Președintele PSD, Liviu Dragnea, a spus, duminică, într-o conferință de presă, că vrea ca autostrăzile să fie făcute de compania de drumuri a statului, pentru că lucrările companiilor private înaintează prea încet.
Manuel Onofrei e subvenționat de Primăria Iași cu 120.000 de lei, valoarea chiriei anuale pe care nu a plătit-o deloc anul trecut. Deși Amo Press este în faliment mascat, primarul Chirica și viceprimarul Harabagiu se întrețin cu Onofrei în Tribuna Oficială, la meciurile lui Poli. 7est, ziarul finanțat de patronul Amo e folosit ca ventilator de împroșcat lături în adversarii politici ai lui Chirica. Chiria o suportă ieșenii, beneficiile serviciilor lui Onofrei îi revin lui Chirica. Prin Amo Press, primarul controlează o rețea de comerț stradal cu rețetă financiară anuală de 4 milioane de euro, pe care n-o liberalizează, ci o ține pentru uzul mafiei sale personale.
Manuel Onofrei, patronul Amo Press Retail, care are contracte pentru 66 de amplasamente de chioșcuri în oraș, a făcut în tot anul trecut plăți totale de mai puțin de 4.000 de lei în contul datoriilor sale, de peste 500.000 de lei, dar și a facturilor curente, de peste 120.000 de lei anual.
Manuel Onofrei e subvenționat de Primăria Iași cu 120.000 de lei, valoarea chiriei anuale pe care nu a plătit-o deloc anul trecut. Deși Amo Press este în faliment mascat, primarul Chirica și viceprimarul Harabagiu se întrețin cu Onofrei în Tribuna Oficială, la meciurile lui Poli. 7est, ziarul finanțat de patronul Amo e folosit ca ventilator de împroșcat lături în adversarii politici ai lui Chirica. Chiria o suportă ieșenii, beneficiile serviciilor lui Onofrei îi revin lui Chirica. Prin Amo Press, primarul controlează o rețea de comerț stradal cu rețetă financiară anuală de 4 milioane de euro, pe care n-o liberalizează, ci o ține pentru uzul mafiei sale personale.
Manuel Onofrei, patronul Amo Press Retail, care are contracte pentru 66 de amplasamente de chioșcuri în oraș, a făcut în tot anul trecut plăți totale de mai puțin de 4.000 de lei în contul datoriilor sale, de peste 500.000 de lei, dar și a facturilor curente, de peste 120.000 de lei anual.
Creștere spectaculoasă de preț la vânzarea unei fabrici în faliment din municipiul Iași. Ani la rând s-a chinuit lichidatorul Lactis, fără succes, să vândă fabrica din Iași cu 16 milioane de lei. Acum, prețul a crescut la 29 de milioane de lei. Lichidatorul susține că bunurile au trecut printr-un proces de reevaluare care a arătat alt preț al clădirilor, terenului și echipamentelor. O nouă licitație are loc în acestă lună: 16.000 metri pătrați de teren, clădiri adiministrative, magazii, echipamente. „Dacă se vinde, diferența se duce în contul acționarilor”, spune reprezentantul lichidatorului.
Terenul, clădirile și utilajele SC Lactis SA Iași, una dintre fostele firme importante ale Iașului, ar putea fi vândute la o licitație anunțată de lichidatorul Omega SPRL pentru 18 decembrie. Ultima tentativă de a vinde bunurile fostei fabrici de produse lactate a fost anul trecut, iar de atunci lichidatorul a cerut o reevaluare care a urcat spectaculos prețul.
Creștere spectaculoasă de preț la vânzarea unei fabrici în faliment din municipiul Iași. Ani la rând s-a chinuit lichidatorul Lactis, fără succes, să vândă fabrica din Iași cu 16 milioane de lei. Acum, prețul a crescut la 29 de milioane de lei. Lichidatorul susține că bunurile au trecut printr-un proces de reevaluare care a arătat alt preț al clădirilor, terenului și echipamentelor. O nouă licitație are loc în acestă lună: 16.000 metri pătrați de teren, clădiri adiministrative, magazii, echipamente. „Dacă se vinde, diferența se duce în contul acționarilor”, spune reprezentantul lichidatorului.
Terenul, clădirile și utilajele SC Lactis SA Iași, una dintre fostele firme importante ale Iașului, ar putea fi vândute la o licitație anunțată de lichidatorul Omega SPRL pentru 18 decembrie. Ultima tentativă de a vinde bunurile fostei fabrici de produse lactate a fost anul trecut, iar de atunci lichidatorul a cerut o reevaluare care a urcat spectaculos prețul.
O avere: 2 hectare de teren și 6.300 mp de clădiri într-o zonă râvnită de dezvoltatori. Lichidatorul firmei a încasat din vânzarea terenului 1,109 milioane de euro, bani care merg, în cea mai mare parte, către plata datoriilor de peste 7 milioane de lei la buget. Cumpărătorul a primit 21.200 mp de teren, 6.315 mp de clădiri și a mai plătit 136.690 de euro pentru utilajele societății. Zona, la câteva sute de metri de Doi Băieți, este perfectă pentru un viitor cartier de blocuri.
În urma unei licitații de săptămâna trecută, o fostă vedetă a afacerilor locale, firma Alfincool SA, vechiul producător de alcool al Iașului, a rămas acum și fără teren. Intrată în insolvență în 2010, după o cerere din 2009, din cauza datoriilor mari către stat, bănci și furnizori, apoi intrată în faliment, Alfincool a pierdut, în câțiva ani, cota de piață importantă pe care o deținea în România și, mai ales, în Iași, dar și în alte țări. Ultima sa avere, un teren de 2,2 hectare aflat la câteva sute de metri de Doi Băieți, va ajunge, cel mai probabil, un cartier de locuințe.
O avere: 2 hectare de teren și 6.300 mp de clădiri într-o zonă râvnită de dezvoltatori. Lichidatorul firmei a încasat din vânzarea terenului 1,109 milioane de euro, bani care merg, în cea mai mare parte, către plata datoriilor de peste 7 milioane de lei la buget. Cumpărătorul a primit 21.200 mp de teren, 6.315 mp de clădiri și a mai plătit 136.690 de euro pentru utilajele societății. Zona, la câteva sute de metri de Doi Băieți, este perfectă pentru un viitor cartier de blocuri.
În urma unei licitații de săptămâna trecută, o fostă vedetă a afacerilor locale, firma Alfincool SA, vechiul producător de alcool al Iașului, a rămas acum și fără teren. Intrată în insolvență în 2010, după o cerere din 2009, din cauza datoriilor mari către stat, bănci și furnizori, apoi intrată în faliment, Alfincool a pierdut, în câțiva ani, cota de piață importantă pe care o deținea în România și, mai ales, în Iași, dar și în alte țări. Ultima sa avere, un teren de 2,2 hectare aflat la câteva sute de metri de Doi Băieți, va ajunge, cel mai probabil, un cartier de locuințe.
Situația critică în care se regăsește clubul de fotbal este consecința haosului generalizat care domnește în Palatul Roznovanu.
O lichidare ca în filmele americane: Vuza și-a falimentat propriul agent economic și scoate de 10 ori mai mulți bani din tranzacțiile imobiliare. Producătorul de țesături din Iași este hăituit chiar de propriul patron pentru a fi desființat. În 2003, Vuza a plătit Statului Român 7,1 milioane de dolari pentru pachetul majoritar de acțiuni. Ulterior, a vândut terenuri ale fabricii cu 32 de milioane de euro, dar nu s-a săturat. Tot cu miză imobiliară, vrea să închidă două secții, ceea ce aproape ar echivala cu desființarea fabricii. Cinic, omul de afaceri născut, culmea, în Iași, și-a pus salariu de 25.000 de lei la Iașitex, dar nu vrea să achite salarii compensatorii celor 100 de concediați. În mandatul lui Vuza, numărul de angajați a scăzut de la 1.600 la 75.
Orice om de afaceri își dorește ca afacerea lui să meargă foarte bine. Nu același lucru se poate spune și despre Ștefan Vuza, care, de câțiva ani, se chinuie să îngroape Iașitex SA. Cel puțin aceasta este concluzia angajaților firmei ieșene, care îl acuză pe patron că dorește cu orice preț închiderea societății pentru a putea valorifica terenurile pe care se află unul dintre marile branduri ieşene din domeniul confecţiilor.
O lichidare ca în filmele americane: Vuza și-a falimentat propriul agent economic și scoate de 10 ori mai mulți bani din tranzacțiile imobiliare. Producătorul de țesături din Iași este hăituit chiar de propriul patron pentru a fi desființat. În 2003, Vuza a plătit Statului Român 7,1 milioane de dolari pentru pachetul majoritar de acțiuni. Ulterior, a vândut terenuri ale fabricii cu 32 de milioane de euro, dar nu s-a săturat. Tot cu miză imobiliară, vrea să închidă două secții, ceea ce aproape ar echivala cu desființarea fabricii. Cinic, omul de afaceri născut, culmea, în Iași, și-a pus salariu de 25.000 de lei la Iașitex, dar nu vrea să achite salarii compensatorii celor 100 de concediați. În mandatul lui Vuza, numărul de angajați a scăzut de la 1.600 la 75.
Orice om de afaceri își dorește ca afacerea lui să meargă foarte bine. Nu același lucru se poate spune și despre Ștefan Vuza, care, de câțiva ani, se chinuie să îngroape Iașitex SA. Cel puțin aceasta este concluzia angajaților firmei ieșene, care îl acuză pe patron că dorește cu orice preț închiderea societății pentru a putea valorifica terenurile pe care se află unul dintre marile branduri ieşene din domeniul confecţiilor.
