Șapte acuzați, 15 infracțiuni
Dosarul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a demarat pe 8 februarie 2022, prin autosesizare din articole REPORTER publicate, în special, în 2018. La aceeași dată, anchetatorii au început urmărirea penală in rem (doar pentru fapte), vizat fiind modul în care dezvoltatorul Anca Elena Condurache (într-un caz, alături de Irina R.) a reușit să ridice și să intabuleze mai multe blocuri în municipiul Iași.
În aceeași zi, DNA a cerut documente legate de aceste proiecte de la Primăria Iași, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Poliția Locală și Inspectoratul Județean în Construcții.
Unul dintre articolele REPORTER din 2018
După circa o lună și jumătate și studierea acestor documente, procurorul de caz a decis extinderea urmăririi penale și punerea sub acuzare a următorilor:
* Anda Mihaela Orhian, registrator la Oficiul de Cadastru: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
* Georgel Grumeza, adjunctul șefului Poliției Locale Iași: uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată
* Irina R., co-dezvoltator în unul dintre proiectele incriminate: complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
* Mihaela Tulică, șef Serviciu Urbanism din Poliția Locală: uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și participație improprie, sub forma complicitatii, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
* Andrei Valentin Spînu, polițist local între 2015 și 2018: uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, fals intelectual în formă continută, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
* Adrian Hrițcu, polițist local (uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit)
* Anca Elena Condurache, titular al celor cinci proiecte anchetate, în unul fiind co-proprietar alături de Gherghel Romanescu (participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În toate proiectele, Condurache a fost interpusa lui Doru (Dragoș) Plugaru, un om de afaceri condamnat penal de două ori, în trecut, și trimis în judecată, în prezent, pentru ultraj.
La sfârșitul lunii martie, Orhian, Hrițcu, Grumeza și Tulică au fost chemați la DNA Iași pentru a li se aduce la cunoștință calitatea de suspect și a da declarații, dar toți s-au prevalat de dreptul la tăcere și au solicitat o amânare pentru a-și pregăti apărările. Dosarul se află încă în ancheta procurorilor anticorupție.
REPORTER a obținut, în exclusivitate, detalii din această anchetă. O primă constatare: în documentele întocmite, pe măsură ce a coroborat faptele, procurorul de caz nu a ezitat să își exprime uimirea folosind mutiple semne de întrebare sau de exclamare.
Cazul 1: Aurel Vlaicu nr. 51 - un bloc
În 2013, pentru un teren de 1.732 mp, Ioan Zapodeanu, proprietar al mai multor suprafețe de pe raza municipiului Iași, a obținut un certificat de urbanism care statua că în zonă se pot ridica imobile cu regimul maxim de înălțime P+2E (parter și două etaje).
În același an, Zapodeanu a vândut terenul Irinei R. și Ancăi Elena Condurache. Pe 15 iulie 2014, Primăria Iași a eliberat pentru cele două proprietare autorizație de construcție menționând că trebuie respectate prevederile din certificatul de urbanism din 2013.
Într-un termen extrem de scurt, pe 28 iulie 2014 (deci după 13 de la autorizare), Irina R. și Condurache au anunțat Poliția Locală că au terminat blocul și solicită prezența unei comisii din partea acestei instituții care să elibereze un proces-verbal de recepție a lucrărilor, pas legal necesar înainte de intabularea imobilului și vânzarea apartamentelor.
A doua zi, Poliția Locală, prin reprezentantul său, polițistul Adrian Hrițcu, a eliberat documentul în care se menționa că blocul respectă prevederile autorizației de construire, iar în august imobilul a fost intabulat.
Cazul 1: mențiune în fals a unui polițist local
În februarie 2015, a apărut primul semn oficial că înălțimea imobilului de pe Aurel Vlaicu nu respecta autorizația: Irina R. și Condurache au depus la Oficiul de Cadastru o solicitare de actualizare a regimului de înălțime al blocului, ca având demisol, parter și trei etaje (D+P+3E), adică cinci nivele față de trei cât permitea autorizația și 49 de apartamente în loc de 29.
În plus, reprezentanți ai Oficiului au descoperit pe teren că imobilul avea și mansardă și au respins cererea de intabulare.
DNA a cerut la Primăria Iași documentația tehnică din spatele autorizației de construire, iar răspunsul a fost stupefiant: nu a fost găsită în arhiva Direcției de Arhitectură și Urbanism! În final, aceasta a fost obținută de DNA de la firma angajată de dezvoltatori să întocmească proiectul, iar acolo scrie clar, cu planul fiecărui nivel atașat: P+2E.
O nouă constatare „laudativă” a DNA la adresa Primăriei Iași
În acest context, procurorii au descoperit că, la momentul la care Irina R. și Condurache au cerut actualizarea regimului de înălțime pentru D+P+3E, Poliția Locală a trimis la Cadastru o adresă cu documentație aferentă nivelelor demisol, parter, etaj 1, etaj 2 și etaj 3, fiecare nivel cu ștampilă a Primăriei Iași în baza autorizației din 15 iulie 2014!
Astfel, se bat cap în cap proiectul depus în 2014 la Primărie de proiectantul lui Condurache și ce a ajuns la Cadastru de la Poliția Locală în 2015.
Investigațiile DNA converg spre faptul că cineva din Poliția Locală a fost complice în tentativa dezvoltatorilor de a legitima prin fals nivelele ilegale; planșele cu nivelele în plus au fost adăugate special, de la Poliția Locală, pentru a ajunge la Cadastru și a ajuta la intabulare, iar faptul că aceste acte prezintă ștampilă „Vizat spre neschimbare. Primăria Municipiului Iași”, ca anexă a autorizației din iulie 2014, indică în mod cert complicitatea unor funcționari din această instituție și explică de ce nu a mai putut fi găsită documentația originală aferentă acestei autorizații.
Un alt caz în care s-au volatilizat acte sensibile din Primărie. Nu este primul: la fel s-a întâmplat în cazul Flux-Cheșcu în care primarul Chirica a fost trimis în judecată de DNA
Cu alte cuvinte, cineva din Primărie elibera acte în fals, în paralel cu instituția unde lucra, folosind ștampila municipalității, iar acestea erau introduse în circuitul civil de Poliția Locală.
În plus, într-o adresă a Poliției Locale către Irina R., tot pentru intabularea etajelor în plus, polițistul local Andrei Dragoș Drăgan a scris, în fals, că autorizația din iulie 2014 a fost emisă pentru D+P+2E+M. Mențiunea lui Drăgan era o adnotare cu pixul.
Ce a ajuns la Cadastru
DNA a descoperit că adresa cu mențiunea lui Drăgan există doar la Cadastru; duplicatul de la Poliția Locală nu are această adnotare.
Ce figurează în Arhiva Poliției Locale
În ceea ce privește imobilul de la numărul 51, o contestație depusă de cele două dezvoltatoare împotriva respingerii anterioare a fost admisă pe 29 iulie 2015 de registratorul Anda Mihaela Orhian, care a considerat că a fost construit acolo legal un imobil cu regimul de înălțime D+P+2E+M.
Pe lângă încălcările legii de mai sus, procurorii susțin că, la momentul contestației, intabularea nu se mai putea face doar cu proces-verbal de recepție, ci, datorită unei schimbări de lege, mai era necesar un certificat de atestare a edificării imobilului, eliberat de Primărie, document pe care Orhian nu l-a solicitat.
Cazul 2: Moara de Vânt nr. 179A - un bloc
În decembrie 2015, pentru un teren de 1.000 din zona Moara de Vânt, Primăria Iași a eliberat unei firme o autorizație de construcție cu regim de înălțime P+2E și 12 apartamente. Anterior, firma vânduse terenul și drepturile ce decurgeau din autorizație Ancăi Elena Condurache.
În aprilie 2016, aceasta a solicitat și obținut de la Poliția Locală proces-verbal de recepție semnat de polițistul local Andrei Valentin Spînu, document care atesta că imobilul respecta autorizația de construire.
Tot în aprilie, un reprezentant al investitorului a cerut la Cadastru intabularea construcției, menționând că documentrația cuprinde (conform noilor prevederi legale) și certificat de edificare din data de 19 aprilie 2016, dar fără a-l depune „în fizic”. Prin urmare, Cadastrul a respins intabularea.
Condurache a făcut demersuri la Poliția Locală și, deși procurorii susțin că această instituție nu avea dreptul să elibereze astfel de certificate, pe 18 iulie 2016 i-a transmis unul dezvoltatoarei, atestând, în fals, că imobilul respectă autorizația din decembrie 2015 și că are regim de înălțime D+P+3E+M. Dublu față ce prevedea de fapt, autorizația: șase nivele în loc de trei.
Cu acest document, Condurache a intabulat blocul. În total, acesta are 36 de apartamente.
2018: panică la Primărie după ancheta REPORTER
În martie 2018, REPORTER a publicat un articol în care prezenta abateri de la lege ale blocurilor lui Condurache și faptul că aceasta cumpărase un teren de la arhitectul-șef al Primăriei Iași. Documentele DNA indică faptul că în Poliția Locală și Primărie s-a produs agitație pe tema blocurilor lui Condurache, existând solictări de clarificări între instituții. Pe 30 martie, Poliția Locală a trimis un angajat la acest bloc și, surpriză: acesta a descoperit că existau mai multe etaje decât în autorizație, amendând dezvoltatorul cu 30.000 de lei și somându-l să intre în legalitate!
Deci acte din aceeași instituție – Poliția Locală - se contraziceau: unul arăta că imobilul respectă autorizația, altul amenda investitorul pentru nerespectarea autorizației.
Condurache a contestat legalitatea amenzii la instanță, dar a pierdut defintiv procesul în octombrie 2020. Ulterior, Poliția Locală și Primăria au depus cerere de demolare a etajelor ilegale, dar Judecătoria a respins acțiunea în 2021 pentru faptul că cererea de chemare în judecată nu era întocmită corect.
Dosarul se află în stadiul de apel, cu termen pe 29 septembrie 2022. Cazul Aurel Vlaicu nr. 51 e simptomatic pentru aproape toate afacerile imobiliare din Perioada Chirica: atunci când Poliția Locală și Primăria pretind că vor interveni pentru a restabili ordinea, vor fi făcut altă greșeală și ilegalitatea va rămâne în picioare.
Cazul 3: Moara de Vânt nr. 179F - două blocuri
În septembrie 2016, Primăria Iași a eliberat o autorizație de construire pe numele lui Vasile Artenie care deținea un teren de 1.435 mp în Moara de Vânt. Acesta obținea dreptul de a construi cinci locuințe individuale cu regim de înălțime P+1E.
În noiembrie același an, Artenie a vândut 1.000 de mp din terenul respectiv Ancăi Elena Condurache, alături de drepurile izvorâte din autorizație.
În martie 2017, Condurache a solicitat Poliției Locale eliberarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, Tulică repartizându-i sarcina aceluiași Spînu.
Trei zile mai târziu, placa obișnuită: acesta a atestat că imobilul pe care l-a văzut la fața locului respecta autorizația de construire.
După alte trei zile, Tulică, Grumeza și Spînu, deși, conform DNA, nu aveau atribuții să elibereze certificate de atestare a edificării, i-au dat lui Condurache actul crucial pentru intabulare în care se menționa că, la fața locului, sunt două blocuri cu regim de înălțime D+P+3E care respectau autorizația de construire! Acest lucru, deși Artenie avea autorizație pentru cinci case! Pe 30 martie 2017, pe baza acestui document, Oficiul de Cadastru a intabulat cele două blocuri.
După trei luni, a urmat o altă ilegalitate: aceiași funcționari de la Poliția Locală i-au eliberat lui Condurache un nou certificat de atestare care preciza că la aceste blocuri au avut loc lucrări legale de extindere prin mansardare.
Fals: nu fusese aprobată de Primărie nici o mansardare, așa cum nu fusese aprobată nici construirea de blocuri în loc de case. În final, pe cei 1.000 de mp au fost construite ilegal 41 de apartamente.
Tot pe fondul dezvăluirilor REPORTER din martie 2018, un polițist local a venit și la aceste blocuri, „în control”.
Spînu și soția sa care, la acel moment, era angajată a Primăriei Iași
Era vorba de Spînu cel care, cu un an mai devreme, semna un act conform căruia imobilele respectă autorizația. De data aceasta, Spînu s-a contrazis singur și a descoperit că Anca Elena Condurache a construit câte trei nivele în plus la cele două imobile, amendând-o cu 50.000 de lei și somând-o să intre în legalitate.
Polițiștii scriau procese-verbale la mișto, profund viciate
Aparenta revenire pe calea cea dreaptă a lui Spînu a fost doar o perdea de fum, un mod de a se acoperi în spatele unor interminabile proceduri juridice: în iunie același an, întrebat despre oportunitatea depunerii la instanță a unei cereri de demolare a etajelor în plus, pe baza amenzii din martie, Lucian Dănăilă, șeful de la Juridicul Poliției Locale, a scris, negru pe alb, că aceasta nu va avea șanse de reușită, deoarece procesul-verbal de sancționare semnat de Spînu era „profund viciat (...) suferă de vicii la întocmire, vicii care îi pot atrage chiar nulitatea – fiind vorba de imprecisa determinare a locației”.
Condurache i-a contestat legalitatea la instanță, dar a pierdut nu pentru că a invocat viciile descoperite de Dănăilă, ci pentru că cererea ei de chemare în judecată avea câteva lipsuri pe care nu le-a corijat până la primul termen.
Blocurile de la nr. 179A (dreapta) și nr. 179F (stânga)
Judecătorii către Primărie: „Voi cereți demolarea a ceva ce ați spus că este legal?”
În final, în 2018, Poliția Locală a cerut la instanță demolarea etajelor în plus, dar a pierdut definitiv procesul pe o excepție legată de întocmirea greșită a cererii de chemare în judecată în privința părților reclamante. O sarabandă a proceselor măsluite dintre șefii Primăriei și dezvoltatorii care construiau fără autorizație.
În 2020, demersul a fost reluat prin adăugarea ca parte a Primarului Municipiului Iași, dar procesul a fost pierdut, din nou, pe fond, după ce judecătorul a observat că reclamanții cereau demolarea a ceva ce anterior au susținut că este legal. Primăria a depus apel, dar procesul a fost suspendat după ce, în 2021, în timpul judecății, Poliția Locală a depus un document care atesta că a depus plângere penală împotriva lui Spînu, fostul său angajat care a părăsit instituția în iunie 2018.
Cazul 4: Șapte Oameni nr. 22 - un bloc
În august 2017, Condurache a obținut o autorizație de construire pentru un teren de 1.179 mp pe care urma să edifice un imobil cu regim de înălțime S+P+2E. La doar 15 zile de la eliberarea autorizației, Grumeza, Hrițcu și Spînu i-au eliberat certificat de atestare (DNA susține, din nou, că, de fapt, trebuia obținut de la Primăria Iași) în care menționau, în fals, că au găsit pe teren un imobil cu regimul de înălțime D+P+2E+M1+M2 care respecta autorizația din august 2017.
În total, după intabulare, Condurache a vândut aici 41 de apartamente. Într-o adresă a Primăriei Iași către DNA, s-a transmis că nu a mai putut fi identificată documentația tehnică care a stat în spatele eliberării autorizației, deci nu se știe câte apartamente trebuiau amenajate legal. Estimările REPORTER sunt că mai puțin de 20. Conform verificărilor cerute de DNA, la acest imobil nu a fost aplicată vreo sancțiune de către Poliția Locală.
Cazul 5: Aurel Vlaicu nr. 49-51 - un bloc
În perioada 2015-2016, pe un teren de 2.267 mp de la această adresă, Condurache a ridicat un bloc. Din toate verificările DNA, coroborate cu documente de la toate instituțiile abilitate, acest imobil nu avut niciodată autorizație de construire. Au fost identificate doar două certificate de urbanism solicitate de Condurache pentru intrarea în legalitate a imobilului, solicitări respinse pe 12 iulie și 23 august 2016.
Cele trei blocuri de pe Aurel Vlaicu nr. 49-51, nr. 51 și Șapte oameni nr. 22 sunt amplasate unul lângă altul, în Tătărași. Acesta este unul dintre ele
Ceea ce urmează sfidează orice regulă: cu toate că blocul nu avea autorizație, iar Primăria Iași respinsese de două ori intrarea în legalitate a blocului, pe 28 decembrie 2017, Grumeza, Tulică și Spînu, invocând unul dintre cele două certificate urbanism și un proces-verbal de recepție din 19 mai 2017 i-au eliberat lui Condurache un certificat de atestare cu ajutorul căreia femeia a intabulat o construcție cu regimul de înălțime D+P+2E+M!
Pe lângă lipsa de valoare legală a certificatului de urbanism care reprezenta o nouă respingere de intrare în legalitate, verificările DNA au dezvăluit că procesul-verbal de recepție din 19 mai 2017 se referea la alt beneficiar și la alt obiectiv! Așadar, Poliția Locală a eliberat un act crucial pentru intabulare cu ajutorul a două documente cu valoare juridică zero.
Ulterior, Condurache a intabulat imobilul și a vândut aici 47 de apartamente.
Anarhie totală: bloc intabulat fără nicio autorizație
În timpul ridicării blocului, în iulie 2015, un polițist local a amendat-o pe Condurache cu 5.000 de lei pentru lipsa autorizației și a dispus sistarea lucrărilor, lucru pe care aceasta nu l-a făcut.
În noiembrie același an, și Inspectoratul în Construcții a mers la șantier și a amendat-o pe Condurache, cu 10.000 de lei, pentru lipsa aprobărilor legale, sesizând și Primăria/Poliția Locală. Acestea au răspuns Inspectoratului invocând amenda din iulie și au mai tranmis că Anca Elena Condurache nu a sistat lucrările, lucru pentru care a fost depusă o plângere penală la Parchet. Din verificările REPORTER, Parchetul a clasat sesizarea.
Mihai Chirica și Gabriel Harabagiu erau conducătorii autoritari ai Primăriei, aveau susținerea totală a PSD și parțial a PNL și mimau diverse acte birocratice care permiteau comiterea celor mai mari mari infracțiuni în domeniul imobiliar. Subalternii lor comiteau cele mai mari falsuri posibile, iar Chirica și Harabagiu susțin că ani în șir ei n-au știut nimic.
Șirul slăbiciunilor
REPORTER a documentat timp de mai mulți ani cazul blocurilor edificate de Condurache-Plugaru, materialele fiind sursă pentru declanșarea investigației DNA din 2022.
Doru Plugaru, proprietarul, în fapt, al celor cinci proiecte incriminate de DNA
Pe lângă cei șapte vinovați prezumați ai DNA până în acest moment (un registrator de la Cadastru, patru polițiști locali și doi dezvoltatori), există și alți responsabili pentru perpetuarea unei situații în care peste 150 de apartamente au putut fi construite, intabulate și vândute ilegal:
* Primăria Municipiului Iași, primarul Mihai Chirica, arhitecții-șefi din perioada respectivă, angajați de la Urbanismul Primăriei. DNA susține că, în perioada 2015-2018, Primăria a permis Poliției Locale, în mod ilegal, să elibereze procese-verbale de recepție și certificate de atestare, deși o modificare de lege de la jumătatea anului 2015 muta această responsabilitate la Primării.
Persoana din Poliția Locală care a avut un rol-cheie în falsurile de care a beneficiat Condurache a fost Mihaela Tulică, cumătra primarului Chirica. Vinovăția celor din Primărie este dovedită și de faptul că, la solicitarea DNA, instituția a transmis că nu mai găsește documente aferente autorizațiilor de construcție eliberate pe numele lui Condurache.
Dosarul DNA mai arată că, după publicarea articolelor REPORTER despre aceste cazuri, Primăria și edilul-șef au mimat interes prin trimiterea unor adrese către Poliția Locală în care s-au solicitat informații. Atât.
* Din cadrul Poliției Locale nu au fost identificați, până acum, toți cei vinovați, un singur exemplu fiind Andrei Dragoș Drăgan, cel care a scris cu pixul pe un act un fapt fals: că o clădire era ridicată legal, deși acest lucru nu era adevărat.
Tot Poliția Locală, în complicitate cu Primăria Iași, a depus la instanțe, ani la rând, acțiuni întocmite greșit pentru demolarea clădirilor ilegale, inclusiv ale lui Condurache.
Aceste au fost respinse, pârâții sau judecătorii invocând lipsa calității procesuale. Și tot Poliția Locală nu a observat că, în două dintre proiectele lui Condurache, termenul dintre eliberarea autorizației și terminarea lucrărilor a fost de doar două săptămâni, ceea ce oferă indicii că la șantierele respective s-a lucrat anterior fără autorizație.
Georgel Grumeza și Liviu Zanfirescu, șefii Poliției Locale Iași
De asemenea, este de necrezut că Georgel Grumeza, șeful Poliției Locale din perioada incriminată de DNA (în prezent, șef adjunct) sau Liviu Zanfirescu, cel care i-a urmat în funcție nu au făcut mai nimic să afle adevărul și să sesizeze Parchetele, iar Primăria i-a păstrat în funcții. De-abia în februarie 2021 a fost depusă o plângere penală, și doar pe numele lui Spînu.
* Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași care a clasat o plângere depusă de Poliția Locală pentru faptul că Anca Elena Condurache nu sistase lucrările la o clădire pe care o ridica fără autorizație.
* DNA Iași care s-a autosesizat din articolele REPORTER, în februarie 2022, la circa patru ani după publicarea acestora. A fost suficient timp pentru mușamalizarea multor probe incriminatoare și, posibil, s-a pierdut oportunitatea efectuării unor anchete care să arate dacă au existat infracțiuni de dare/luare de mită sau trafic de influență.
Cel mai grav, s-a permis vânzarea a 154 de apartamente ridicate ilegal. Teoretic, cumpărătorii vor rămâne proprietari invocând buna-credință, dar se ridică întrebarea: având în vedere că amenajarea blocurilor nu a fost certificată/verificată de multele instituții care au atribuții în acest sens, este afectată siguranța celor 154 de familii?
Dacă punem un profit de doar 30.000 de euro pentru fiecare apartament, un simplu ordin de mărime, profitul Ancăi Elena Condurache și a soțului ei, a fost de 4,6 milioane de euro. O parte din acești bani ar fi putut unge de sus până jos toată administrația ieșeană pentru a acoperi ilegalitățile.
