AUR a încercat să acapareze tema și a propus chiar un referendum prin care să se includă în Constituție dreptul de a plăti în numerar.
Dincolo de încercările politice ale unora sau altora, dezbaterea cash sau card este legitimă, pentru că orice limitare, mai ales când guvernul este pe ultimele locuri la încredere, este privită cu reticență și chiar cu teamă.
Plățile în numerar pe care persoanele fizice le pot face către companii sau PFA-uri vor fi limitate la 5.000 de lei, de la 1 ianuarie 2024, apoi la 2.500 de lei, de la 1 ianuarie 2025. Limitarea a fost inclusă în pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament și care a fost declarat constituțional de către CCR, miercuri.
Marcel Ciolacu spune că măsura are ca scop combaterea evaziunilor fiscale. Premierul a menționat că nu-și propune să elimine numerarul, dar România este țara cu cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, în valoare totală de 160 de miliarde de lei, adică 10% din PIB.
„Dacă bugetul statului ar avea măcar 10% din aceşti 160 de miliarde, respectiv 1% din PIB – 16 miliarde – ţin să spun că aş dormi foarte relaxat. Şi cred că şi domnul Boloş ar dormi foarte relaxat.
Deci, este evident că undeva trebuie să intervenim. Dar a duce lucrurile într-o extremă că cineva interzice folosirea cash…
Citește articolul integral pe PRESShub
