Procesele prin care Primăria cere îndreptarea unor abuzuri comise de însăși conducătorii săi au devenit o obișnuință

Multe acțiuni în instanță sunt la alibi, pentru a arăta bunele-intenții, în urma unor investigații de presă, urmate de dosare penale deschise de DNA și DIICOT

În cazul Vivo, autorizația de funcționare a fost dată prin falsificarea cărții cadastrale, proprietarul clădirii fiind Gheorghe Cheșcu, unul din cei mai influenți milionari din Iași în Primăria condusă de Mihai Chirica

REPORTER a demascat operațiunea în două articole din 2022, respectiv ianuarie 2023

Imediat, Primăria a cerut anularea propriilor sale decizii, șefii riscând altfel noi puneri sub acuzare

Procesele prin care Primăria cere îndreptarea unor abuzuri comise de însăși conducătorii săi au devenit o obișnuință

Multe acțiuni în instanță sunt la alibi, pentru a arăta bunele-intenții, în urma unor investigații de presă, urmate de dosare penale deschise de DNA și DIICOT

În cazul Vivo, autorizația de funcționare a fost dată prin falsificarea cărții cadastrale, proprietarul clădirii fiind Gheorghe Cheșcu, unul din cei mai influenți milionari din Iași în Primăria condusă de Mihai Chirica

REPORTER a demascat operațiunea în două articole din 2022, respectiv ianuarie 2023

Imediat, Primăria a cerut anularea propriilor sale decizii, șefii riscând altfel noi puneri sub acuzare

Autorizația de funcționare pentru Restaurantul Vivo a fost obținută prin falsificarea extrasului de carte funciară: cineva a scris „pensiune” în loc de „locuință”

Documentul a fost modificat în Photoshop, pentru că la Oficiul de Cadastru se găsește forma originală, cu mențiunea „locuință”

Clădirea aparținuse omului de afaceri Gheorghe Cheșcu și fusese cumpărată fără forme legale de intabulare, fiind construită ilegal

În acte scrie „casă 60 mp locuibil”, iar în realitate e un mastodont P+1 de 400 mp

Dacă nu obțineau autorizația de funcționare de la Primărie, patronii Vivo nu puteau aplica pentru ajutorul de stat în pandemie, unde actul menționat era obligatoriu

În total, Vivo a încasat 171.000 de euro de la Guvern

Situația Restaurantului Vivo în centrul Iașului este absurdă, pentru că nu poate exista un restaurant într-un imobil cu destinația de locuință și totuși a primit autorizații de funcționare trei ani la rând

Toată lumea se face că nu vede ilegalitatea, Gheorghe Cheșcu fiind sub protecția lui Mihai Chirica, primarul care i-a semnat și edificarea ilegală la blocul de la Doi Băieți

Autorizația de funcționare pentru Restaurantul Vivo a fost obținută prin falsificarea extrasului de carte funciară: cineva a scris „pensiune” în loc de „locuință”

Documentul a fost modificat în Photoshop, pentru că la Oficiul de Cadastru se găsește forma originală, cu mențiunea „locuință”

Clădirea aparținuse omului de afaceri Gheorghe Cheșcu și fusese cumpărată fără forme legale de intabulare, fiind construită ilegal

În acte scrie „casă 60 mp locuibil”, iar în realitate e un mastodont P+1 de 400 mp

Dacă nu obțineau autorizația de funcționare de la Primărie, patronii Vivo nu puteau aplica pentru ajutorul de stat în pandemie, unde actul menționat era obligatoriu

În total, Vivo a încasat 171.000 de euro de la Guvern

Situația Restaurantului Vivo în centrul Iașului este absurdă, pentru că nu poate exista un restaurant într-un imobil cu destinația de locuință și totuși a primit autorizații de funcționare trei ani la rând

Toată lumea se face că nu vede ilegalitatea, Gheorghe Cheșcu fiind sub protecția lui Mihai Chirica, primarul care i-a semnat și edificarea ilegală la blocul de la Doi Băieți

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Trei containere ţin loc de şcoală pentru 33 de elevi dintr-o comună din judeţul Vaslui. E soluţia găsită de autorităţile locale pentru a-i muta cât mai repede pe copii din şcoala veche de peste un secol, care ameninţă să cadă peste copii.

Deocamdată, elevii merg la cursuri tot în vechea şcoală. Autorităţile spun, însă, că până la finalul acestei săptămâni, toţi cei 33 de copii, 12 dintre ei de vârstă preşcolară, iar ceilalti 21 de la clasele primare, vor învăța în containerele modulate. Deocamdată, în localitate a fost adus doar un container, iar autoritățile locale dau asigurări că până miercuri vor ajunge și celelalte două.

S-a ajuns la această soluție de compromis după ce anul trecut elevii au învăţat în casa unui localnic, pentru care primăria a plătit o chirie de 350 de lei pe lună.

Nu este singura școală aflată în această situație. În comuna Gherghești mai sunt alte 2 instituții de învățământ care nu au autorizație de funcționare. Si acolo, autorităţile vor să aducă 5 containere.

Zoiţa Mocanu, directorul școlii Gimnaziale din comuna Ghergheşti, judeţul Vaslui: „Două zile o să mai învățăm aici. Am achiziționat containere modulare în care o să învățați, o să fiți în siguranță.”

E vestea pe care cei 33 de elevi din satul Drăxeni au primit-o în prima zi de școală. Până la finalul acestei săptămâni, ei vor părăsi vechea şcoală din lut, construită în 1900. Pereţii sunt crăpaţi, iar acoperişul este susţinut de stâlpi din lemn. Elevii au revenit aici pentru câteva zile, după ce, în ultimii doi ani au mers la cursuri în casa unui localnic. Nici acolo, condiţiile nu erau mai bune.

Soluția găsită acum de primărie e să închirieze, cu 3.000 de lei pe lună, trei containere modulare, în care va fi adus mobilierul din vechea școală. Spațiul este, însă, cam strâmt pentru cursuri.

Nixon Ibănescu, primarul comunei Ghergheşti, Vaslui: „La nevoie, asta e. O să fie călduroasă, o să fie aer condiţionat.”

Școala improvizată în container a fost acceptată și de Inspectoratul Școlar Vaslui.

Gabriela Plăcintă, inspectorul general al ISJ Vaslui: „E o soluție de compromis. Am știut de această soluție de când s-a luat această decizie.”

Conducerea unităţii școlare speră, însă, ca măcar de anul viitor autorităţile locale să primeasca bani pentru ridicarea unei şcoli noi.

Părinţii sunt revoltaţi de situaţie.

Părinte: „Dacă au ajuns copiii noștri să învețe într-un container. De ce nu ne-a făcut și nouă o școală, cum s-a făcut în alte localități?”

Situația din Drăxeni nu este singulară. În alte două sate din aceeși comună, primăria se gândește să mute școala în alte cinci containere modulare.

(Sursa: digi24.ro)