Directorul societății Apavital Iași, Ion Toma, a precizat, în această dimineață, că apa din rețeaua publică este potabilă și nu reprezintă nici un pericol pentru sănătatea consumatorilor.

Declarația vine după o serie de afirmații ale primarului Mihai Chirica, făcute pentru activiștii de la Green Report, conform cărora, apa din rețeaua publică nu este potabilă, mai mult, este un adevărat pericol.

Industria apei a intrat pe piaţa de lux şi se uită deja spre gheţarii de pe planetă. Compania norvegiană Svalbardi a început să vândă anul acesta apă de aisberg din arhipelagul Svalbard (care face parte din Norvegia), în Arctica, pentru aproximativ 94 de euro o sticlă de 750 de mililitri.

Deşi apa este un drept al omului, aceasta poate avea un preţ. Fostul raportor al Naţiunilor Unite privind dreptul la apă potabilă şi canalizare, Catarina Albuquerque, susţine că nu are de ce să fie gratis. Dar, cât de mult este rezonabil să se plătească pentru apă? Este etic să vinzi apa dintr-un gheţar? Cu toate că aceste aisberguri sunt situate pe teritoriul naţional al unei ţări, există dezbaterea dacă, de fapt, acestea nu ar trebui să fie considerate patrimoniul umanităţii.

Pericol de inundații în județul Neamț. 17 oameni au fost evacuați din case în localitățile Fărcașa și Poiana Teiului, situate pe Valea Bistriței. Un zăpor de mari dimensiuni s-a format în urma unor detonări în județul Suceava.

Un incendiu de proporții a izbucnit duminică dimineață, în curtea unei firme de transporturi din Bacău. Şase tiruri au luat foc şi au ars în totalitate în apropierea unei staţii Peco.

Incendiul, stins între timp, ar fi izbucnit de la un scurt circuit produs la unul din tiruri, dar intervenția pompierilor a fost una extrem de dificilă din cauza riscului de explozie. În curtea acelei firme este și o stație Peco, însă norocul a fost a fost că flăcările nu au ajuns și acolo.

Paguba produsă se ridică la zeci de mii de euro.

(Sursa: EVZ.ro)

Dacă nu concepi o masă fără pâine, este cazul să iei în calcul măcar micșorarea porției, dacă nu chiar renunțarea, pentru o perioadă, la acest aliment.

Până acum nu este sigur dacă un consum prea ridicat de fibre sporește riscul de cancer de colon sau, dimpotrivă, previne apariția acestei boli. Prin urmare, medicii recomandă să mâncăm pâine cu moderație și să nu neglijăm vizita la medic.

Consumul ridicat de pâine ne poate oferi senzația de sațietate, determinându-ne să nu mai mâncăm prea multe alte alimente. Acest obicei poate dăuna sănătății, întrucât pâinea nu conține prea multe substanțe necesare bunei funcționări a organismului, fiind nevoie să avem un regim alimentar variat pentru a beneficia de nutrienții de care avem nevoie.

De asemenea, persoanele care au trecut prin episoade alergice din cauza alimentelor ar putea să se confruncte cu simptome nedorite din cauza consumului ridicat de pâine, printre care crampe și balonare, potrivit livestrong.com.

Porția recomandată de pâine este de până la 250 de grame pe zi (circa patru-opt felii, în funcție de tipul de pâine).

(Sursa: realitatea.net)

Ieșenii sunt extrem de preocupați de consecințele unui cutremur cu magnitudine mare, mai ales că ultima mișcare seismică de 5,3 grade pe scara Richter s-a resimțit parcă mult mai intens în Capitala Moldovei.

Şi asta pentru că, acum patru zile, unda seismică s-a propagat îndeosebi către nord-est, spre Bârlad, Vaslui, Iaşi şi Republica Moldova. Iașul are 60 de imobile în pericol să cadă. De consolidare însă nu poate fi vorba, câtă vreme locatarii nu vor să se mute, iar autorităţile nu au bani.

Pagubele materiale au fost relativ minore la Iaşi: bucăţi de tencuială căzută. Dar panica a fost mai mare: 12 persoane s-au speriat cumplit în momentul în care unda seismului de 5.3 pe Richter a ajuns în capitala Moldovei. Spre deosebire de altele, cutremurul de acum a avut o particularitate: în estul României s-a simţit cum se simţeau cutremurele până acum la Bucureşti.

„Acum, ca şi în 2009, falia europeană a fost cea care le-a împins pe cea asiatică şi alta, şi unda s-a dus mai degrabă spre Moldova”, spune directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Constantin Ionescu.

Tencuiala căzută de pe Palatul Braunstein a devenit emblematică pentru cutremurul din 24 septembrie, numai că, dincolo de clădirea de patrimoniu, sunt câteva sute de ieşeni care stau în cele 60 de imobile cu bulină roşie.

Această casă este de la începutul secolului trecut. A fost dată de 30 de ani unor persoane care nu aveau locuinţă. De atunci s-a deteriorat vizibil, iar acum este la un pas de colaps.

Silvia Bolohan, purtător de cuvânt ISU Iaşi: „În cazul unui seism urmat de pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, la nivel judeţean se pune în aplicare planul judetan de intervenţie în caz de seism".

Primarul Iaşului, Mihai Chirica, spune că „vom încerca să propunem clădiri spre finanţare prin fonduri europene. Documentaţia pe Braunstein am depus-o şi sperăm să primească această finanţare şi o punem în stare de siguranţă"

Legea spune clar: nimic nu se dărâmă, ci se reconsolidează. Cu atât mai mult, clădirile de patrimoniu. Dar pentru asta, primăria trebuie să aibă şi bani şi locuinţe, unde să-i mute pe cei care stau în casele şubrede, cât durează lucrările.

(Sursa: Știrile Pro TV)