudiciat fiind bugetul Iașului. „Paradoxul este că ei nu mai riscă nimic. Pot rămâne acolo pe viață, singura problemă e că nu vor putea să vândă, dacă vor dori asta”, a precizat un reputat avocat, sub rezerva anonimatului.
A depășit toți indicatorii
Pe 24 februarie, pe site-ul Primăriei a fost publicată informația potrivit căreia a fost respinsă o solicitare de intrare în legalitare a unei locuințe individuale. Este vorba despre vila familiei Asimionesei ridicată în pădure, peste drum de Motel Bucium.
Procentul de ocupare a terenului (POT) și coeficientul de utilizare (CUT) „sunt depășiți, regimul de aliniere și regimul de înălțime nu sunt respectate, se încalcă prevederile Art. 37*), Alin. (2), lit. b) din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic)”, au menționat funcționarii Primăriei.
Mai limpede spus, inspectorii au remarcat că amprenta la sol și înălțimea sunt mai mari decât ar trebui, fără a specifica însă cu cât. Deci, familia Asimionesei, chiar fără autorizație de construire emisă, a ridicat clădirile depășind indicatorii maxim admiși atât pe orizontală (talpa clădirilor) cât și pe verticală, în înălțime.
Pe teren, casa are dimensiuni impresionante, cu parter, etaj și mansardă, iar în spate are o anexă, care pare mai degrabă o a doua vilă. La intrarea pe proprietate se află o a treia construcție, garajele pentru două mașini.
Terenul familiei Asimionesei este pădure deasă. El vrea să taie copacii și să construiască „locuințe și funcțiuni complementare”
A defrișat pădurea de la Bucium
O situație aparte o reprezintă încălcarea Codului Silvic. La articolul invocat de inspectorii Primăriei se precizează: „suprafața maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcția, accesul și împrejmuirea (...) este de maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 mp, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică de 5 ha”.
Potrivit unui extras de carte funciară, familia Asimionesei deține 1.230 mp în pădurea Bucium. În același document este detaliat că, din suprafața totală, 1.177 mp au fost încadrați în categoria de folosință „pădure”, iar două tarlale de 42 respectiv 11 mp la „curți construcții”. Matematic, cei 53 mp de „curți construcții” înseamnă 4,3% din suprafața totală de 1.230 mp.
Dacă familia construia clădiri cu o amprentă la sol cumulată de 53 mp, s-ar fi încadrat în prevederile Codului Silvic. Or, tot din extrasul de carte funciară a reieșit că suprafața ocupată la sol de casă este de 184 mp, iar cea a anexei de 83 mp. În total, suprafața construită la sol este de 267 mp ceea ce înseamnă 21,7%. Din această cauză, a fost depășit atât procentul de 5% cât și limita maximă de 200 mp impuse de lege.
Claudiu Asimionesei a stocat deja câțiva paleți cu cărămizi pentru viitoarele construcții, care mai au drum lung până la autorizare
Asimionesei nu plătește taxe și stă fără acte de un deceniu
Scurtă recapitulare a elementelor esențiale ale acestei spețe: Asimionesei a construit fără a avea autorizație de construire emisă de Primărie și aceeași instituție a respins solicitarea de intrarea în legalitate. Consecințele sunt mai multe:
1) Construcțiile nu pot fi intabulate. Ele acum figurează la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, la rubrica „situație juridică”, cu mențiunea „fără acte”
2) Asimionesei nu le poate înstrăina, doar dacă un eventual cumpărător își asumă această situație juridică mai mult decât incertă
3) În toți anii de la edificare și până în prezent, cel puțin 10 la număr, a fost prejudiciat bugetul local deoarece Asimionesei n-a plătit impozit pe clădiri. „Pentru că nu e intabulată, casa și anexa nu există și, deci, nu se plătesc impozite pentru ele, prejudiciul fiind al ieșenilor”, a explicat un avocat.
Pădurea din imagine este protejată conform Codului Silvic. Claudiu Asimionesei poate tăia maxim 5% din suprafață, nu mai mult de 200 mp
Au fost prinși fără autorizație în 2011
Terenul de 1.230 mp pe care au fost ridicate clădirile a fost parte a unei hotărâri de Consiliu Local din 2007 prin care a fost extins intravilanul municipiului Iași. În acea hotărâre apărea și numele Violetei Asimionesei.
Anterior, aceasta, căsătorită cu Ghiocel Asimionesei, cumpărase parcela de la Adrian Roșca în anul 2000, în schimbul a 49 de milioane de lei vechi (aproximativ 2.700 de dolari la cursul din acea perioadă).
În februarie 2010, soții Asimionesei au vândut pământul către fiul lor, Claudiu, prețul trecut în contract fiind de 20.000 de lei.
Un an mai târziu, în 2011, Ziarul de Iași a notat că angajații Primăriei au găsit această vilă fără autorizație de construire. „Inspectorii au lăsat o înștiințare atunci, lipită pe poarta de acces către imobil. Proprietarii erau invitați să vină la sediul Poliției Locale și să prezinte documentele care au stat la baza construirii vilei”, a scris Ziarul de Iași pe 4 martie 2011.
Nu se știe dacă familia Asimionesei a fost sau nu amendată cu acel prilej.
Soții Asimionesei au cedat întreaga proprietate fiului lor
Claudiu Asimionesei: „La Iași, o autorizație se obține greu”
Contactat de REPORTER DE IAȘI, Claudiu Asimionesei a oferit un răspuns despre lipsa autorizației de construire. „Casa de care faceți vorbire a fost construită respectând toți indicatorii impuși prin Planul urbanistic zonal aprobat de primăria municiului Iași. Procedura de intrare în legalitate este cât se poate de firească și respectă normele de drept în vigoare care trebuie aplicate nediscriminatoriu oricărui cetățean din România. După cum știți, în municipiul Iași eliberarea unei autorizații de construire, cu atât mai mult a unei autorizații de intrare în legalitate, este un procedeu destul de greoi, cu o durată de timp destul de mare. Am urmat toți pașii impuși de instituțiile abilitate pentru rezolvarea situației și așteptăm soluția autorităților”, a precizat Asimionesei.
Practic, în acest răspuns, acesta a admis că imobilele au fost ridicate fără a avea autorizație de construire.
Vila și anexa familiei din pădurea Bucium a încălcat aproape toți indicatorii de urbanism: CUT, POT depășite, regim înălțime depășit, aliniamentul la marginea proprietății – nerespectat, a tăiat mai mult de 5% din pădure, încălcând Codul Silvic
Fapta s-a prescris
În mod logic, se nasc întrebări legate de viitorul acestor clădiri și de eventualele sancțiuni pe care le-ar risca Asimionesei. „Familia nu mai poate fi amendată pentru că s-a prescris fapta”, a explicat avocatul.
În vara anului 2020, un complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că termenul de prescripție a răspunderii contravenționale pentru construcții fără autorizație curge de la data terminării în fapt a construcției. Astfel, în acest moment, autoritățile nici nu mai pot amenda familia, nici nu mai pot declanșa operațiunea de desființare a clădirilor, deși acestea au fost edificate nelegal, fără a avea la bază o autorizație de construire.
Nu va putea vinde niciodată
Pentru intrarea în legalitate, există două variante: fie pe calea pe care au încercat, la Primărie, însă le-a fost respins, fie în baza unei expertize tehnice. Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se poate înscrie în cartea funciară și în baza unei adeverințe/unui certificat de atestare a edificării.
O modificare legislativă de anul trecut prevede că certificatul respectiv trebuie să aibă în spate o expertiză tehnică „cu privire la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcții, inclusiv cu încadrarea în reglementările de urbanism aprobate”. Așadar, expertiza trebuie să ateste calitatea lucrării, dar și faptul că s-a încadrat în parametrii generali de urbanism.
„Dacă Primăria i-a respins solicitarea de intrare în legalitate din cauza depășirii indicatorilor, atunci și această expertiză tehnică va ajunge la aceeași concluzie. Clădirile nu pot fi intabulate”, a spus avocatul.
Acesta a adăugat că familia Asimionesei fie le dărâmă și le reface respectând traseul de autorizare și indicatorii urbanistici, fie continuă să le folosească, mai ales că nu mai riscă sancțiuni. „Dacă, însă, vor dori să le vândă, nu vor putea face asta decât dacă cumpărătorul va fi dispus să le preia sub această formă. Legal, vânzarea nu se va putea face pentru că ele nu sunt intabulate, nu există”, a declarat specialistul.
Câțiva proprietari au luat în stăpânire o bucată din pădurea Bucium și s-au apucat de tăiat copacii și de construit vile
„Am comis o eroare”
Claudiu Asimionesei a spus pentru REPORTER DE IAȘI că va încerca pe mai departe să intabuleze clădirile. „În ceea ce privește certificatul de urbanism prin care a fost respinsă intrarea în legalitate, acesta are la bază o eroare făcută de către arhitectul care a depus documentația. Eu am observat destul de târziu eroarea strecurată în actele depuse la primărie și mi se pare corect modul în care a fost soluționată cererea mea. Acea greșeală conducea automat la respingere. Vom continua demersurile pentru intrarea în legalitate”, a spus acesta.
Vrea să mai defrișeze 2.800 mp pentru „locuințe”
Lipit de cei 1.230 mp, familia Asimionesei, prin firma lor Global Impex Distribution, mai deține, din 2018, încă 2.862 mp de pădure. Prețul tranzacției de acum trei ani a fost de 80.000 de euro.
În ianuarie 2019, Global, prin Claudiu Asimionesei, a inițiat demersurile pentru întocmirea planului urbanistic zonal cu intenția introducerii terenului în intravilan, scopul final fiind „construire locuințe și funcțiuni complementare”.
În noiembrie 2020, Global Impex Distribution a cerut aprobarea Primăriei pentru împrejmuirea proprietății. În teren, la fața locului, cei aproape 3.000 mp de păduri sunt îngrădiți, iar vizavi, peste drum, au fost depozitate mai multe mormane de cărămizi.
