Items filtered by date: Miercuri, 20 Decembrie 2017

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că ‘încercările de a controla sistemul judiciar’ fac acest sistem mai prost şi precizează că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îl evită în discuţiile pe această temă.

‘Aceste încercări de a controla sistemul judiciar nu-l fac mai bun, ci îl fac mai prost’, a declarat Iohannis, miercuri, într-o întâlnire informală cu jurnaliştii.

El a arătat că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îl evită în cazul acestui proces.

Preşedintele a afirmat şi că se aştepta ca ministrul Justiţiei să-l contacteze la momentul iniţierii modificărilor legilor justiţiei.

Şeful statului a catalogat drept ‘un elefant’ aceste modificări, însă a criticat procedura, apreciind că aceasta a fost ‘total netransparentă’.

Preşedintele Iohannis a mai susţinut că propunerile ‘vor avea urmări ample sau mai puţin ample’ şi că ‘în niciun caz nu vom fi mai respectaţi’ după adoptarea acestora.

‘Trebuie să fii căzut din lună să crezi că nu vor avea efecte’, a subliniat el, adăugând că aceste modificări referitoare la legile justiţiei sunt dezbătute rapid în Parlament deoarece ‘penalii au intrat în panică’.

Despre referendumul privind justiţia, Klaus Iohannis a indicat că-l va păstra ‘pentru când va fi’ şi că ‘nu este ultimul as din mânecă’.

(Agerpres/ FOTO evz.ro)

Comisia Europeană a decis miercuri să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia, relatează AFP şi DPA.

Această procedură este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

”Executivul a ajuns astăzi la concluzia că există un risc evident de încălcare gravă a statului de drept în Polonia”, indică un comunicat al CE, care precizează că în consecinţă Comisia a declanşat procedura de activare a articolului 7 al Tratatului UE, o premieră în istoria Uniunii Europene.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că executivul UE ”nu a avut altă opţiune” decât declanşarea procedurii de activare a articolului 7.

El a adăugat că Polonia are la dispoziţie trei luni pentru a pune în practică recomandările Comisiei Europene.

Într-o primă fază, precum cea declanşată miercuri de CE, articolul 7 permite ”a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE.

Eventualele sancţiuni, aşa cum este retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară, care presupune un vot cu unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate).

În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene.

Legile respective se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale.

Duda criticase rolul important pe care forma iniţială a celor două legi îl acorda ministrului justiţiei, care în Polonia este şi procuror general.

Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept.

(Agerpres/ FOTO )

Studenţii Facultății de Drept de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi au protestat astăzi, de la ora 13 la ora 14, pe scările din fața amfiteatrului Paul Demetrescu față de modificarea Codului Penal, a Codului de Procedură Penală și a legilor justiției.

Acţiunea este o formă de solidarizare cu prostestele judecătorilor, procurorilor și auditorilor în justiție.

Şi studenții Facultății de Drept din București au organizat astăzi un protest similar.

Pe de altă parte, decanul Facultății de Drept de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Septimiu Panainte, a declarat că protestul studenţilor nu este unul bine definit şi nu poate preciza care este implicarea instituţiei de învăţământ:

Preşedintele Ligii Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Silviu Emanuel Man a declarat pentru Radio Iaşi, că tinerii de la drept vor să tragă astfel un semnal de alarmă cu privire la modificările din justiţie:

Şi studenții Facultății de Drept din București vor organiza astăzi în același interval orar, un protest similar.

(Raluca Diaconiuc, Radio Iaşi/ FOTO Raluca Diaconiuc)

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis miercuri că serviciul de rezervări de automobile cu şofer Uber este un serviciu de transport care trebuie reglementat ca atare, informează AFP.

În decizia sa, CJUE a subliniat că un serviciu al cărui scop este ‘să conecteze, prin intermediul unei aplicaţii smartphone şi pentru remunerare, şoferi non-profesionişti utilizând propriul lor vehicul şi persoane care vor să facă călătorii trebuie clasificat ca un serviciu în domeniul transportului în legislaţia UE’. În plus, CJUE a precizat că, ‘în conformitate cu legislaţia actuală, este la latitudinea statelor membre să reglementeze condiţiile în conformitate cu care astfel de servicii vor fi oferite’ .

Înainte de anunţarea verdictului, Uber s-a declarat încrezător că acesta nu va avea impact asupra modului în care firma operează în Europa. ‘Orice decizie nu va modifica faptul că în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană operăm deja în conformitate cu legislaţia din domeniul transportului’, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

În România, Uber este prezent de trei ani şi are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie.

(Agerpres/FOTO arhivă news.ro)

În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române va fi oficiată vineri, 22 decembrie 2017, după Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire a eroilor care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român.

Slujba de pomenire a eroilor din decembrie 1989 de la Catedrala patriarhală va fi oficiată de la ora 12.00, după Sfânta Liturghie.

În zilele de 21 şi 22 decembrie 2017, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, ierarhi, preoţi şi diaconi vor oficia slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit viaţa în urmă cu 28 de ani, pentru libertatea poporului român.

În Bucureşti, slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor fi oficiate la:

Troiţa din Cimitirul Eroilor Revoluţiei (cartierul Pieptănari, sector 4), 21 decembrie 2017, ora 10.00;

Troiţele de la Piaţa Universităţii, 21 decembrie 2017, ora 12.30;

Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), 22 decembrie 2017, ora 9.00;

Troiţa de la Radio, 22 decembrie 2017, ora 10.00;

Troiţa de la Televiziune, 22 decembrie 2017, ora 11.00

Troiţa Paraşutiştilor din curtea Televiziunii, 22 decembrie 2017, ora 11.30.

Slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor mai fi oficiate de asemenea la Monumentul Eroilor căzuţi la Revoluţie (bulevardul Timişoarei, sector 6 Bucureşti) şi la Monumentul Eroilor Jandarmi (Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni).

(Agerpres/FOTO arhivă ziarulunirea.ro)

În România, doar inspectorii Statului îi pot examina pe candidaţi. Nu este permisă apariţia unor firme private de examinatori auto. Diferenţa faţă de restul Europei este uriaşă. În Franţa, de exemplu, ai permis la 4 luni după ce ai început şcoala şi Statul garantează că dai traseul la maximum o lună de la proba teoretică.

La Iași, să-ți iei permisul de conducere, fapt banal în Occident, e ca și cum ai face facultatea: timpii de așteptare sunt atât de mari încât îți poate lua între 7 luni și 1 an să iei carnetul, dacă pici doar o dată la stradă. Dacă dai de 3-4 ori, pot trece și doi ani până să-ți vezi visul. Cât un master.

În SUA, examinatorii sunt privați, nu angajați ai Internelor sau ai administrației. Încrederea este totală, sunt camere video, agreerea de examinator se obține pe baza rezultatelor de lungă durată, nimeni nu pune prezumția de corupție în față.

Nu înveți, ci uiți să conduci

În Iași, poți începe școala de șoferi în luna august, în octombrie dai examenul teoretic („Sala”), iar pentru examenul la stradă ești programat în luna martie a anului viitor. În acest moment, se fac programări pentru luna aprilie. Dacă pici „Sala” o dată-de două ori, ajungi să dai „Stada” prin august anul celălalt. Iar dacă pici și la conducere măcar o dată, prinzi sigur și-al doilea Revelion.

Sunt doar 8 examinatori ai Serviciului Regim Permise, numărul candidaților fiind de patru ori mai mare decât pot evalua aceștia într-o lună. Dacă s-ar contracta încă 8 examinatori privați, costul cu salariile acestora ar fi de circa 100.000 de euro anual. Un cost infim al statului raportat la deficiențele sistemului. Singura problemă este că legislația din România interzice externalizarea examenului auto și niciun politician nu s-a gândit propună o rezolvare.

Marea problemă este că un cursant uită să conducă în cele opt luni care trec până reușește să dea examenul la stradă (dacă pică „Sala”, ceea ce se întâmplă frecvent).

8 examinatori la 2.000 de oameni

În prezent, SPCRPCIV Iaşi, serviciu subordonat Prefecturii, are 12 subofiţeri şi ofiţeri care pot examina candidaţii la examenul pentru permise auto. Dintre cei 12, doar 8 fac efectiv asta. Ceilalţi patru au fost mutaţi la ghişee. „Cei 4 au fost mutaţi la ghişee pentru a suplini lipsa de personal de acolo. Posturile există în schema de personal, dar nu sunt ocupate”, explică Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.

Cei 8 examinatori din judeţul Iaşi au o normă de 120 de candidaţi pentru permis de categoria B, în zilele de marţi, miercuri şi joi, 50 de candidaţi pentru carnet de profesionişti, lunea, şi 90 de candidaţi pentru permis de categorie B, vinerea. În total, în fiecare săptămână, sunt 500 de candidaţi. „Dacă o să calculaţi, veţi vedea că încălcăm şi legislaţia muncii. Fiecare examinator are 15 candidaţi pe zi. Examinatorii de la traseu trebuie să se convingă, timp de cel puţin 30 de minute, că acel candidat merită permisul de conducere. Altfel, nu-l trece. Aşa că timpul de lucru trece cu mult de cele 8 ore. Totul s-a aglomerat din două motive: eliminarea taxei auto – am avut nevoie de mai mulţi oameni pentru înmatriculări, şi modificarea referitoare la cei care au picat traseul. Înainte, reluai tot procesul – dădeai sala încă o dată, apoi traseul. Acum, dacă ai luat sala, ai un an la dispoziţie să promovezi la traseu”, spune comisarul-şef Vasile Zacornea, şeful serviciului.

La Iaşi, aproximativ 25-28% dintre candidaţi iau traseul din prima. Adică, într-o lună, 1.500 se vor reprograma pentru o a doua şansă la traseu.

Statul se mișcă greu

Dacă serviciul de înmatriculări şi permise are acum 8 angajaţi, i-ar mai trebui măcar încă 8 pentru a-şi completa schema. După numeroase referate ale Prefecturii Iaşi, abia va primi încă 5. În luna ianuarie vor fi examenele pentru 4 subofiţeri şi un ofiţer.

„Mai trebuie încă cel puţin 8-9 oameni, pe lângă ce avem acum, ca să completăm schema. Pe 5 dintre ei îi angajăm în curând, organizăm concursul”, explică Zacornea.

La un salariu mediu de 2.800-3.100 de lei net, atât cât are fiecare examinator, efortul statului pentru cele trei posturi în plus faţă de cele cinci oferite deja ar fi de 200.000 de lei, cu tot cu impozite, anual. Efortul financiar pentru cei cinci angajaţi care vor fi în schemă din ianuarie este de 335.000 de lei (cu taxe, la suma maximă declarată de Prefectura Iaşi).

Cu alte cuvinte, dublarea personalului de la SPCRPCIV ar costa 535.000 de lei anual. Puţin peste 100.000 de euro pentru ca mii de ieşeni să nu mai aştepte cu lunile o examinare.

Mult mai rapid în Vest

Un permis de conducere costă mult mai mult în Europa, dar şi timpul de aşteptare este mult mai mic. În Germania, durata totală, cu tot cu şcoala de şoferi, este de 4 luni, iar costul ajunge la 1.200 de euro.

În Franţa, unde obţinerea permisului costă aproximativ 750-900 de euro, statul garantează o lună între examinări. De altfel, durata totală a timpului până când candidatul are permisul de conducere este, cu tot cu şcoala de şoferi, de 4 luni. Aceasta în condiţiile în care cei 1.300 de examinatori auto din Franţa se plâng de supraaglomerare, cu 5 candidaţi pe fiecare zi lucrătoare.

SUA a privatizat examinarea

În Statele Unite ale Americii, sistemul este total diferit: examinatorul nu este poliţist, ci este un civil care a obţinut certificat de examinator. Examenul se dă pe maşina personală a candidatului.

Cursanții din SUA sunt scoşi întâi în poligon şi, dacă nu se descurcă deloc, nu sunt lăsaţi pe şosea. Sistemul american eliberează candidatului un permis de conducere temporar, care îi dă dreptul să conducă cel puţin 40 de ore într-un an, pentru a prinde experienţă, însoţit fiind de un adult de peste 21 de ani cu permis valabil. Abia după aceea se prezintă la examen.

Timpul foarte mare dintre proba teoretică, când cursantul a terminat şcoala, şi proba practică îl face să piardă şi din puţina îndemânare pe care o are. Mulţi dintre candidaţi îşi mai iau câteva ore de conducere înainte de a le veni rândul la traseu. Oricum, cei mai mulţi dintre ei ajung să aibă permis de conducere după aproape un an

Instructor auto la Şcoala de Şoferi Viovas

Până la emoţiile examenului te mănâncă aşteptarea

În România, doar inspectorii Statului îi pot examina pe candidaţi. Nu este permisă apariţia unor firme private de examinatori auto. Diferenţa faţă de restul Europei este uriaşă. În Franţa, de exemplu, ai permis la 4 luni după ce ai început şcoala şi Statul garantează că dai traseul la maximum o lună de la proba teoretică.

La Iași, să-ți iei permisul de conducere, fapt banal în Occident, e ca și cum ai face facultatea: timpii de așteptare sunt atât de mari încât îți poate lua între 7 luni și 1 an să iei carnetul, dacă pici doar o dată la stradă. Dacă dai de 3-4 ori, pot trece și doi ani până să-ți vezi visul. Cât un master.

În SUA, examinatorii sunt privați, nu angajați ai Internelor sau ai administrației. Încrederea este totală, sunt camere video, agreerea de examinator se obține pe baza rezultatelor de lungă durată, nimeni nu pune prezumția de corupție în față.

Nu înveți, ci uiți să conduci

În Iași, poți începe școala de șoferi în luna august, în octombrie dai examenul teoretic („Sala”), iar pentru examenul la stradă ești programat în luna martie a anului viitor. În acest moment, se fac programări pentru luna aprilie. Dacă pici „Sala” o dată-de două ori, ajungi să dai „Stada” prin august anul celălalt. Iar dacă pici și la conducere măcar o dată, prinzi sigur și-al doilea Revelion.

Sunt doar 8 examinatori ai Serviciului Regim Permise, numărul candidaților fiind de patru ori mai mare decât pot evalua aceștia într-o lună. Dacă s-ar contracta încă 8 examinatori privați, costul cu salariile acestora ar fi de circa 100.000 de euro anual. Un cost infim al statului raportat la deficiențele sistemului. Singura problemă este că legislația din România interzice externalizarea examenului auto și niciun politician nu s-a gândit propună o rezolvare.

Marea problemă este că un cursant uită să conducă în cele opt luni care trec până reușește să dea examenul la stradă (dacă pică „Sala”, ceea ce se întâmplă frecvent).

8 examinatori la 2.000 de oameni

În prezent, SPCRPCIV Iaşi, serviciu subordonat Prefecturii, are 12 subofiţeri şi ofiţeri care pot examina candidaţii la examenul pentru permise auto. Dintre cei 12, doar 8 fac efectiv asta. Ceilalţi patru au fost mutaţi la ghişee. „Cei 4 au fost mutaţi la ghişee pentru a suplini lipsa de personal de acolo. Posturile există în schema de personal, dar nu sunt ocupate”, explică Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.

Cei 8 examinatori din judeţul Iaşi au o normă de 120 de candidaţi pentru permis de categoria B, în zilele de marţi, miercuri şi joi, 50 de candidaţi pentru carnet de profesionişti, lunea, şi 90 de candidaţi pentru permis de categorie B, vinerea. În total, în fiecare săptămână, sunt 500 de candidaţi. „Dacă o să calculaţi, veţi vedea că încălcăm şi legislaţia muncii. Fiecare examinator are 15 candidaţi pe zi. Examinatorii de la traseu trebuie să se convingă, timp de cel puţin 30 de minute, că acel candidat merită permisul de conducere. Altfel, nu-l trece. Aşa că timpul de lucru trece cu mult de cele 8 ore. Totul s-a aglomerat din două motive: eliminarea taxei auto – am avut nevoie de mai mulţi oameni pentru înmatriculări, şi modificarea referitoare la cei care au picat traseul. Înainte, reluai tot procesul – dădeai sala încă o dată, apoi traseul. Acum, dacă ai luat sala, ai un an la dispoziţie să promovezi la traseu”, spune comisarul-şef Vasile Zacornea, şeful serviciului.

La Iaşi, aproximativ 25-28% dintre candidaţi iau traseul din prima. Adică, într-o lună, 1.500 se vor reprograma pentru o a doua şansă la traseu.

Statul se mișcă greu

Dacă serviciul de înmatriculări şi permise are acum 8 angajaţi, i-ar mai trebui măcar încă 8 pentru a-şi completa schema. După numeroase referate ale Prefecturii Iaşi, abia va primi încă 5. În luna ianuarie vor fi examenele pentru 4 subofiţeri şi un ofiţer.

„Mai trebuie încă cel puţin 8-9 oameni, pe lângă ce avem acum, ca să completăm schema. Pe 5 dintre ei îi angajăm în curând, organizăm concursul”, explică Zacornea.

La un salariu mediu de 2.800-3.100 de lei net, atât cât are fiecare examinator, efortul statului pentru cele trei posturi în plus faţă de cele cinci oferite deja ar fi de 200.000 de lei, cu tot cu impozite, anual. Efortul financiar pentru cei cinci angajaţi care vor fi în schemă din ianuarie este de 335.000 de lei (cu taxe, la suma maximă declarată de Prefectura Iaşi).

Cu alte cuvinte, dublarea personalului de la SPCRPCIV ar costa 535.000 de lei anual. Puţin peste 100.000 de euro pentru ca mii de ieşeni să nu mai aştepte cu lunile o examinare.

Mult mai rapid în Vest

Un permis de conducere costă mult mai mult în Europa, dar şi timpul de aşteptare este mult mai mic. În Germania, durata totală, cu tot cu şcoala de şoferi, este de 4 luni, iar costul ajunge la 1.200 de euro.

În Franţa, unde obţinerea permisului costă aproximativ 750-900 de euro, statul garantează o lună între examinări. De altfel, durata totală a timpului până când candidatul are permisul de conducere este, cu tot cu şcoala de şoferi, de 4 luni. Aceasta în condiţiile în care cei 1.300 de examinatori auto din Franţa se plâng de supraaglomerare, cu 5 candidaţi pe fiecare zi lucrătoare.

SUA a privatizat examinarea

În Statele Unite ale Americii, sistemul este total diferit: examinatorul nu este poliţist, ci este un civil care a obţinut certificat de examinator. Examenul se dă pe maşina personală a candidatului.

Cursanții din SUA sunt scoşi întâi în poligon şi, dacă nu se descurcă deloc, nu sunt lăsaţi pe şosea. Sistemul american eliberează candidatului un permis de conducere temporar, care îi dă dreptul să conducă cel puţin 40 de ore într-un an, pentru a prinde experienţă, însoţit fiind de un adult de peste 21 de ani cu permis valabil. Abia după aceea se prezintă la examen.

Timpul foarte mare dintre proba teoretică, când cursantul a terminat şcoala, şi proba practică îl face să piardă şi din puţina îndemânare pe care o are. Mulţi dintre candidaţi îşi mai iau câteva ore de conducere înainte de a le veni rândul la traseu. Oricum, cei mai mulţi dintre ei ajung să aibă permis de conducere după aproape un an

Instructor auto la Şcoala de Şoferi Viovas

Până la emoţiile examenului te mănâncă aşteptarea