Blocajele pe cele patru mari poduri din Iași vor dispărea. Șeful de proiect e viceprimarul Radu Botez. Pasarelele vor fi cu sens unic, pe cele două maluri. Acestea vor trece peste podurile Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie, paralel cu Bahluiul. Axele Nord-Sud, Est-Vest nu se vor mai intersecta. Cele două splaiuri vor deveni șosele de mare viteză. Cel mai important: pasarelele sunt ieftine, 10 milioane de euro în total. Anul viitor cică ar începe prima, în Podu Roș. Hai să vedem!
Iașul are nevoie urgentă de pasarele, iar șefii administrației locale au, în sfârșit, o idee demnă de funcțiile pe care le ocupă. Pe axul Cantemir-Metalurgie, 8 pasarele cu sens unic, de-o parte și de alta a Bahluiului, vor traversa cele patru poduri rutiere: Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie. Astfel, cele două axe de trafic (Nord-Sud, Est-Vest) nu se vor mai intersecta, creând blocajele din prezent. Cei care merg de-a lungul Bahluiului nu vor mai sta la semafoare, ci vor trece deasupra podurilor pe aceste pasarele.
În buna tradiție românească, proiectul de management integrat al deșeurilor din județul Iași e în colaps. S-a intrat în prelungirile prelungirilor și trebuie să dăm înapoi toți banii. Proiectul trebuia terminat în 2015. A fost prelungit până în 2017. Acum au obținut un nou termen: iunie 2018. Cristian Adomniței a luat pubele și utilaje la suprapreț, după care s-a oprit. Victorel Lupu n-a făcut nimic timp de un an: nu s-au ținut licitații, stațiile de sortare sunt neterminate. Războiul CJ-Primărie face ca Salubris să nu poată participa la licitația pentru operatorul unic, dacă Mihai Chirica nu acceptă lărgirea acționariatului. La Bălțați, sortarea se face la 12 km de șosea, în plin câmp. Nu există branșamente la nicio stație de sortare, Salubris n-are laborator chimic, mașinile luate de Adomniței ruginesc la Aeroport și au ieșit din garanție.
Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) a început în 2013 şi a avut o valoare totală de 69,3 milioane euro. Iniţial, proiectul trebuia implementat în 31 de luni, urmând a se încheia la finele anului 2015. Acest lucru nu a fost posibil, aşa că s-au solicitat şi primit mai multe termene de prelungire.
În buna tradiție românească, proiectul de management integrat al deșeurilor din județul Iași e în colaps. S-a intrat în prelungirile prelungirilor și trebuie să dăm înapoi toți banii. Proiectul trebuia terminat în 2015. A fost prelungit până în 2017. Acum au obținut un nou termen: iunie 2018. Cristian Adomniței a luat pubele și utilaje la suprapreț, după care s-a oprit. Victorel Lupu n-a făcut nimic timp de un an: nu s-au ținut licitații, stațiile de sortare sunt neterminate. Războiul CJ-Primărie face ca Salubris să nu poată participa la licitația pentru operatorul unic, dacă Mihai Chirica nu acceptă lărgirea acționariatului. La Bălțați, sortarea se face la 12 km de șosea, în plin câmp. Nu există branșamente la nicio stație de sortare, Salubris n-are laborator chimic, mașinile luate de Adomniței ruginesc la Aeroport și au ieșit din garanție.
Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) a început în 2013 şi a avut o valoare totală de 69,3 milioane euro. Iniţial, proiectul trebuia implementat în 31 de luni, urmând a se încheia la finele anului 2015. Acest lucru nu a fost posibil, aşa că s-au solicitat şi primit mai multe termene de prelungire.
Cel mai probabil, la Iaşi nu vom avea terenuri de sport prin cartiere nici în acest an. Primăria cere bani de la Ministerul Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a 17 terenuri de sport de la şcoli. Chiar dacă vor fi refăcute, este posibil ca acestea să nu fie deschise pentru copiii din cartiere. Motivul: directorii se tem de distrugeri, violenţe şi accidente. „Dacă proprietarul spune că putem deschide terenurile pentru toată lumea, să-şi asume asta şi noi ne supunem”, spun directorii de şcoli cu aluzie la Consiliul Local.
Chiar dacă ar fi de dorit, Primăriei Iaşi nu i se cer investiţii de 20 de milioane de lei într-o bază sportivă aşa cum a făcut Primăria Cluj pentru cetăţenii săi. Minima decenţă le-ar impune însă funcţionarilor şi primarului Mihai Chirica să găsească o cale să realizeze câteva terenuri de sport moderne, de câteva sute de metri pătraţi fiecare, unde copiii din cartiere să aibă unde să bată mingea.
Cel mai probabil, la Iaşi nu vom avea terenuri de sport prin cartiere nici în acest an. Primăria cere bani de la Ministerul Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a 17 terenuri de sport de la şcoli. Chiar dacă vor fi refăcute, este posibil ca acestea să nu fie deschise pentru copiii din cartiere. Motivul: directorii se tem de distrugeri, violenţe şi accidente. „Dacă proprietarul spune că putem deschide terenurile pentru toată lumea, să-şi asume asta şi noi ne supunem”, spun directorii de şcoli cu aluzie la Consiliul Local.
Chiar dacă ar fi de dorit, Primăriei Iaşi nu i se cer investiţii de 20 de milioane de lei într-o bază sportivă aşa cum a făcut Primăria Cluj pentru cetăţenii săi. Minima decenţă le-ar impune însă funcţionarilor şi primarului Mihai Chirica să găsească o cale să realizeze câteva terenuri de sport moderne, de câteva sute de metri pătraţi fiecare, unde copiii din cartiere să aibă unde să bată mingea.
Marți s-a anunțat că pierdem al doilea proiect european pe anul acesta: refacerea Palatului Braunstein. În februarie, pierdusem și proiectul pentru anveloparea a 24 de blocuri. Iașul s-a transformat în orașul eșecurilor. Centura de trafic ușor, de 152 milioane de lei, anunțată în ianuarie, a fost tăiată de la finanțare de Ministerul Transporturilor. Iașul n-are terenuri de sport, abia s-a făcut o cerere la PNDL, dar sesiunea de proiecte s-a terminat deja, Anul trecut, primarul Mihai Chirica a cheltuit doar 20 milioane de lei din cele 70 de milioane pentru investiții, A asfaltat o singură stradă, deși anunțase 17. N-a făcut cele 90 de parcuri de joacă, fără niciun motiv serios. Acum, pentru Braunstein, ia 8 milioane de lei de la bugetul local. Cu banii aceștia, se puteau face terenuri de sport pentru copii. La licee, terenurile stau sub lacăt, pustii, în timp ce la Cluj s-au făcut amenajări de 20 milioane de lei. Mitropolia a avut bani să-și modernizeze terenul de la Școala Mitropolit Varlaam. Primăria Iași n-are bani. A vorbit de sala polivalentă și nu e nimic adevarat. Se face la Timișoara. Chirica are în schimb o viață de noapte agitată, compensată cu monologurile terapeutice de la televiziunile locale, iar cea de-a treia obsesie a sa în viață este să se certe cu dușmanii închipuiți din oraș și de la Centru. Poate de aceea suntem orașul cu cel mai mare indice de praf din România, că de toate proiectele lui Mihai Chirica s-a ales praful.
Primăria Iaşi aproape că a pierdut finanţarea pentru unul dintre cele mai mari proiecte ale administraţiei Mihai Chirica. Cei 22 de milioane de lei, bani europeni, pe care conta municipalitatea pentru acest proiect, depind acum de o contestaţie. Este al doilea proiect respins de ADR Piatra-Neamț, după anveloparea blocurilor. Analiza proiectului depus de Primărie pentru a primi 22 de milioane de lei a identificat o hibă fatală. Prin viitorul muzeu din Palat urmează să circule locatarii de la un bloc învecinat. Drept urmare, dosarul a fost respins, dar Primăria mai speră la întoarcerea rezultatului.
Marți s-a anunțat că pierdem al doilea proiect european pe anul acesta: refacerea Palatului Braunstein. În februarie, pierdusem și proiectul pentru anveloparea a 24 de blocuri. Iașul s-a transformat în orașul eșecurilor. Centura de trafic ușor, de 152 milioane de lei, anunțată în ianuarie, a fost tăiată de la finanțare de Ministerul Transporturilor. Iașul n-are terenuri de sport, abia s-a făcut o cerere la PNDL, dar sesiunea de proiecte s-a terminat deja, Anul trecut, primarul Mihai Chirica a cheltuit doar 20 milioane de lei din cele 70 de milioane pentru investiții, A asfaltat o singură stradă, deși anunțase 17. N-a făcut cele 90 de parcuri de joacă, fără niciun motiv serios. Acum, pentru Braunstein, ia 8 milioane de lei de la bugetul local. Cu banii aceștia, se puteau face terenuri de sport pentru copii. La licee, terenurile stau sub lacăt, pustii, în timp ce la Cluj s-au făcut amenajări de 20 milioane de lei. Mitropolia a avut bani să-și modernizeze terenul de la Școala Mitropolit Varlaam. Primăria Iași n-are bani. A vorbit de sala polivalentă și nu e nimic adevarat. Se face la Timișoara. Chirica are în schimb o viață de noapte agitată, compensată cu monologurile terapeutice de la televiziunile locale, iar cea de-a treia obsesie a sa în viață este să se certe cu dușmanii închipuiți din oraș și de la Centru. Poate de aceea suntem orașul cu cel mai mare indice de praf din România, că de toate proiectele lui Mihai Chirica s-a ales praful.
Primăria Iaşi aproape că a pierdut finanţarea pentru unul dintre cele mai mari proiecte ale administraţiei Mihai Chirica. Cei 22 de milioane de lei, bani europeni, pe care conta municipalitatea pentru acest proiect, depind acum de o contestaţie. Este al doilea proiect respins de ADR Piatra-Neamț, după anveloparea blocurilor. Analiza proiectului depus de Primărie pentru a primi 22 de milioane de lei a identificat o hibă fatală. Prin viitorul muzeu din Palat urmează să circule locatarii de la un bloc învecinat. Drept urmare, dosarul a fost respins, dar Primăria mai speră la întoarcerea rezultatului.
Patru fete super sexi au luat cu asalt o plajă din California în căutarea valului perfect pentru a face surf. Însă privind cu atenție costumele lor de baie se poate observa că aceste costume sunt foarte bine strâmte și dezvăluie foarte mult privitorilor.
Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a organizat miercuri, 5 aprilie 2017 conferința de încheiere a proiectului „Copiii din centrele rezidențiale: de la risc la oportunități sociale”.
Proiectul a avut ca scop pe de o parte formarea personalului din centrele rezidențiale ale DGASPC Iași (educatori și asistenți sociali) prin programul de management al furiei (realizat de specialiștii Alternative Sociale) și pe de altă parte aplicarea acestui program copiilor cu comportamente predelincvente din centrele respective cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani. Aceștia sunt considerați a fi un grup de risc deoarece majoritatea prezintă probleme de sănătate mintală cauzate de mediul familial din care au fost scoși: tulburări de atașament, de conduită, substimulare cognitivă și de limbaj.
Deputatul UDMR Márton Árpád-Francisc susţine că statul ar trebui să-i sancţioneze pe şoferi în cel mult 30 de zile, nu într-o jumătate de an sau mai mult, aşa cum se întâmplă acum. Şoferii susţin la unison demersul.
Drumul Naţional 1, localitatea Otopeni din judeţul Ilfov. Camerele montate pe suportul metalic nu supraveghează traficul. Prin obiectivele aparatelor de înregistrat sunt scanate toate maşinile care tranzitează zona iar imaginile sunt stocate într-un dispecerat de la Ministerul Transporturilor, unde sunt analizate, iar pentru numerele de înmatriculare care nu se află în baza de date se emit amenzi.
