fbpx
 
Scandal la Cuza în urma lui Tudorel Toader

Scandal la Cuza în urma lui Tudorel Toader


Un întreg mecanism universitar, extrem de birocratic, a fost pus în mişcare degeaba. Decizie controversată luată de rectorul universității înainte de a fi numit ministru. După ce, iniţial, a cerut lista dosarelor pentru promovarea cadrelor didactice, Toader s-a răzgândit şi a anulat totul. 10 universitari au pierdut şansa de a avansa, motivul fiind lipsa banilor, după cum susţine liderul de sindicat

 

Zâzanie de la avansări la cea mai cunoscută instituţie de învăţământ superior din Iaşi.

În luna august a anului trecut, la solicitarea rectorului Unviersităţii „Alexandru Ioan Cuza“ s-a stabilit ca toate facultăţile să facă o evaluare a posturilor pentru fiecare grad didactic necesar la respectiva disciplină şi să depună dosarelor pentru eventualele avansări.

 

Totul părea în regulă

În urma analizei făcute de facultăţi, au fost înaintate 10 dosare, posturi ce urmau să fie scoase la concurs. Criteriul folosit de toate facultăţile din cadrul unviersităţii a fost cel al punctajelor cadrelor didactice. „Aceste dosare au fost analizate, au fost votate în consiliile departamentelor, în consiliile facultăţilor, s-a făcut statul de funcţii cu posturile vacante, suplinite de cadrele didactice. Pe urmă s-a votat statul de funcţii de către Senat, de Biroul Executiv al Consiliului de Administraţie al instituţiei şi de Consiliul universităţii. Domnul Toader a semnat statul de funcţii în forma trimisă de facultăţi“, explică un cadru didactic din cadrul universităţii ieşene.

 

Deodată rectorul Toader s-a sucit

În urma unor reclamaţii care invocau lipsa de procedură, Tudorel Toader a decis de la sine putere să oprească scoaterea la concurs a acelor posturi. „S-a invocat o aşa-zisă lipsă de procedură, dar aceasta nu putea fi alta decât ordinea punctajelor. Deşi «piramida» cadrelor şi situaţia financiară a multor facultăţi permitea scoaterea la concurs a acelor posturi, domnul Toader a hotărât ca acele concursuri să nu mai aibă loc. Asta fără a ţine cont de departamentele facultăţilor, de Consiliu sau de Senat. În Carta universităţii nu este menţionată vreo procedură de scoatere la concurs a posturilor şi întotdeauna punctajele candidaţilor au fost decisive. În primele 30 de zile din semestru, se anunţă scoaterea la concurs a posturilor pentru a putea fi publicate în Monitorul Oficial“, susţine un alt cadru didactic.

 

La „Cuza”, doar rectorul Toader a avut voie să „avanseze”, ca Ministru al Justiţiei

 

Sindicalist: „Nu au fost bani“

Liderul de sindicat al universităţii ieşene, Cătălin Lungu, susţine că posturile nu au mai fost scoase la concurs din lipsa banilor. „Nu ştiu dacă au fost sau nu 10 posturi. Într-adevăr, unele facultăţi au dorit să scoată la concurs posturi de conferenţiar şi profesor. Cert este că acele posturi nu au mai fost scoase la concurs deoarece nu au existat bani. În ultimii cinci ani, au existat avansări pe posturi, dar asta s-a făcut fără ca finanţarea pe student să fie sustenabilă. Poate unele cadre didactice au fost nedreptăţite. Dar trebuie ţinut cont de faptul că numărul de studenţi a scăzut în această perioadă. La propunerea rectorului, Consiliul de Administraţie a decis amânarea scoaterii acelor posturi la concurs“, precizează Lungu.

 

37 de posturi, din toamnă

În şedinţa Consiliului de Administraţie al universităţii, care a avut loc la începutul acestei săptămâni, s-a decis ca, pentru semestrul următor, să fie scoase la concurs mai multe posturi pentru 12 dintre cele 14 facultăţi din cadrul universităţii ieşene. „În Consiliul de Administraţie, s-a discutat posibilitatea scoaterii la concurs a unor posturi din semestrul următor, adică de la toamnă. S-a stabilit şi procedura prin care cei care vor îndeplini cerinţele pentru acele posturi, care sunt mai drastice decât la nivel naţional. Este vorba despre 37 de posturi, dintre care la şase facultăţi sunt de conferenţiar şi profesor. Vor fi scoase la concurs şi posturi pentru cercetare. Ceva probleme au fost doar la Facultatea de Biologie, unde Consiliul facultăţii nu a dorit scoaterea unor posturi la concurs“, adaugă Lungu.

 

Onofrei, cu rol decorativ

După numirea lui Tudorel Toader în funcţia de Ministru al Justiţiei, acesta continuă să fie şeful universităţii ieşene, deşi ordonator de credite a fost numit prorectorul Mihaela Onofrei.

Acest lucru a fost admis chiar de Onofrei după ce a fost votată, în şedinţă extraordinară, de Senatul universităţii. „Ne asumăm în continuare direcţia strategică de implementare a Planului managerial al rectorului ales, transpus în obiective şi acţiuni cu termene clar precizate. Desemnarea mea ca ordonator de credite va asigura desfăşurarea normală a activităţii, în condiţii de legalitate, în noul context determinat de numirea domnului rector în onoranta funcţie de Ministru al Justiţiei”, a spus Mihaela Onofrei.

Şi Tudorel Toader a confirmat faptul că noua conducere va pune în aplicare de fapt planurile sale: „Echipa de conducere a universităţii va pune în aplicare proiectul managerial pe care l-am propus comunităţii academice câştigând încrederea colegilor din universitate. În noua calitate de ministru al Justiţiei voi rămâne alături de Universitatea din Iaşi.”

Şi, într-adevăr, Toader a rămas alături de universitate, multe cadre didactice susţinând faptul că fostul rector face aproape zilnic naveta, cu avionul, între Iaşi şi Bucureşti: „Dimineaţa pleacă la Bucureşti, iar după-amiaza vine la Iaşi, la universitate. El ia în continuare toate deciziile improtante, doar că nu mai are drept de semnătură.“

 

Sindicalistul Lungu este nemulţumit de noua lege a salarizării

 

Salarii din ce în ce mai mici

Liderul de sindicat de la „Cuza“ susţine că, prin noua lege a salarizării, veniturile cadrelor didactice din învăţământul universitar vor fi din ce în ce mai mici. „Săptămâna trecută am fost la Bucureşti, la negocieri cu ministrul, şi s-a discutat despre noua lege a salarizării. Învăţământul superior românesc este tratat din ce în ce mai prost. După Revoluţie, salarizarea cadrelor universitare a devenit din ce în ce mai scăzută. Un conferenţiar are salariul unui profesor de liceu. În ultima lege a salarizării unitare, nivelul maxim al salarizării unui profesor era 8,16 din 15. În noua lege, nivelul va fi de 5,58 din 13. Adică salariul maxim al unui profesor va fi de 5,58 ori mai mare decât salariul minim pe economie. Aşa ceva este inadmisibil“, susţine Cătălin Lungu.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: