Tăierea a peste 38.000 metri cubi de lemn din pădurile Iașului va fi scoasă la licitație pe 9 aprilie. O afacere de 15 milioane de lei, echivalentul a 3 milioane de euro. Zilele trecute, imaginile cu parcele întregi de pădure tăiată la Dobrovăț au scandalizat opinia publică. Într-o analiză fără precedent, REPORTER DE IAȘI vă prezintă în detaliu afacerea cu masă lemnoasă, dar și metodele de furt. „Se fură cu complicitatea autorităților. Ca să pună capăt hoției, ministrul nostru, ieșeanul Costel Alexe, trebuie să facă un singur lucru simplu: GPS pe toate mașinile care transportă lemn. Dar n-o va face nici el, nici altul. Interesele sunt enorme, mafia e mai puternică”, a declarat, sub protecția anonimatului, un inginer silvic.
Efectul tăierilor din ultima lună
Anul trecut, la Direcția Silvică a fost adjudecat, prin licitații, un volum de 117.009 mc, o afacere care a adus firmelor atestate aproximativ 10 milioane de euro. Societățile care au tăiat acest lemn au fost desemnate prin licitație, prețul de pornire variind între 100 și 200 de lei pentru fiecare metru cub. Spre exemplu, la licitația ce va avea loc în aprilie, prețul de pornire pentru 257 mc la Dobrovăț a fost stabilit la doar 100 de lei/mc, explicația fiind compoziția lemnului ce va fi tăiat: fag și stejar nu sunt deloc, specii tari doar 35 mc, 222 mc fiind specii moi, puțin valoroase. În schimb, pentru o licitație la Ocolul Silvic Pădureni, prețul de pornire a fost fixat la 190 de lei/mc. Răspuns: din cei 956 mc de lemn, 141 mc vor fi de stejar, 548 mc de alte specii „tari” și doar 267 mc „diverse moi”. Iar la vânzare, prețul mediu este de 250 lei/mc lemnul de foc și de 400 de lei/mc lemnul de lucru (pentru industrie).
Metodă de furt: 1) cartelizarea
Specialistul silvic a explicat pentru REPORTER DE IAȘI: „Una dintre metodele de furt este înțelegerea prealabilă dintre firme. Pe principiul «mă lași să câștig licitația asta, te las să o câștigi pe următoarea»”. Adică, vorbim despre o cartelizare. „În felul ăsta, licitațiile se adjudecă la prețul de pornire sau la doar câțiva pași. Și așa este prejudiciat vânzătorul, în cazul nostru Direcția Silvică, deci statul”, a explicat inginerul.
Ca să înțelegem dimensiunea tăierilor. Cei 38.000 mc, volumul total ce va fi scos la licitație în aprilie, înseamnă cel puțin 38.000 de „fire”, adică 38.000 de arbori. „Un copac de 25 metri înălțime și 40 cm diametru produce un volum de lemn de 1 mc”, a afirmat un specialist silvic. Dar arborii pot fi și mai mici și, astfel, la un metru cub volum să intre mult mai mulți copaci. Spre exemplu, o tăiere la Ocolul Silvic Lunca Cetățuii, la un volum de 498 mc vor fi doborâți 2.161 arbori. La același ocol, la un volum de 2.555 mc, vor fi tăiați 2.106 copaci.
Totul a fost ras. Buștenii sunt ai unor copaci mult mai tineri decât 100 de ani
Săptămâna trecută, Mihaela Popa, fost senator PNL, și Laviniu Lăcustă, președintele USLIP Iași, au publicat pe Facebook imagini cu parcele întregi defrișate în apropiere de Dobrovăț. Cu toate că pădurea este poziționată în apropierea comunei Dobrovăț, aceasta aparține de Ocolul Silvic Lunca Cetățuii. Despre acele tăieri, Daniel Opariuc, șeful Ocolului Silvic Lunca Cetățuii, a susținut că totul se desfășoară legal. „Zonele în care s-a tăiat sunt amplasate aproape de drum, astfel că lumea le-a observat imediat. Sigur că nu este plăcut la vedere, însă tăierile sunt autorizate. Nu facem de capul nostru”, a declarat Opariuc. Deși pare paradoxal, cu suprafețe întinse pe care au fost rași toți copacii, Opariuc a precizat că această acțiune de tăiere e parte a procesului de regenerare a pădurii. „E ultima intervenție, în limbajul nostru «racordare 4». Adică, acel moment când tăiem arboretele matern, ajuns la vârstă înaintată 120-130 de ani”, a precizat șeful Ocolului. Altfel spus, arborele semincer și-a făcut datoria, semințele au prins, iar copacii bătrâni trebuie înlăturați. Iar acolo unde mai sunt goluri, unde sămânța nu s-a prins, vor fi făcute plantări.
Specialistul silvic contactat de REPORTER DE IAȘI a explicat: „Prin «amenajament», care e biblia pădurii, valabil 10 ani, se precizează tipul de lucrări pe care-l poți face într-o pădure. Ideea e să protejezi arborele de valoare, stejarul sau fagul sau frasinul. Când acești copaci ajung la 100 de ani, se face punerea în lumină, se fac așa numitele «ochiuri». Diametrul se tot mărește până la «racordare 4» care este și ultima intervenție. Arborele bătrân este tăiat, semințișul s-a instalat”. Tăierea copacului se face cât cel tânăr are o înălțime cuprinsă între două palme și doi metri pentru ca cel bătrân, doborât, să nu-l strice. „Semințișul, cu cât e mai mic, se apleacă și-și revine apoi. Ca la grâu”, a spus specialistul silvic.
Suprafață de câteva hectare tăiată complet
Despre defrișarea de la Dobrovăț, Direcția Silvică Iași a spus, în mare, că atât tăierea cât și transportul au fost legale. Amânarea de la tăiere ar fi intrat în contradicție cu ideea de regenerare naturală, iar menținerea arborilor care au intrat în declin fiziologic din cauza vârstei ar fi dus la deprecierea totală, copacii urmând a se usca. „Prin tăierile progresive efectuate în ultimii 20 de ani în aceste suprafeţe s-a urmărit promovarea regenerării naturale pe quercinee (stejar şi gorun), astfel încât la tăierea de racordare, în urma lucrărilor specifice de ajutorare a regenerării naturale efectuate an de an, întreaga suprafaţă să aibă compoziţia ţel prevăzută în amenajamentul silvic. În cazul în care au existat porţiuni neregenerate am intervenit cu plantarea de puieţi forestieri pentru îmbunătăţirea compoziţiei, practică ce va fi urmată şi în parcelele ce urmează a fi racordate”, se arată în respectivul comunicat al Direcției Silvice.
Specialistul contactat de REPORTER DE IAȘI care a acceptat, sub protecția anonimatului, să vorbească despre mafia lemnului, a precizat că furturile se petrec cu acte în regulă. Paravan sunt funcționari ai statului, tocmai cei care ar trebui să aibă grijă de pădure. „Metoda 1 de furt înseamnă cartelizarea. Metoda 2 înseamnă furt la volum și metoda 3 furt la compoziția lemnului”, a precizat sursa.
Camionul cară lemnele de pe suprafața proaspăt tăiată, din dreapta
Metodă de furt: 2) volumul măsluit în acte
În actul de punere în valoare (APV) sunt precizate informații precum: câte fire se taie, ce volum, care sunt speciile, amplasamentul tăierii, inclusiv diametrul și înălțimea copacilor. „Inginerul care întocmește APV-ul poate trece alte dimensiuni. Adică, să pună în act copaci cu diametrul de 30 cm și înălțimea de 20 de metri, dar ei să aibă în realitate diametrul de 40 cm și înălțimea de 25 de metri. Treci mai puțin, dar în realitate e un volum mai mare în metri cubi. Iar aici, cârdășia e în trei: inginerul care întocmește APV-ul, cel ce îl verifică și firma care trebuie să întoarcă o parte din bani”, a explicat sursa.
Încărcarea acestui camion, cu capacitate de circa 20 mc de lemn, a durat mai puțin de jumătate de oră
Concluzie: un volum real mai mare decât cel indicat în hârtii înseamnă profituri mai mari. Statul e păgubit.
Acest lemn suplimentar tradus în zeci sau chiar sute de metri cubi trebuie transportat din pădure în depozit. Teoretic, există o aplicație informatică prin care poate fi verificat fiecare transport în parte. Introduci numărul de înmatriculare al mașinii și afli dacă există un aviz. „Volumul în plus, deci cel furat, se poate transporta lejer cu acte în regulă. Și asta pentru că termenele de valabilitate ale avizelor de însoțire sunt foarte mari”, a explicat specialistul silvic.
Spre exemplu, 10 ore valabilitate pentru materialele lemnoase expediate pe o distanță de până la 50 km. Ipoteză: tai din pădure de la Dobrovăț și ai depozit la Podu Iloaiei, deci o distanță de 40 de kilometri. „Poți face 2-3 curse în acest timp, cu același aviz. Așa duci surplusul”, a menționat sursa. Alt scenariu: tai din Dobrovăț, dar ai depozitul la Vaslui. Între cele două localități sunt maxim 70 de kilometri. Legea îți permite să faci acest transport în 14 ore. Identic, se pot realiza 3-4 curse pe aceleași acte.
Patronul din acte al firmei Tera Forest e un taximetrist, Sergiu Costiug. Înainte de afacerea de la Dobrovăț, în firmă a apărut un alt membru al familiei, care a devenit și administrator
Metodă de furt: 3) compoziția lemnului
Compoziția lemnului e a treia metodă de furt. Se realizează tot pe relația inginer care întocmește APV-ul, verificator, firmă. „În actele dinainte de licitație se trece o pondere mare a lemnului de foc, care este mai puțin valoros. În schimb, realitatea din teren e fix invers, ponderea mare fiind a lemnului de lucru, a esențelor tari. Lemn mai valoros și, deci, mai scump”, a spus specialistul silvic. Teoretic, ce e diametru sub 20 cm e lemn de foc, ce e peste reprezintă lemn de lucru, folosit în industrie (cherestea, mobilă).
Singura soluție eficientă care ar reduce foarte mult furturile ar fi dotarea mașinilor cu gps, astfel încât să li se cunoască mereu poziția și să fie eliminate transporturile multiple pe același aviz legal. „Acum avem poziționare gps pe hartă a amplasamentului unde se realizează tăiere. Însă, nu este suficient. Mașinile dotate cu gps sunt soluția, asta ar trebui să facă ministrul Costel Alexe. Și ar reduce semnificativ furturile. Însă n-o va face”, a declarat inginerul silvic.
Tăierea de lângă Dobrovăț, de zilele trecute, are acoperirea legală, în acte.
Autorizația de tăiere a fost prelungită din 30 martie până pe 15 aprilie. Operațiunea a început pe 28 februarie. O afacere de 1 milion de euro într-o lună și jumătate
Firma care operează este Tera Forest Wood. A fost înființată în 2013, cu unic asociat Sergiu Constantin Costiug, care se prezintă pe Facebook ca absolvent al Universității Tehnice și că lucrează la o firmă de taxi. În 2019, firma a primit atestat de la minister pentru operațiuni forestiere. În septembrie anul trecut, 33,3% din părțile sociale au ajuns la Iulia Costiug, iar administrator a devenit Vasile Costiug din Rediu. SRL-ul are aprobare pentru 5.000 mc. La lotul de la Ocolul Silvic Lunca Cetățuii autorizarea inițială era pentru 31 martie, extinsă ulterior până la mijlocul lunii aprilie. „Se poate prelungi termenul cu până la 30 de zile în condiții excepționale. Iar situația actuală cu coronavirus poate fi încadrată aici”, a afirmat specialistul silvic.
Un aviz de transport pentru afacerea de la Dobrovăț. 20,21 mc de stejar, esență tare, scumpă. Coordonatele GPS sunt doar pentru arealul în care s-a tăiat, nu și pentru camioanele care fac transportul. Mai multe transporturi pe zi pot masca tăierile suplimentare, este rețeta acestei afaceri de sute de milioane de euro pe an, în România
În ultimii ani, Tera Forest Wood a avut următorii parametri financiari: 609.268 lei cifră de afaceri și 89.779 lei pierdere (2018), 576.153 lei (CA) cu 5.575 lei profit (2017), 206.000 lei cifră de afaceri și 52.321 lei profit în 2016, numărul angajaților variind între zero și maxim trei. Până la ora editării acestui material, la mobilul firmei nu a putut fi contactat niciun reprezentant.
Rămășițele tăierilor
Cum ajunge o firmă eligibilă pentru operațiuni silvice a explicat Vasile Chiruță, consilier în cadrul Asociației Forestierilor din România (ASFOR). „Noi oferim sprijin pentru întocmirea dosarelor de atestare pentru firmele interesate să exploateze. Atestatul se dă din doi în doi ani, acum de Ministerul Mediului. Firmele trebuie să aibă personal de specialitate (tehnician, maistru sau inginer silvic), dar și utilaje specifice (tractoare forestiere, atelaje)”, a spus Vasile Chiruță, consilier ASFOR pe sucursala Neamț - Iași. În atestat se precizează și câți metri cubi va putea tăia firma respectivă, cantitatea fiind în funcție de personal și numărul de utilaje. Cu respectivul atestat (care conține și cantitatea) firma poate ulterior participa la licitațiile organizate de proprietarul pădurii (Direcția Silvică, primării, biserici). 
Buturuga unui copac care avea maxim 20 de ani de viață
Licitațiile sunt ținute de direcțiile silvice de câte ori este nevoie, însă operațiunile au loc, de regulă, primăvara și toamna. Cele trei mari tipuri de lucrări (recoltare de lemn) sunt „principale”, adică tăierea arborelui ajuns la maturitate, „răritură”, pentru îngrijirea pădurii și conducerea copacilor tineri, și de „igienă”, pentru înlăturarea arborilor bolnavi.
