În 2012, Ancuţa a câştigat Primăria din comună cu un slogan care bate filmul: „Eu votez, Tu votezi, Noi votăm şi câştigăm!”. Finul său este chiar secretarul CL, care trebuie să-l revoce. Trimis în judecată de  DNA şi condamnat deja de două ori, primarul Gheorghe Ancuţa din Sireţel este acuzat că are la dispoziţie un clan care controlează tot ce se se întâmplă în comună. Gheorghe Aromanesei susţine că edilul este rudă sau cumătru cu mai multe persoane din Primărie şi din Poliţia Locală care nu-i ies din cuvânt, fiind părtaşi la mai multe abuzuri. Pentru a-şi face dreptate, Aromanesei este nevoit fie să contacteze avocaţi, fie să se adreseze Poliţiei, dar nu la cea din Sireţel, care nu este de încredere, ci din Paşcani.

Locuieşte de ceva timp în Iaşi, dar nu a vrut să renunţe la casa părintească din satul Humosu, din comuna ieşeană Sireţel. Îl cheamă Gheorghe Aromanesei, are 58 de ani şi de câţiva ani se află în conflict deschis cu Gheorghe Ancuţa, primarul liberal din Sireţel, pe care îl acuză că, prin interpuşi, i-a creat mai multe probleme. Aromanesei susţine că primarul este rudă sau cumătru cu mai multe persoane din Primărie şi din Poliţia Locală şi că nimeni nu îndrăzneşte să se ia de Ancuţa.

În 2012, Ancuţa a câştigat Primăria din comună cu un slogan care bate filmul: „Eu votez, Tu votezi, Noi votăm şi câştigăm!”. Finul său este chiar secretarul CL, care trebuie să-l revoce. Trimis în judecată de  DNA şi condamnat deja de două ori, primarul Gheorghe Ancuţa din Sireţel este acuzat că are la dispoziţie un clan care controlează tot ce se se întâmplă în comună. Gheorghe Aromanesei susţine că edilul este rudă sau cumătru cu mai multe persoane din Primărie şi din Poliţia Locală care nu-i ies din cuvânt, fiind părtaşi la mai multe abuzuri. Pentru a-şi face dreptate, Aromanesei este nevoit fie să contacteze avocaţi, fie să se adreseze Poliţiei, dar nu la cea din Sireţel, care nu este de încredere, ci din Paşcani.

Locuieşte de ceva timp în Iaşi, dar nu a vrut să renunţe la casa părintească din satul Humosu, din comuna ieşeană Sireţel. Îl cheamă Gheorghe Aromanesei, are 58 de ani şi de câţiva ani se află în conflict deschis cu Gheorghe Ancuţa, primarul liberal din Sireţel, pe care îl acuză că, prin interpuşi, i-a creat mai multe probleme. Aromanesei susţine că primarul este rudă sau cumătru cu mai multe persoane din Primărie şi din Poliţia Locală şi că nimeni nu îndrăzneşte să se ia de Ancuţa.

Operaţiune de salvare dificilă în Constanţa. Un bărbat a căzut într-o fântână adâncă de 20 de metri, iar pompierii au intervenit de urgenţă. Din păcate, nu s-a mai putut face nimic pentru el.

O femeie din Gherla a șocat întreaga localitate după ce a ales să-și pună capăt zilelor aruncându-se într-o fântână.

O lucrare făcută „româneşte" de o echipă de muncitori, a lăsat, luni seara, un întreg cartier din Galaţi fără apă. O conductă de la reţea a cedat iar apa a ţâşnit din pământ ca dintr-o fântână arteziană.

O femeie în vârstă de 70 de ani din orașul Săveni, judeţul Botoşani, a fost salvată ieri după ce a căzut într-o fântână din curtea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Clipe de groază sâmbătă dimineață, în comuna ieșeană Stolniceni Prăjescu. Medicii de la Serviciul de Ambulanță Pașcani au fost solicitați să preia un tânăr care a căzut în cap, într-o fântână. Acesta lucra la curățarea ei, împreună cu tatăl său.

Un domeniu care ne situează la ani lumină de ţările civilizate şi despre care se vorbeşte puţin. Statisticile arată că 38% dintre români cară apă cu găleata şi au WC-ul în fundul curţii. O scurtă călătorie pe drumurile din satul Mogoşeşti, la 15 km de Iaşi, arată că problema nu este a instituţiilor, ci a mentalităţii: „Pentru ce să-mi pun pompă, aşa m-am obişnuit”, spun ţăranii. Surprinzător, cei mai mulţi dintre ei au propria fântână în curte, dar se spală încă la lighean, cu apă încălzită pe sobă. Investiţia într-o baie civilizată nu este uriaşă: între 600 şi 900 de euro pentru un spaţiu de 6 metri pătraţi, cu pompă la fântână şi boiler.

Un domeniu care ne situează la ani lumină de ţările civilizate şi despre care se vorbeşte puţin. Statisticile arată că 38% dintre români cară apă cu găleata şi au WC-ul în fundul curţii. O scurtă călătorie pe drumurile din satul Mogoşeşti, la 15 km de Iaşi, arată că problema nu este a instituţiilor, ci a mentalităţii: „Pentru ce să-mi pun pompă, aşa m-am obişnuit”, spun ţăranii. Surprinzător, cei mai mulţi dintre ei au propria fântână în curte, dar se spală încă la lighean, cu apă încălzită pe sobă. Investiţia într-o baie civilizată nu este uriaşă: între 600 şi 900 de euro pentru un spaţiu de 6 metri pătraţi, cu pompă la fântână şi boiler.