Items filtered by date: Marti, 23 Ianuarie 2018

Tânăra suspectată cere daune morale de 30.000 de euro de la angajatorul Almaviva Service . Firma a bănuit-o de fraudă și au mutat-o la alt departament.

Proces inedit la Tribunalul Iași. 139.000 de lei daune morale cere o ieșeancă de la angajator pentru că ar fi fost suspectată pe nedrept de fraudă. Angajata și alți colegi au fost cercetați disciplinar pentru că ar fi plecat în vacanță pe banii unor clienți.

Suport pentru rezervări Alitalia

Cu toate că nu a fost concediată sau sancționată disciplinar, ieșeanca s-a plâns judecătorilor că i-a fost afectată imaginea în rândul colegilor. Liliana L. le-a povestit magistraților că inițial la Almaviva Service, o firmă care desfășoară activități de call-center, avea ca atribuții preluarea apelurilor telefonice de la clienții companiei Alitalia și oferirea de suport pentru soluționarea problemelor legate de biletele achiziționate de aceștia. Ulterior, ar fi realizat doar activități de facturare și logistică, activități pe care le-ar fi „îndeplinit cu succes”.

Vacanță în Grecia

Problemele ar fi apărut însă în iulie anul trecut, Liliana L. arătând că, după ce s-a întors din concediu, i s-ar fi interzis să intre în firmă și ar fi fost acuzată în fața colegilor de fraudă împotriva clienților. De același tratament ar fi avut parte alți trei colegi. Aceștia au fost suspecați că ar fi folosit datele confidențiale ale unor clienți din sistem și că ar fi plecat în vacanță în Grecia pe banii altei persoane, menționează tânăra în acțiunea depusă la Tribunal.

„Precizez că fiecare angajat care intră în sistem în timpul programului de lucru are o parolă proprie și orice intervenie făcută rămâne înregistrată, astfel că este cu neputință să faci operațiuni de fraudă și să nu rămână dovezi în acest sens. Eu nu aveam atribuții să intru pe programarea biletelor, ocupându-mă de facturare pentru clienți și ar fi fost o eroare majoră să încerc să efectuez alte operațiuni care ar fi dus la răspunderea mea disciplinară”, susține angajata în plângere, explicând și că biletele pentru vacanță au fost achiziționate mai ieftin de la o firmă din Italia, prin intermediul unui coleg care avea o cunoștință acolo, și i-a dat banii acestuia în numerar.

Bănuită dar fără dovezi

Împotriva Lilianei L. nu s-ar mai fi luat nicio măsură disciplinară, dar ar fi fost mutată pe alt post. Schimbarea de la locul de muncă este văzută însă de reclamantă ca o sancțiune indirectă, care menține o aparentă vinovăție. „Precizez că nici public și nici în particular, reprezentanții Almaviva Service nu și-au cerut scuze pentru acuzații nefondate formulate împotriva mea și pentru maniera în care au procedat în ceea ce mă privește”, a mai arătat tânăra.
Operatorul de call-center susține că i-a fost afectată demnitatea și onoarea în fața colegilor, dreptul la muncă, iar imaginea i-a fost știrbită. Tribunalul Iași urmează să decidă dacă va admite plângerea tinerei și va acorda 139.000 de lei daune morale.

Avocații tinerei nu au putut fi contactați până la închiderea ediției, iar reprezentanții Almaviva Service au dat un comunicat standard: „Până la această dată, societatea noastră nu a primit nicio citație sau o acțiune în daune, de la niciun salariat sau terțe persoane. În ceea ce privește numărul de salariați, precum și orice detalii cu privire la salariații societății noastre reprezintă informații confidențiale și nu vă pot fi puse la dispoziție”.

La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

„Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

Manifestările de la Iaşi dedicate Unirii de la 1859 vor fi structurate pe mai multe paliere, a anunţat primarul Iaşului, Mihai Chirica.

Programul Manifestărilor organizate cu ocazia zilei de 24 ianuarie 2018 – Ziua Unirii Principatelor Române:

Marți, 23 ianuarie 2018

Locul: Palatul Culturii, Sala Voievozilor
ora 12.30 – Simpozionul „Armata Română, între Mica și Marea Unire”.
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Fundația Colegiului Național de Apărare

Locul: Muzeul Unirii
ora 17.00 – Deschiderea oficială a Galeriei Unirii.
ora 17.30 – Prezentarea albumului „Familia Regală la Iași”
Volum editat în cadrul programului Centenar finanțat de Primăria Municipiului Iași
ora 18.00 – Vernisajul expoziției: „Unirile românilor de la Alexandru Ioan Cuza la Ferdinand I”
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Complexul Muzeal Național ,,Moldova” Iași

Miercuri, 24 ianuarie 2018
Locul: Palatul Roznovanu (Primăria Municipiului Iași):
ora 9.00 – Întâlnire aniversară între autoritățile locale din Iași și Chișinău și lansarea Mapei filatelice aniversare „Iași – Chișinău: 10 ani de la înfrățire”
Lansarea Mapei filatelice va fi urmată de lansarea cărții Iașul, leagăn al unirii neamului românesc. Reminiscențe și însemnări de N. A. Bogdan
Expoziție fotografică „Chișinăul de ieri și de azi”, realizată de istoricul Iurie Colesnic
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Romfilatelia, Asociația Revistei „Convorbiri literare”

Locul: Piața Unirii
ora 10.00 – 11.00: Concert folcloric „Noi suntem români”, partea I (Grupul Stefan Vodă – Republica Moldova, Ștefan Pintilie – Iași, Constantin Bahrin – Iași, Ștefan Deaconița – Iași, Nina Cuciuc – Iași, Biatrice Duca – Iași, Vasilica Tătaru – Iași, Claudia Martinică – Iași, Cristinel Iordăchioaia – Iași, Olimpia Nistor – Iași, Margareta Clipa – Suceava, Ansamblul „Doina Carpaților” – Casa de Cultură a Studenților Iași, Aurel Niamțu – Iași, David Simion (elev) și profesorul Ribana Crețu)
ora 11.00 – 12.00: Manifestările oficiale: Te Deum, Discursurile oficialităţilor locale şi centrale, Depunere coroane de flori la statuia Domnitorului Al. I. Cuza, Parada Militară, Hora Unirii „Hai să dăm mână cu mână”
ora 12.00 – 13.00: Concert folcloric „Noi suntem români”, partea a II-a
ora 12.30 – Masa populară (plăcinte tradiționale moldovenești, ceai, vin fiert)
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Locul: Mănăstirea Trei Ierarhi
ora 12.30 – Slujba şi depunerea de coroane la mormântul Domnitorului Al. I. Cuza.
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Locul: Muzeul Unirii din Iași
ora 14.30 – Vernisajul expoziției „De la Unirea Principatelor la Marea Unire – parcurs istoric și cultural”
ora 15.00 – Corul bărbătesc Flori de Măr de la Râșca – Suceava
ora 15.30 – Prezentarea Mapei cu conținut filatelic dedicat, plic timbrat cu timbru reprezentând Muzeul Unirii din Iași și ștampilat cu ștampilă ocazională datată – 24 ianuarie 2018 și carte poștală ilustrată cu imaginea Muzeului Unirii
ora 15.45 – Prezentarea albumului „Basarabia în Actul Marii Uniri de la 1918”
ora 16.15 – Simpozionul Național ,„Omagiul Făuritorilor Unirii” cu tema Unirile românilor de la Alexandru Ioan Cuza la Ferdinand I

Locul: Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt
ora 18.00 – Retragerea cu Torțe (pe traseul Piața Unirii – pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt – Palatul Culturii)
Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”

Locul: Teatrul Național „Vasile Alecsandri”
ora 19.00 – Spectacol al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.
Organizatori: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău

***

Joi, 25 ianuarie 2018
Locul: Teatrul Național „Vasile Alecsandri”
ora 19.00 – Spectacol al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.
Organizatori: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău

***

Vineri, 26 ianuarie 2018
Locul: Teatrul Național, ora 19.00
Ora 9.00: Concert special al Filarmonicii
Dirijor: Tiberiu Soare; Dirijorul corului: Doru Morariu; Lucrări de: Tiberiu Olah, Mihail Jora, Theodor Rogalski, George Enescu, Iosif Ivanovici, Ciprian Porumbescu, Alexandru Flechtenmacher

(Comunicat de presă Primăria Municipiului Iaşi)

Avocatul Poporului recomandă Ministerului Sănătăţii să dispună măsurile ce se impun pentru gestionarea supraaglomerării la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri, din judeţul Iaşi, precum şi pentru angajarea de personal necesar activităţilor medicale în condiţii de siguranţă.

În recomandare se menţionează că, pe 25 aprilie 2017, capacitatea de cazare era de 151%, iar numărul de angajaţi era normat la cele 240 de paturi aprobate, nu la cei 364 de pacienţi.

De asemenea, Avocatul Poporului recomandă MS examinarea situaţiei de la Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri astfel încât o parte a pacienţilor să fie redistribuiţi în centre medico-sanitare unde pot beneficia de programe educaţionale şi ‘un arsenal terapeutic psihiatric’ adecvat persoanelor cu retard mintal. Ministerului i se recomandă totodată alocarea fondurilor necesare lucrărilor de intervenţie pentru extinderea spaţiului hotelier din Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri, în scopul asigurării condiţiilor de cazare pentru pacienţi, precum şi a condiţiilor de muncă decente pentru personalul administrativ.

Avocatul Poporului recomandă conducerii unităţii medicale evaluarea necesarului de personal, precum şi acordarea unei atenţii sporite în supravegherea şi tratarea unor categorii de pacienţi ‘imprevizibili’, cu numeroase ‘manifestări discomportamentale’, cu scheme terapeutice schimbate, etc.

Instituţia Avocatului Poporului s-a sesizat din oficiu în legătură cu un articol publicat într-un cotidian potrivit căruia un tânăr de 24 de ani, internat la Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri a ajuns la spital după ce a luat foc din greşeală. În acest context, s-a efectuat o anchetă la Spitalul de Psihiatrie cu scopul de a verifica aspectele sesizate în mass-media.

‘Instituţia Avocatului Poporului s-a sesizat din oficiu, în cadrul anchetei efectuate de reprezentanţii Centrului Zonal Bacău, la data de 25.04.2017, la Spitalul de Psihiatrie. (…) Cu privire la desfăşurarea evenimentului, din informaţiile primite de la personalul Spitalului de Psihiatrie, precum şi din vizionarea înregistrării video au reieşit următoarele: în seara zilei de 9.04.2017, în jurul orei 22,00, pacientul fură o brichetă şi la ora 22,14 intră în toaleta pacienţilor, închide uşa şi probabil jucându-se îşi dă foc în partea anterioară a hainelor. Pe fondul retardului mintal, pacientul nu reacţionează decât foarte târziu, când flacăra se extinde şi începe să îi ardă faţa. Abia atunci deschide uşa toaletei şi imediat este observat de personalul medical, care intervine stingând focul într-o perioadă de 15 – 20 de secunde, (…) pacientul este mutat în salon, primeşte îngrijirile adecvate şi este transportat cu autosanitara la Secţia de arşi din cadrul Spitalului Sfântul Spiridon Iaşi’, se precizează pe site-ul AP.

Conform documentelor puse la dispoziţia reprezentanţilor Avocatului Poporului, ulterior efectuării anchetei, raportul de analiză referitor la eveniment a fost transmis Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate şi cuprinde, pe lângă descrierea evenimentului, şi date pentru evitarea lui. Acestea din urmă menţionează de către membrii Consiliului medical că nu se poate identifica ce s-ar fi putut face pentru evitarea unui astfel de incident, având în vedere gradul de supraaglomerare a Spitalului de Psihiatrie, lipsa personalului de supraveghere, imprevizibilitatea acţiunilor bolnavilor cu retard mintal şi lipsa unui arsenal terapeutic psihiatric pentru persoanele cu retard mintal: terapie cognitiv-comportamentală, ocupaţională şi abordări psihopedagogice.

(Agerpres/FOTO arhivă spitalgrajduri.ro)

CTP Iaşi anunţă publicul călător că, pe data de 24 Ianuarie 2018, în intervalul orar 8:00 – 13:00, se întrerupe circulaţia tramvaielor şi a autobuzelor prin Piaţa Unirii, pentru desfăşurarea manifestărilor dedicate Zilei Unirii Principatelor Române.

În rețeaua de transport public vor interveni următoarele modificări:

– tramvaiele nu vor circula pe tronsoanele: Târgu Cucu – Piaţa Unirii – Copou şi Târgu Cucu – Piaţa Unirii – Gară;

– tramvaiele traseelor 1, 3, 7, 8, 9 şi 13 vor întoarce în Târgu Cucu;

– traseul 6 va avea parcursul: Dacia – Gară – str. Gării – şos. Arcu – str. Bacinschi – Gară – Dacia;

– autobuzele traseului 36 vor circula pe ruta: Dacia – Gară – str. Gării – str. Arcu – str. Gavriil Muzicescu – Piaţa Mihai Eminescu – Copou – Breazu şi retur;

– traseul 50 va avea parcursul: Gară – str. Gării – str. Arcu – str. Gavriil Muzicescu – Piaţa Mihai Eminescu – Piaţa Independenţei – Târgu Cucu – Aeroport şi retur;

– pentru legătura Târgu Cucu – Copou vor fi disponibile traseele 28 şi 42, iar între Târgu Cucu şi Gară vor circula autobuze pe ruta: Târgu Cucu – Piaţa Independenţei – Piaţa Mihai Eminescu – str. Gavriil Muzicescu – şos. Arcu – str. Bacinschi – Gară, cu returul: Gară – str. Gării – str. Arcu – str. Gavriil Muzicescu – Piaţa Mihai Eminescu – Piaţa Independenţei – Târgu Cucu.

(Comunicat de presă CTP Iaşi)

Un bărbat din Botoşani a fost prins de jandarmi la scurt timp după ce a furat o cădelniţă dintr-o biserică, a anunţat, luni, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Dan Izotov.

Potrivit acestuia, bărbatul în vârstă de 30 de ani a intrat pentru a aprinde o lumânare în biserică, însă a plecat din lăcaşul de cult cu cădelniţa în mână. El a ascuns obiectul de cult sub haină, însă comportamentul său a atras atenţia jandarmilor aflaţi în patrulare.

‘Interceptat şi întrebat despre obiectul pe care îl dosea sub îmbrăcăminte, bărbatul a scos la iveală o cădelniţă, pe care a recunoscut că a sustras-o din lumânărarul bisericii Sfântul Gheorghe, după ce a aprins, chipurile, o lumânare’, a afirmat Izotov.

Cădelniţa a fost restituită preotului paroh, care a estimat valoarea acesteia la aproximativ 400 de lei, iar pe numele suspectului au fost întocmite actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt.

(Agerpres/FOTO arhivă doxologia.ro)

Traseul de acces spre staţia meteorologică Reţitiş – Călimani, marcat cu triunghi albastru închis, a fost închis pentru perioada următoare din cauza riscului ridicat de avalanşă, a anunţat, luni, şeful Serviciului Salvamont Vatra Dornei, Petru Ariciuc.

Potrivit sursei citate, stratul de zăpadă care s-a depus peste cel vechi, care este foarte îngheţat, ‘este foarte instabil, putând aluneca şi fără o încărcare suplimentară din partea turiştilor’.

Şeful Salvamont Vatra Dornei a arătat că şi alte trasee prezintă potenţial pericol de avalanşă, între care traseul Maria Teresia din Masivul Călimani, marcat cu punct roşu, care face legătura între Poiana Izvoarelor şi Şaua Negoiu, dar şi zona de intersecţie a traseelor marcate cu cruce roşie, dinspre Gura Haitii, şi punct roşu, din Poiana Izvoarelor.

De asemenea, există pericol de avalanşă în Masivul Giumalău, pe traseul marcat cu cruce roşie ce face legătura între cabana Giumalău şi masivul Rarău, dar şi în Masivul Suhard pe versanţii nordic şi estic ai Vârfului Ouşoru, pe culoarele pe care s-au mai produs avalanşe.

(Agerpres/FOTO arhivă snowcollegenews.com)

Deşi în Iaşi există multe familii care nu au cu cine să lase copiii în timp ce merg la muncă, Primăria a decis să pună lacătul la Centrul „Prichindel”, o instituţie tip creşă. Angajaţii Centrului acuză faptul că a existat un interes din partea conducerii pentru ca numărul de copii care au ajuns aici să scadă în câţiva ani de la 55 la 12. Decizia Primăriei i-a dat peste cap atât pe părinţi, cât şi pe angajaţi care se tem că vor rămâne pe drumuri n Când era administrat de Protecția Copilului, cererea era foarte mare și se făcea triere de dosare.

Centrul de Zi „Prichindel“, singurul centru de zi de pe raza municipiului Iaşi care oferă servicii socio-educaţionale pentru copiii familiilor aflate în situaţie de risc social, va dispărea după ce Primăria Iaşi a decis ca Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi să renunţe la acesta.

Cu un an mai devreme

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) s-a stabilit încetarea unei alte hotărâri, din 2009, prin care Centrul trecea din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi în subordinea DAC Iaşi. În mod normal, acest lucru trebuia să se întâmple de la 30 ianuarie 2019, potrivit protocolului semnat atunci între cele două instituţii.

Angajaţii acuză lipsa de interes din partea conducerii DAC Iaşi care a făcut ca acest Centru să ajungă în situaţia de a cheltui sume foarte mari doar pentru câţiva copii, în condiţiile în care sunt sute de familii nevoiaşe în Iaşi, care nu-şi permit să-şi ducă micuţii la creşă.

Potrivit primarului Mihai Chirica, la finele anului trecut, asistate social de Primăria Iaşi sunt circa 300 de familii în municipiul Iaşi, însă în realitate numărul familiilor aflate în situaţie de risc social este mult mai mare. Aşadar, persoane care să apeleze la Centru există, fapt demonstrat în anii trecuţi.

DGASPC preia doar patrimoniul

În urma hârtiei primite de la Primărie, reprezentanţii DGASPC Iaşi au trimis un răspuns în care susţin că nu pot prelua decât patrimoniul, fără a putea susţine financiar continuarea activităţii la Centrul de zi „Prichindel“. „Nu putem proceda la preluarea serviciului social de zi «Prichindel», ci doar a bunurilor care au făcut obiectul contractului de comodat încheiat în 2009. Noi putem prelua doar patrimoniul. Nu avem stabilit în buget susţinerea salariaţilor de la alte instituţii. După preluare, vom vedea care va fi destinaţia acelei clădiri“, spune Ion Florin, şeful DGASPC Iaşi.

Trecerea Centrului în curtea DGASPC Iaşi va dura ceva timp. „Nu este prima dată când preluăm patrimoniul unor servicii desfiinţate de alte instituţii. La fel s-a întâmplat şi la Hălăuceşti şi la Stolniceni Prăjescu. Până la trecerea efectivă a patrimoniului mai durează pentru că e nevoie de o evaluare şi o expertiză a clădirii“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC.

Cheltuieli mari, nejustificate

În urma raportului de analiză întocmit anul trecut de reprezentanţii DAC Iaşi, a rezultat ineficienţa acestui Centru deoarece „s-a redus considerabil numărul de beneficiari, astfel încât media copiilor care a frecventat centrul în anul 2017 este de 12 copii la o capacitate maximă de 55 de locuri“, după cum se arată în raportul întocmit de Ilona Nicolette Mihăescu, şef Serviciu Resurse Umane în cadrul DAC Iaşi.

Cheltuielile anuale alocate de la bugetul local pentru acest Centru au fost anul trecut de 541.629 lei, din care costurile de personal s-au ridicat la 451.620 lei pentru cei 11 angajaţi, iar utilităţile, hrana şi prestările servicii au fost de 90.000 lei.

Ceea ce nu se precizează în Raport este cum s-a reuşit „performanţa“ ca în numai câţiva ani, de la 55 de copii în Centru şi multe alte familii care şi-ar fi dorit să-şi aducă micuţii acolo, neavând posibilităţile financiare să-i ţină acasă sau la creşă, s-a ajuns ca numărul copiilor să fie egal cu numărul de angajaţi.

Adresabilitate mare, promovare zero

În momentul în care Centrul de Zi „Prichindel“ a trecut de la DGASPC Iaşi la DAC Iaşi, în unitate erau 55 de copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 3 ani.

În cadrul centrului de zi activa o echipă multidisciplinară formată din 10 specialişti: instructori de educaţie, asistent medical, psiholog, bucătar, îngrijitor copii, administrator, coordonator centru. „Fiind singurul Centru care se adresa familiilor aflate în situaţie de risc social, cererea era foarte mare. Copiii erau aduşi cu maşina din toate zonele Iaşului, iar mamele aveau posibilitatea să meargă să lucreze. Astfel, micuţii beneficiau de toate condiţiile, iar părinţii nu erau obligaţi să stea cu ei acasă să aibă grijă de ei“, spune purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi, Tiberiu Bantaş.

Posibili beneficiari, refuzaţi

Trecerea în subordinea DAC Iaşi a însemnat, în ultimii ani, reducerea drastică a numărului de copii care au fost aduşi în Centru. „Nu a existat deloc interes din partea conducerii ca acest Centru să funcţioneze. Numărul de copii care mai vin acum a scăzut drastic deoarece fie lumea nu a ştiut de existenţa lui, fie cei care au apelat la acest serviciu au fost refuzaţi din varii motive“, spune una dintre angajatele Centrului.

În plus, angajaţii susţin că dacă ar fi fost folosit în continuare un mijloc de transport cu care să fie aduşi copii, nu s-ar fi ajuns în situaţia de acum. „Toţii copii care sunt acum în Centru sunt de aici, din cartier (n.r. – cartierul Alexandru cel Bun). Înainte, când erau maşini la Centru, erau aduşi copii din tot oraşul“, zic angajaţii.

Subordonaţii spun că şefa Roxana Necula “s-a aranjat”

Ce se întâmplă cu angajaţii

Potrivit hotărării de CL, cei 12 copii, care de fapt sunt 11, vor fi direcţionaţi la „Centrul de Servicii Mamă şi Copil“ din cadrul Fundaţiei Hecuba, finanţată tot de Consiliul Local, prin DAC Iaşi.

Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii care mai vin acum la Centru problema pare rezolvată, nu la fel stau lucrurile în ceea ce-i priveşte pe angajaţi, care se tem că vor rămâne şomeri după trecerea la DGASPC Iaşi. „Noi suntem angajaţi de DAC Iaşi şi nu ştiu dacă în urma acestei treceri vom fi preluaţi de DGASPC. Ne temem că vom rămâne fără serviciu. Avem şi noi familii, copii, rate la bănci. Ce se întâmplă cu noi?“, se întreabă, îngrijorat, unul dintre angajaţii de la „Prichindel“.

Coordonatoarea Centrului, Roxana Necula, nu a dorit să ofere amănunte despre viitorul angajaţilor de la Centru: „Eu sunt doar o angajată, nu ştiu ce se va întâmpla. Ce voi face? Nu vreau să vorbesc despre asta.“

Directorul executiv adjunct al DAC Iaşi, Daniel Ciobotaru, nu a dorit nici el să comenteze situaţia, transmiţând REPORTER DE IAŞI, prin intermediul Roxanei Necula, să adresăm întrebările în scris.

Surse din cadrul Centrului susţin că Necula şi-ar fi aranjat deja transferul la un alt Centru aflat sub tutela DAC Iaşi. „Pe doamna Necula nu o interesează situaţia noastră pentru că dumneai a discutat deja cu doamna director Luminiţa Munteanu trecerea la Căminul de pensionari «Parascheva»“, susţin angajaţii.

Părinţii, puşi în faţa faptului împlinit

Părinţii copiilor care sunt aduşi la Centru încearcă acum să găsească soluţii. Aceştia sunt nevoiţi să caute o altă creşă unde să-şi ducă micuţii, însă se plâng de faptul că nu au banii necesari pentru a acoperi toate costurile. „Eu lucrez în ture şi mi-ar fi foarte greu să stau cu fata acasă. Am auzit şi eu că se închide Centrul. Noi nu avem o situaţie financiară foarte bună şi nu îmi pot permite să o duc la o creşă, mai ales că e foarte greu acum pentru că nu mai sunt locuri. Am fost aici, prin cartier, dar peste tot sunt ocupate locurile. Sunt pusă într-o situaţie foarte dificilă“, zice Daniela B., mama unei fetiţe de nici 2 ani, care este adusă în fiecare zi la «Prichindel».

Elena F., mama unei alte fetiţe care frecventează în prezent Centrul de Zi, spune că se va orienta spre o altă creşă: „Am retras deja dosarul când am auzit că se închide. Şi eu şi soţul lucrăm de dimineaţă până seara şi nu avem cum să o ţinem acasă. Caut acum cu disperare o creşă să văd unde o pot duce. Fata are aproape 3 ani şi încercăm să vedem poate o putem duce la o grădiniţă.“

Într-o situaţie dificilă se află şi Larisa B., mama unui alt copil, care nu ştie ce va face în momentul în care se închide Centrul. „Nu ne-a spus nimeni nimic. Dacă se închide Centrul, nu ştiu ce voi face. Acasă nu o pot ţine. Nici bani să o duc la o altă creşă nu am. Acolo ar trebui să plătesc mâncarea, fondul clasei, alte cheltuieli. Chiar nu ne permitem“, precizează Larisa B..

Un proiect imobiliar din Păcurari a stârnirt revoltă în rândul cetăţenilor care locuiesc în zona Cimitirului Evreiesc. Un bloc cu 9 etaje a „răsărit” printre case, pe un teren despre care într-un Plan Urbanistic Zonal din 2005 se precizează că există riscul producerii unor alunecări de teren. 22 de persoane din zonă au dat în judecată constructorul şi Primarul Municipiului Iaşi cerând anularea autorizaţiei de construire. Dezvoltatorul susţine că a respectat toate prevederile legale.

Scandalul construcţiei unui bloc cu 9 etaje într-o zonă de case cu maximum un etaj, din zona Cimitirului Evreiesc, s-a mutat în instanţă. Locatarii imobilelor din zonă au cerut magistraţilor anularea unei autorizaţii de construire din iulie 2016, emisă de către Primarul Municipiului Iaşi, precum şi a certificatului de atestare a edificării construcţiei. Aceştia susţin că ridicarea turnului situat vizavi de cartierul „Amfiteatru” s-a făcut cu încălcarea legislaţiei, prin modificarea caracterului general al zonei.

Caz similar, tratament diferit

Un număr de 22 de locuitori ai caselor din zonă reclamă faptul că noul imobil, construit de Aurel Rascenco, „a răsărit” pe o parcelă de teren care a fost dezmembrată prin contracte de vânzare-cumpărare succesive în mai mult de 3 parcele şi pentru care legea prevede obligatoriu întocmirea unui nou Pplan Urbanistic Zonal (PUZ). „În situaţia unui reclamant, care are terenul chiar vizavi de blocul pârâtului Rascenco Aurel şi care a dorit să construiască D+P+4 etaje, Primarul Municipiului Iaşi a aplicat întocmai prevederile legale şi i-a comunicat prin certificatul de urbanism nr 361/15.02.2016 că trebuie să întocmească documentaţia PUZ deoarece parcela sa a fost dezmembrată în mai mult de trei parcele şi nu se poate avea în vedere PUZ aprobat prrin HCL 398/2009 prin care a fost studiată şi suprafaţa de teren cumpărată de către reclamantul A.M.”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi, precizându-se că prevederile legale sunt aplicate discreţionar.

Apartamente în loc de parcare

Reclamanţii mai arată că investitorul nu ar fi realizat nici lucrările de infrastructură, aşa cum era obligat prin PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 57 de apartamente, pe lângă altele pe care pârâtul Rascenco Aurel le-a construit în acea zonă crează mari probleme de circulaţie pe Aleea Cimitirului Evreiesc, cu lăţime de 3 metri, şi strangulată la 2,5 metri în zona Porţii Evreieşti”, se mai menţionează în acţiune. Astfel, susţin locatarii, după darea în folosinţă a celor 57 de apartamente circulaţia în zonă va fi imposibilă.

În plus, cu toate că în autorizaţia iniţială investitorul s-ar fi angajat să construiască o parcare la subsolul imobilului, până la urmă aici s-ar fi făcut tot apartamente, se arată în acţiune.

Risc geotehnic majorCea mai mare problemă ar reprezenta-o însă faptul că terenul pe care a fost edificat turnul de nouă etaje poate fi afectat de fenomene de alunecări de teren, conform unui PUZ din 2005 realizat pentru zona respectivă. Au fost recomandate atunci lucrări de susţinere. Acestea nu ar fi fost însă făcute de dezvoltator.

Reclamanţii arată, de altfel, că ar trebui luate măsuri urgente cum ar fi: dirijarea scurgerii apelor de suprafaţă, lucrări de susţinere a masivelor de pământ, captarea sau dirijarea apelor subterane. „Atâta timp cât niciuna din recomandările făcute în PUZ 353/2005 nu au fost realizate de către dezvoltator, se impune sistarea lucrărilor de construcţie şi luarea unor măsuri urgente de stabilitate a versantului, aşa cum prevăd studiile şi recomandările din PUZ 353/2005 privind stabilitatea versantului, corelat cu regimul de înălţime al imobilului care, recomandat în PUZ, (...) era P+2, P+3, P+4, iar în situaţia actuală construcţiile au preponderent regimuri de înălţime mai mari, respectiv 2D+P+6E+M”, se scrie în documentul citat.

„O sfidare la adresa locuitorilor din zonă”

Totodată, autorizaţia ar fi fost emisă pentru un bloc cu înălţimea maximă de 30 de metri, faţă de maximum 20 de metri prevăzut în PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 9 etaje printre locuinţe colective mici, pe un versant care abia stă, pe amplasamentul unei străzi care trebuie edificată de către dezvoltator prin transformarea demisolurilor din parcări în apartamente, lipsa altor locuri de parcare în schimb, reprezintă, pe lângă încălcarea gravă a legislaţiei în vigoare, o sfidare la adresa locuitorilor din zonă, parte dintre ei reclamanţi în prezenta acţiune, care respectă legislaţia în vigoare şi regulile de convieţuire socială”, a precizat avocat Ana Baştovoi, care îi reprezintă pe reclamanţi.

Contactat de REPORTER DE IAŞI, dezvoltatorul Aurel Rascenco a susţinut că a respectat toate prevederile legale. „Când se construieşte un bloc este o anumită procedură, trebuie făcute o serie de studii, întocmite documente. Eu am făcut totul conform legii. Nu ştiu ce doresc dumnealor. Se ceartă cu legea”, a explicat Rascenco.

Reprezentanţii Primăriei Iaşi nu şi-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

Blocul a fost construit legal. Este recepţionat, intabulat şi vândut. Am şi parcări”,

Aurel Rascenco, dezvoltator

„Aplicarea diferenţiată a prevederilor legale în vigoare de către autorităţile publice locale este o certitudine, chiar dacă criteriile după care se face diferenţa au rămas un mister şi nu sunt încă cunoscute”

Fragment din acţiunea depusă la instanţă de locatari