Cântăreţul celebru George Michael, care a murit ieri la 53 de ani, ar fi lăsat în urmă o avere de cel puţin 200 de milioane de lire sterline.

Conform ultimei sale declaraţii de avere, din 8 iulie 2015, Sevil Shhaideh, propunerea PSD-ALDE pentru funcția de premier, are un apartament de 47 de metri pătraţi, cumpărat în 1994, şi mai multe conturi deschise în 2007 şi 2011, în sumă totală de aproximativ 500.000 de lei.

În declaraţia de avere a acesteia este menţionat şi un împrumut de 20.000 de euro acordat de către soţul său, Akram Shhaideh, lui Bachir Chhide, şi rambursat în septembrie 2014.

Gabriel Oprea s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la DNA pentru a fi audiat în dosarul accidentului în care și-a pierdut viața polițistul Bogdan Gigină.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis miercuri, ca urmare a îndeplinirii cerințelor legale și constituționale referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoane care au deținut o funcție ministerială la data faptelor, respectiv obținerea avizului favorabil din partea președintelui României, procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale față de fostul vicepremier Gabriel Oprea pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

România a avut cel mai ineficient Parlament din istoria post-decembristă, cu grave probleme de integritate, migraţie record şi tranzacţii financiare spectaculoase, reiese dintr-un bilanţ prezentat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare 2016, când alegătorii sunt chemaţi din nou la urne, IPP arătă, prin cifre şi sinteze, de ce este important să alegem viitori deputaţi şi senatori integri, capabili să exercite principalul rol al unui parlamentar, constând în iniţierea şi susţinerea de proiecte de lege, se arată pe site-ul instituţiei.

Soția liderul PSRM, Igor Dodon, Galina a devenit peste noapte prima doamnă a Republicii Moldova.

Familia Dodon s-a format acum 15 ani, timp în care au venit pe lume cei trei băieți, cel mai mic fiind născut anul trecut pe 3 ianuarie, conform unimedia.info.

Potrivit declarației de venit, Galina Dodon a înregistrat venituri la locul de muncă de bază de 110.568 de lei în 2014 și un venit de 54.075 de lei pentru anul 2015.

La acestea se adaugă și  venituri din îndemnizațiile de la CNAS în valoare de 42.893 de lei în 2014 și 33.887 de lei în anul 2015.

În posesia acestora mai este un teren intravilan 0,059 ha în municipiul Chișinău și o casă de locuit de 422,8 m.p. în capitală.

Galina Dodon este deținătoarea a două conturi bancare. Un cont de plăți sociale, în sumă de 16.839 de lei și un card bancar salarial în valoare de 65.427 de lei.

(Sursa: b1.ro)

47 de antreprenori sunt incluşi pentru prima dată în TOP 300 Cei mai bogaţi români, cel mai longeviv şi concludent barometru al mediului de afaceri autohton, realizat de revista Capital. Potrivit analizei efectuate de jurnaliști, averea totală a celor mai bogaţi 300 de români a crescut cu 4,2%, ajungând la 21,69 miliarde de euro.

O creştere de 20% a fost înregistrată la pragul minim al averii pentru ocuparea unui loc în clasament. Dacă în ediţia precedentă acest nivel se situa la 16-18 milioane de euro, acum a urcat la 20-21 milioane de euro.

Creşterea economică de 3,7%, înregistrată anul trecut de România, se reflectă şi în averile milionarilor, din primii zece clasaţi doar unul a înregistrat o scădere. Celui mai bogat român, Ion Țiriac, i-a crescut averea cu 8,3%, în timp ce averea fraţiilor Pavăl a cunoscut un avans de 6,8%.

Primele 10 poziţii din „Top 300 Cei mai Bogaţi Români”, ediţia 2016

1. Ion Țiriac: 1,6-1,65 miliarde de euro (În 2015, averea celui mai bogat român a fost de 1,5 miliarde de euro).

2. Dragoş şi Adrian Pavăl: 920-950 milioane de euro (Anul trecut, fraţii Pavăl au avut o avere de 850-900 milioane de euro).

3. Ioan Niculae: 600-700 milioane de euro (În ediţia anterioară, omul de afaceri ocupa acelaşi loc cu o avere cuprinsă între 750-800 milioane de euro).

4. Zoltan Teszari: 500-520 milioane de euro (În 2015, patronul RCS&RDS avea o avere de 480-500 milioane de euro).

5. Iulian Dascălu: 450-460 milioane de euro (Anul trecut, proprietarul Iulius Group se afla pe acelaşi loc, cu o avere de 430-450 mil. euro).

6. Gruia Stoica şi Vasile Didilă: 380-400 milioane de euro (În ediţia precedentă, cei doi antreprenori au fost prezenţi separat în clasament, averea cumulată fiind de 365-400 mil. euro).

7. Marius şi Emil Cristescu: 350-360 milioane de euro (Cei doi fraţi aveau în 2015 o avere de 330-350 milioane de euro).

8. Gabriel Popoviciu: 340-360 milioane de euro (În 2015, omul de afaceri se afla tot pe locul 8, cu o avere de 330-350 milioane de euro).

9. George Becali: 280-300 milioane de euro (În ediţia din 2014, Becali avea o avere de 270-300 milioane de euro şi se afla pe locul 10)

10. Radu Dimofte: 280 – 300 milioane de euro (În ediţia precedentă, omul de afaceri ocupa locul 11, cu o avere de 270-290 milioane euro)

Faţă de ediţia precedentă a clasamentului, au intervenit modificări şi la profilul milionarului prezent în Top 300. Pe scurt, acesta arată aşa: are aproape 57 de ani, este bărbat, are o avere de peste 72 de milioane de euro şi locuieşte în Bucureşti.

Sectoarele economice în care afacerile antreprenorilor prezenţi în ediţia din acest an a clasamentului au cunoscut o evoluţie semnificativă au fost: comerţul, IT-ul, transporturile şi serviciile. Și businessurile din agricultură au avut un uşor avans, domeniile de nişă din sector înregistrând o creştere mai mare.

Citește mai mult pe Capital.ro

Epopeea averii lui Adrian Covic, fostul director de la Spitalul „Parhon”, pare fără sfârșit. După doi ani de la sesizarea ANI, dosarul a ajuns acum la DNA. Procedura de confiscare a averilor e un labirint, trecând prin instanțe și mai multe Parchete. Covic, acuzat că nu poate justifica 400.000 de euro din contractele cu firmele de reactivi. Ministrul Sănătății a cerut tuturor medicilor să-și posteze pe internet veniturile de la firmele de medicamente.

Cum și-a sporit averea medicul Adrian Covic, fostul director al Spitalului Parhon, cu peste 400.000 de euro rămâne încă un mister. La peste doi ani de când Agenția Națională de Integritate a susținut că doctorul ieșean nu poate justifica suma de bani, nu s-a decis dacă aceasta va fi sau nu confiscată, ci dosarul a fost pasat între magistrați.
Timp de aproape un deceniu, în care a ocupat funcția de director la Spitalul Clinic „I.C. Parhon”, averea nefrologului Adrian Covic, unul dintre cei mai cunoscuți medici români pe plan internațional, a crescut simțitor. Doctorul, care este și profesor la UMF Iași, a intrat însă și în vizorul Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a arătat, în mai 2014, că 407.730 de euro nu îi poate justifica cu venituri oficiale obţinute în ultimii ani.

Dosarul se plimbă între magistrați

Inspectorii au sesizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi pentru a începe acțiunea de control al lui Covic și a soției sale, Adina. Însă nici până în ziua de astăzi nu s-a ajuns la o concluzie. Comisia a suspendat cercetarea și a trimis dosarul la Parchetul Tribunalului Iași, pentru a se stabili dacă acea avere ar fi fost obținută ilicit. Dosarul nu a stat prea mult nici aici, fiind preluat de procurorii Parchetului Curții de Apel Iași. Aceștia la rândul lor și-au declinat competența către Direcția Națională Anticorupție (DNA) , unde era deja în lucru, de mai bine de doi ani, o cauză în care medicul Covic era cercetat pentru mai multe infracțiuni de corupție.
Legat de acest dosar, DNA a refuzat să facă orice comentariu, iar medicul Adrian Covic nu a putut fi contactat pentru a-și exprima punctul de vedere.

A câștigat procesul la fond

În plus, înainte de a găsi neconcordanțe în averea sa, ANI a mai descoperit că doctorul Covic, în perioada în care era directorul unității sanitare, ar fi deținut funcții şi la alte şapte societăţi comerciale. Cu două dintre acestea, Fresenius Medical Care şi Fresenius Nephrocare România, la care erau angajați atât el, cât și mama și soția sa, ar fi avut şi relaţii comerciale cu unitatea medicală. Inspectorii susțineau că medicul Adrian Covic, între 2006 și 2013, ar fi încheiat cu cele două societăți 114 contracte şi 27 de acte adiţionale, în valoare de 5,2 milioane de lei.
ANI a stabilit că în perioada în care a condus Spitalul Parhon medicul s-a aflat în incompatibilitate și în conflict de interese administrativ. Însă, în noiembrie 2015, Covic a câștigat un proces cu ANI, Curtea de Apel București dispunând anularea raportului de evaluare potrivit căruia medicul s-ar fi aflat în conflict de interese. Decizia nu este definitivă, procesul urmând să fie reluat la Curtea Supremă.

După ani de zile, Adrian Covic a câștigat procesul cu ANI la Curtea de Apel București, dar procesul se reia la Curtea Supremă

Milioane confiscate

Dacă în cazul doctorului Covic nu s-a hotărât dacă acesta va rămâne sau nu fără cei peste 400.000 de euro, nu același lucru s-a întâmplat și în alte cazuri constate de ANI. Astfel, în urma unor sesizări ale inspectorilor, în 2015 au fost 14 decizii definitive și irevocabile ale instanțelor privind confiscarea averii cu caracter nejustificat, conform datelor Agenției. Fără peste 2,8 milioane euro au rămas câte trei aleși locali și demnitari, patru ofițeri de poliție, doi directori ale unor instituții publice, dar și un funcționar și un manager al unei societăți comerciale aflată în subordinea unei primării. Banii au fost virați la bugetul de stat.
Printre ei se numără și fostul ministru al Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu și soția acestuia, care au rămas fără 890.000 de lei, în urma unei decizii definitive, din noiembrie 2015, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Suma confiscată reprezenta cheltuieli nejustificate pentru achiziționarea unor terenuri și imobile.
În urma unei sesizări făcute de ANI, Curtea de Apel Iași, a dispus, în februarie 2015, confiscare a 177.422 de lei de la soții Sorin și Marinela Bucur. Bărbatul ar fi acumulat, în perioada în care era agent la Vama Albița, împreună cu familia, o avere care depășea veniturile realizate. Decizia a rămas definitivă, la sfârșitul anului trecut.

Confiscarea averii, traseu întortocheat

Misiunea de a controla averile revine Comisiei de Cercetare a Averilor, care funcţionează pe lângă fiecare Curte de Apel din ţară. Însă doar dacă aceasta este sesizată că ar exista diferenţe vădite dintre averea deţinută de o persoană la investirea în funcţie şi cea adunată la finele mandatului şi sunt dovezi certe că unele „bunuri ori valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de persoana în cauză sau pe alte căi licite”. Comisia este formată din doi judecători de la Curtea de Apel şi un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă această instanţă, desemnaţi pe trei ani. În situația în care Comisia constată, în baza probelor administrate, că persoana a cărei avere a fost verificată nu a dobândit-o toată în mod legal, sesizează Curtea de Apel, care poate decide confiscarea bunurilor sau a cotei-părți nejustificate, trimiterea dosarului procurorilor sau închiderea dosarului.

Banii spălați de demnitari sunt greu de urmărit în paradisurile fiscale

Managerii de spitale: dacă-i ordin, cu plăcere!

Ministrul Sănătăţii, Vasile Voiculescu, a declarat că va solicita managerilor de spitale să facă publice toate veniturile extrabugetare ale medicilor. Ministrul a făcut referire la contractele de cercetare, cu firmele de medicamente, de promovare sau la cele cu firmele furnizoare de echipamente medicale.

Managerul Spitalului Universitar CF Iaşi, Mihai Glod, consideră că nu ar fi o problemă ca veniturile extrabugetare ale medicilor să fie făcute publice: „Nu cred că trebuie o decizie a ministrului, ci fiecare entitate spitalicească în parte să facă asta. E normal să se facă publice pentru a nu apărea conflicte de interese. Relaţiile cu firmele de medicamente, de instalaţii sanitare şi celelalte contracte sunt strict legate de SEAP şi după licitaţie are loc şi o negociere directă, iar produsele sunt achiziționate sub preţul de pe platforma electronică“, spune Mihai Glod.

Citește și Fratele şefului Poliţiei, cercetat de DNA într-un dosar de şantaj

Managerul Spitalului de Copii „Sfânta Maria“, Radu Terinte, consideră că nu ar fi o problemă ca aceste venituri să fie făcute publice, mai ales că în cazul spitalului pe care îl conduce e vorba de sume mici: „Noi chiar am făcut o analiză în acest sens în urmă cu o lună, după ce ministerul ne-a solicitat o listă a contractelor în derulare. Nu sunt foarte multe şi, în general, este vorba despre sume foarte mici“, precizează Radu Terinte.

Procurorii DNA au decis să pună sechestru pe o parte din averea lui Vasile Blaga. Mai exact, 700.000 de euro. Fostul președinte PNL s-a prezentat astăzi la DNA Ploiești pentru a i se aduce la cunoștință măsura.

Vasile Blaga a fost chemat marți la DNA Ploiești, unde procurorii i-au adus la cunoștință faptul că o parte din averea sa, adică 700.000 de euro, va fi pusă sub sechestru. Suma reprezintă banii pe care fostul președinte PNL i-a primit ca mită în perioada 2011-2012.

Pe 28 septembrie, procurorii DNA au început urmărirea penală pe numele lui Vasile Blaga şi l-au pus sub control judiciar, pentru trafic de influenţă, faptă pe care ar fi comis-o în perioada 2011-2012, când era secretar general al PDL.

În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă.

Blaga este acuzat de primirea în mod repetat, în perioada 2011 — 2012, în trei rânduri, prin interpus, a sumei totale de 200.000 euro, precum și de la Gheorghe Ștefan a sumei de 500.000 euro, despre a căror proveniență avea cunoștință.

Procurorii susțin că, în 2009, în PDL, a existat o înțelegere vădită între persoane cu funcții de conducere — secretarul general Vasile Blaga șivicepreședintele Gheorghe Ștefan—, în sensul obținerii de bani pentru partid.

(Sursa: libertatea.ro)

Procurorii anticorupție au decis să ia măsuri asiguratorii în dosarul în care Victor Ponta este acuzat de instigare la spălare de bani. Anchetatorii au pus sub sechestru un imobil care aparține fostului premier și a cărui contravaloare se ridică la suma considerată prejudiciu în dosar.

Conform rechizitoriului, Victor Ponta a primit suma de 220.000 de euro de la omul de afaceri Sebastian Ghiță prin intermediari pentru organizarea unei conferințe la care a fost invitat Tony Blair, afaceristul cerând la schimb un loc eligibil pe lista de parlamentare.

(Sursa: b1.ro)

Procurorii DNA Ploieşti au dispus, înainte de a încheia acordul de recunoaştere a vinovăţiei cu Relu Fenechiu, punerea sub sechestru a mai multor bunuri ce aparţin acestuia. Anchetatorii au indisponibilizat mai multe terenuri şi case, dar şi o maşină, pentru a acoperi prejudiciul de 901.526,38 euro, sumă calculată ca prejudiciu în dosarul în care Fenechiu a recunoscut că este vinovat de trafic de influenţă şi spălare de bani.

Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procurori şi Fenechiu, unele dintre bunurile pe care s-a pus sechestru aparţin pe jumătate fostei soţii a ex-ministrului, Mariana, de care a divorţat după condamnarea din dosarul „Transformatorul”. Un sechestru a fost pus jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi, dar şi pe jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare de inventat este de 815.755 de lei, potrivit DNA. De asemenea, un teren de 1.101 pătraţi ce era deţinut exclusiv de Fenechiu şi pe care pe care este construită o vilă, un garaj şi un foişor a fost de asemenea indisponibilizat, scrie „Adevărul”.

Procurorii DNA Ploieşti au mai identificat un alt teren, situat tot în municipiul Iaşi, de 2.000 de metri pătraţi, pe care Fenechiu era singurul proprietar şi care a fost, de asemenea, pus sub sechestru. O construcţie cu spaţii de loisir, împrejmuită, a fost şi ea indisponibilizată, la fel ca şi un vehicul marca BMW X6. Toate aceste bunuri vor putea fi valorificate efectiv de către stat după ce acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de către instanţă şi va fi emisă o decizie definitivă de condamnare.

Prin recunoaşterea sa, Relu Fenechiu a fost de acord să primească o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, din care se vor scădea cele 4 luni de arest preventiv. Pedeapsa primită este concurentă cu cei 5 ani de închisoare primiţi şi aproape executaţi în dosarul „Transformatorul”. Astfel, ambele condamnări vor fi contopite în baza vechiul Cod de Procedură Penală, iar pedeapsa rezultantă va fi de 5 ani, la care se poate adăuga un eventual spor de pedeapsă.

(Sursa: adevarul.ro)