Items filtered by date: Luni, 15 Ianuarie 2018

Profitul din investiţii vine din cele mai ciudate direcţii. Din brânză, din floarea soarelui sau din orez. Şi nu e făcut de cei care trundesc să producă, ci de fondurile speculative, cele care caută oportunităţi de câştig. S-a format un nou trend în lume de a face plasamente în tot felul de active exotice.

În ultimii ani, profiturile generate de fondurile speculative au fost afectate de politicile monetare ale băncilor centrale care au redus dobânzile la minime istorice. Le-au cam lăsat fără obiectul muncii. Pieţele clasice de capital şi pieţele la termen au avut creşteri spectaculoase, astfel că fondurile clasice au avut posibilitatea de a genera profituri mari cu riscuri puţine.

Fondurile de hedging s-au văzut marginalizate şi atunci au fost obligate să se dezvolte către nişe cu plasamente exotice. În luna octombrie a anului trecut, un fond de investiţii din Elveţia a intrat pe nu mai puţin de 200 de pieţe neconvenţionale, cum ar fi cele de orez sau etanol, iar în luna noiembrie Aspect Capital a început să investească în seminţe de floarea soarelui şi porumb. Alte entităţi pariază şi mai ciudat - de pildă pe o evoluţie a preţului la brânză.

Sunt pieţe mai puţin tradiţionale, cu puţini jucători şi prin urmare pot fi mult mai volatile, ceea ce poate aduce câştiguri mari.

Iar randamentele bune au atras deja investitori care caută să îşi diversifice portofoliile. Fondurile speculative specializate în tot felul de active exotice au ajuns să gestioneze circa 267 miliarde de dolari, potrivit datelor compilate de Eurekahedge.

Cererea este mare datorită performanţelor pe care le-au avut administratorii unor astfel de fonduri. Însă sunt şi riscuri mari. Pe de o parte, pariurile pot fi greşite. Pe de altă parte, astfel de plasamente sunt făcute cu bani de împrumut, iar dacă apare o înăsprire a creditării, astfel de fonduri vor fi lovite de retrageri masive.

Există însă şi riscuri pentru orice consumator din această lume. Contează cât de mult se va extinde această modă, de a paria pe active exotice.

În 2008, preţurile mărfurilor, de la petrol, metale, până la alimente au ajuns la recorduri absolute, pe fondul unor jocuri speculative. Criza subprime începuse în America în august 2007, iar jucătorii au găsit un refugiu pe bursele de mărfuri, unde simţeau că banii lor sunt în siguranţă. Însă pe drum a fost lovit din plin nivelul de trai al omului obişnuit, pentru că au apărut scumpiri din senin.

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice.

”Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată posibila evoluţie sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale publicată pe site-ul instituţiei, informează Agerpres.ro.

Membrii Consiliului au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

'S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi', informează BNR.

În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.

'Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potenţială reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară', arată BNR.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Răcirea vremii va aduce scumpirea energiei electrice. Specialiştii spun că preţurile de pe bursă sunt neaşteptat de mici pentru începutul anului, iar motivul este iarna blândă de până acum. Facturile s-ar putea schimba însă în a doua jumătate a lunii. Comisia Europeană vine şi cu soluţii pentru a ţine sub control creşterea preţurilor.

Poliţiştii din Galaţi au demarat o anchetă după ce pe Facebook au apărut imagini cu mai mulţi cai obligaţi de stăpâni să tragă în direcţii diferite două căruţe legate între ele. Imaginile au fost postate de membrii unei asociaţii de protecţia animalelor care cer identificarea şi pedepsirea făptaşilor.

În imaginile video postate pe Facebook de Asociaţia "Help Lăbuş" se poate observa cum, pe un câmp, mai multe persoane asistă la felul în care doi bărbaţi strigă şi îşi obligă caii să tragă două căruţe legate între ele în direcţii diferite, la una dintre căruţe fiind înhămat un cal, iar la cealaltă doi cai.

Reprezentanţii Asociaţiei "Help Lăbuş" din Galaţi spun că scenele au fost filmate în zona satului Cişmele şi postate iniţial pe Facebook de către unul dintre protagonişti, dar ulterior persoana respectivă a şters videoclipul de pe reţeaua de socializare, însă clipul a fost salvat de către iubitorii de animale care au făcut publice imaginile pentru identificarea cât mai rapidă a celor implicaţi, potrivit News.ro.

Câteva primării din județ au semnat contractele cu Guvernul pentru finanțarea proiectelor de infrastructură: școli, grădinițe, apă, canalizare, drumuri. Niciun primar nu crede, realist, că va începe lucările anul acesta, licitațiile și contestațiile fiind foarte anevoioase. Guvernul oricum nu are bani de investiții în 2018. Nu se știe câte proiecte vor primi finanțare efectivă și câte licitații vor rămâne făcute de formă.

Cu frâna de mână trasă. Așa funcționează Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), una dintre cele mai gonflate promisiuni electorale ale PSD. Din cele 30 miliarde de lei (6,5 miliarde de euro), cu care ar urma să se finanțeze 9.500 de obiective de investiții din toată țara, nu s-a cheltuit niciun leu până acum. Termenul limită pentru finanțarea lucrărilor este 2020, însă nu a demarat nicio lucrare. Mai mult, sunt sute de localități care nici măcar n-au semnat contractele de finanțare. În plus, licitațiile pentru proiectare și execuție sunt coșmarul primarilor din județul Iași. De teama contestațiilor, majoritatea edililor cred că nu vor reuși să demareze lucrările în acest an. La Iași, au fost aprobate spre finanțare 228 de proiecte în valoare totală de 829 milioane de lei.

Nici n-au semnat contractele

Comuna Rediu are două proiecte aprobate, unul pentru construirea unei grădinițe cu trei săli de clasă, altul pentru ridicarea unei școli cu patru săli de clasă. În total, pentru ambele proiecte, localitatea ar urma să primească prin PNDL peste 3 milioane de lei. „N-am semnat contractul de finanțare. Noi am trimis toate actele la București, așteptăm să ne cheme. Din punctul nostru de vedere este întârziat pentru că inițial ni s-a zis că toate contractele vor fi semnate cel târziu până în decembrie 2017”, a declarat Vasile Haidău, primarul din Rediu.

Într-o situație similară se află și comuna Vînători. Aici, sunt pregătite șase proiecte (rețele de apă, extinderi și modernizări de creșe, grădinițe și școli) în valoare totală de peste 10,5 milioane de lei. „Am depus la București, în noiembrie și decembrie, studiile de fezabilitate pentru proiectele noastre. Sperăm să semnăm cât mai repede contractele de finanțare”, a spus Constantin Lupu, primarul comunei Vînători.

Nici la Țibănești nu s-au semnat toate contractele. Primăriei i-au fost aprobate cinci proiecte, dar a fost semnat doar unul. „L-am semnat doar pe cel cu canalizarea. La celelalte așteptăm”, a afirmat Aurica Cobuz, primarul din Țibănești. Aceasta este, de fapt, și cea mai mare investiție prin PNDL a comunei, de peste 11 milioane de lei.

Proceduri avansate la Ciurea

Sunt și localități care au semnat de câteva săptămâni contractele. La Plugari, primarul Paul Mursa pregătește procedura de licitație. „Avem un proiect de modernizare a drumurilor sătești din Onești, Boroșoaia și Plugari, peste 8,3 kilometri”, a precizat Mursa. De la Guvern ar urma să vină 7,5 milioane de lei. Primarul încă nu s-a decis dacă să scoată la licitație proiectarea și execuția împreună sau separat. „Aș vrea să încep lucrările anul acesta, dar totul depinde de cât de repede finalizăm licitațiile”, a adăugat acesta.
Una dintre cele mai consistente finanțări va fi la Ciurea, primarul Cătălin Lupu declarând că a semnat contractele de finanțare la toate cele cinci proiecte. Alimentare cu apă și patru investiții în școli, totul pe un buget guvernamental de aproape 25 milioane de lei. „Am semnat contractele în decembrie, iar până la sfârșitul acestei luni vreau să organizăm licitațiile pentru proiectare și execuție. Le vom face împreună pentru a câștiga timp. Aș vrea ca din aprilie să ne apucăm de construcții”, a spus Lupu.

Cu contractul semnat este și Viorel Ciobotaru, primarul din Drăgușeni. Are un singur proiect, înființare sistem de alimentare cu apă și canalizare, dar de sumă mare, peste 19,4 milioane de lei de la Guvern. „Pregătim licitațiile pentru proiectare și execuție, eu aș vrea să începem anul ăsta. Așteptăm de mulți ani acest proiect”, a precizat Ciobotaru.

Le este frică de contestații
Invariabil, toți primarii cu care au vorbit jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au afirmat că le e teamă că procedurile de licitație la proiectare și execuție, împreună sau separat, s-ar putea prelungi foarte mult. Contestațiile care ar putea apărea în urma procedurilor ar împinge deznodământul spre toamnă sau chiar iarnă, când timpul nu ar mai fi favorabil construcțiilor.

40 milioane de euro pentru 7 drumuri

Consiliul Județean Iași a semnat contractele de finanțare pentru toate proiectele care au primit finanțare de la bugetul de stat, prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. „Șapte drumuri județene au primit finanțare pentru a fi reabilitate și modernizate pe o lungime totală de 93 de kilometri. Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 40 de milioane de euro, din care cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean este de aproape un milion de euro”, a precizat Eliza Chirica, purtătorul de cuvânt al CJ.
În afara celor 7 proiecte pe drumuri județene, CJ mai are alte două investiții programate prin PNDL: consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea pavilionului administrativ de la Spitalul de Boli Infecțioase, dar și reabilitarea instalației de încălzire de la școala specială „Constantin Păunescu”. În cazul acestor două obiective, finanțarea guvernamentală este, cumulat, de aproximativ 1,5 milioane de lei.

Super-promisiune: 9.500 de investiții până în 2020

PNDL ar trebui să fie sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală, mai ales în mediul rural. Teoretic, în urma acestui program, fiecare localitate din țară ar urma să aibă un set minim de servicii publice, în sănătate, educație, apă-canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.

Guvernanții au anunțat că prin această a doua etapă a PNDL vor fi finanțate 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Bugetul a fost estimat la 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Pe numele proprietarei a doi câini de luptă care au sărit, duminică, gardul gospodăriei acesteia din zona Splai Bahlui din Iaşi şi au atacat trei persoane, ce au ajuns la spital cu răni grave, a fost deschis un dosar penal, potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ).

‘În urma incidentului de azi femeia a fost adusă la audieri, pe numele acesteia fiind deschis un dosar penal. Precizăm că în urmă cu o săptămână pe numele aceleiaşi femei a mai fost deschis un dosar penal după ce a fost primită o sesizare conform căreia patrupedele au ieşit din curte şi au atacat nişte oameni, fără a-i răni însă’, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi, Anca Vâjiac.

Potrivit sursei citate, femeia deţine legal trei câini din rasa Amstaff, doi dintre aceştia fiind cei care în ziua în curs au sărit gardul din plasă de sârmă al gospodăriei amplasate pe strada Tănăsescu şi au atacat trei persoane. Prima victimă a fost o fată de 22 ani care mergea spre casă. Ea a fost muşcată în regiunea genunchiului şi mâinii stângi. În apărarea victimei a sărit tatăl acesteia, şi el fiind muşcat, de mână, faţă şi piciorul drept. Un vecin care a văzut incidentul, un bărbat în vârstă de 47 de ani, a sărit la rândul său în ajutor, el fiind muşcat în zona genitală.

Cele trei persoane au fost transportate de echipaje ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă Iaşi la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Sfântul Spiridon. Bărbatul care a fost muşcat de testicul a fost operat de specialiştii de la secţia de Urologie a Spitalului C. I. Parhon.

În urma incidentului, la faţa locului au ajuns mai multe echipaje ale poliţiei şi un echipaj al hingherilor care a luat atât cei doi câini ce au agresat persoanele, cât şi pe un al treilea care se afla în curte. Vecinii spun că un incident similar ar fi avut loc în aceeaşi zonă în urmă cu câteva luni.

(Agerpres/FOTO colaj)

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a adresat luni un îndemn la apropiere a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, marcată în Republica Moldova şi România de ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu, subliniind că limba română ‘are capacitatea de a ne ţine uniţi oriunde ne-am afla în lume’, relatează portalul Deschide.md.

‘Fie ca această Zi a Culturii Naţionale, sărbătorită în egală măsură pe cele două maluri ale Prutului, să fie o zi a bucuriei, toleranţei şi speranţei. În anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri, îmi doresc ca această frumoasă zi să ne apropie şi mai mult pe noi, toţi românii, în înţelegere, solidaritate şi pace!’, a scris Daniel Ioniţă într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În acest context, ambasadorul român a subliniat aportul imens al ‘poetului nepereche’ la dezvoltarea şi modernizarea limbii române, evocând totodată nume de personalităţi ale culturii române, precum George Enescu, Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Grigore Vieru etc, ‘care au contribuit la înscrierea culturii române în valorosul patrimoniu universal’. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Municipiul Botoşani a devenit, astăzi, pentru o zi, o adevărată capitală a culturii.

Sute de oameni de cultură s-au adunat aici pentru a sărbători 168 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu.

Eminescu a eliminat graniţele ţării noastre şi a adus la Botoşani zeci de scriitori şi poeţi din ţară şi din toate colţurile lumii, din Ucraina sau Republica Moldova, din alte ţări europene, aceştia au depus coloane de flori şi au participat la Te Deum-ul organizat în memoria poetului naţional. Printre iubitorii de Eminescu se regăseşte şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell: Mihai Eminescu, bineînţeles, a fost un mare poet nu numai pentru România, ci şi pentru lume. Sărbătorim astăzi Ziua Culturii Naţionale şi pentru mine a fost absolut potrivit să aleg să fiu aici, la Botoşani.

168 de ani de la ziua poetului naţional şi Ziua Naţională a Culturii Române este marcată astăzi la Botoşani şi Ipoteşti prin mai multe acţiuni culturale care vor culmina cu decernarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, cel mai important şi râvnit din România. Pentru Opera Omnia au fost nominalizaţi şapte scriitori, iar pentru debut Opus Primum, cinci.

Daniel Cristea Enache, preşedintele juriului Opus Primum:  Şi Eminescu a fost un debutant, care, precum debutanţii de azi, avea mare încredere în judecata critică. Ceea ce se întâmplă la Botoşani ilustrează exemplar ambele situaţii. Pe de o parte, onorarea clasicilor şi pe de altă parte descoperirea şi valorizarea tinerilor de azi.

Gala de decernare va avea loc la ora 17:00 la Teatrul Mihai Eminescu în sala Casei de Cultură a Tineretului Botoşani. (Radio Iaşi/ Gina Poenaru/ FOTO adevarul.ro)