Verdict surprinzător în cazul care a deschis buletinele de ştiri după ce foşti pacienţi dintr-un spital au fost dezgropaţi. Ajuns duşmanul public numărul 1, vedetă negativă a posturilor naţionale de televiziune, medicul Iencean şi-a reabilitat, deocamdată, numele. Judecătorii au hotărât că decizia prin care a fost concediat este ilegală şi i-au acordat daune de 4.000 de euro. Conducerea Spitalului de Nerurochirurgie îl acuzase că a efectuat puncţii ilegale, o parte conducând la decesul a patru pacienţi.
Un nou episod în scandalul puncţiilor lombare de la Spitalul de Neurochirurgie. Doctorul concediat a câştigat la Tribunal procesul cu unitatea sanitară şi s-a întors la serviciu. Reprezentanţii spitalului pot contesta decizia la Curtea de Apel.
Victorie pe linie
Medicul Ştefan Iencean, acuzat, la începutul anului trecut, alături de alt medic, că ar fi realizat 89 de puncţii lombare fără consimţământul pacienţilor, a câştigat o primă bătălie cu unitatea medicală. Doctorul a obţinut la Tribunalul Iaşi anularea deciziei prin care a fost concediat, precum şi reintegrarea pe postul deţinut anterior. El trebuie să primească despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii şi până la reintegrarea efectivă, precum şi 4.000 de euro daune morale. Decizia instanţei poate fi atacată cu apel, dar este executorie.
Între Eva şi Iencean au existat mai multe diferende de-a lungul timpului
S-a întors la serviciu
Astfel, din 10 octombrie, neurochirurgul Ştefan Iencean şi-a reluat activitatea la Spitalul de Neurochirurgie. Întrebat dacă unitatea medicală intenţionează să conteste decizia Tribunalului, medicul Marius Dabija, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Neurochirurgie, a spus doar că „Am văzut că s-a întors la serviciu (medicul Iencean-n.r.). Trebuie să mă consult cu conducerea”. Însă, deşi am încercat, ulterior, să îl contactăm de mai multe ori, doctorul nu a mai revenit cu alte precizări. Contactat de REPORTER DE IAŞI pentru a-şi spune punctul de vedere despre acest caz, managerul Lucian Eva a spus scurt: „Există purtător de cuvânt”.
Medicul Iencean susţine că nu s-a decis dacă va ataca decizia Tribunalului, el solicitând iniţial 100.000 de euro daune morale. „Deocamdată încă nu am primit hotărârea. Până nu văd argumentaţia şi justificarea instanţei nu pot să mă pronunţ”, a declarat neurochirurgul Iencean pentru REPORTER DE IAŞI.
Dosar pentru ucidere din culpă
Scandalul care l-a avut în prim-plan pe neurochirurgul Iencean a izbucnit la începutul lui 2015. Conducerea Spitalului de Neurochirurgie a făcut o plângere penală, sub acuzaţia de ucidere din culpă, în cazul medicilor Ştefan Mircea Iencean şi Ion Poeată, pe care i-a acuzat că ar fi extras 89 de eprubete cu lichid cefalo-rahidian de la opt pacienţi, fără acordul acestora, patru dintre ei decedând ulterior.
O Comisie de Disciplină din spital a analizat cazul celor doi medici şi a decis ca lui Iencean să-i fie desfăcut contractul de muncă, iar Ion Poeată să fie sancţionat cu scăderea salariului cu 10%, pe o perioadă de trei luni. Procesul prin care acesta din urmă contestă sancţiunea e pe rolul Tribunalului.
În zilele următoare declanşării scandalului, neurochirurgul Ştefan Iencean susţinea că plângerea penală împotriva sa este o răzbunare a managerului spitalului, doctor Lucian Eva, pe care îl reclamase drept plagiator în lucrarea de doctorat la Consiliul Naţional de Etică, instituţia dându-i parţial dreptate reclamantului. Eva a primit avertisment pentru „citări necorespunzătoare”.
Spitalul de Neurochirurgie, în centrul unui scandal uriaş
Dosarul penal: în lucru
În privinţa acuzaţiilor, Iencean susţinea în dosarul prin care contesta decizia de concediere că „Nu am efectuat ilegal vreun studiu. Studiul pe care l-am făcut eu face parte dintr-un grant finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România. Data recepţionării acelui studiu a fost 9 ianuarie 2014, astfel că nu aveam cum să efectuez ilegal vreun studiu în 2014, în condiţiile în care studiul meu a fost recepţionat la începutul anului trecut. Cercetarea mea ştiinţifică nu include asemenea abilităţi ştiinţifico-fantastice.”
Ancheta penală este pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. „Dosarul este încă în lucru. Se aşteaptă rezultatul expertizei genetice de la Institutul Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici»”, a declarat procurorul Iulian Ispir, purtătorul de cuvânt al Parchetului Curţii de Apel Iaşi.
Citește și Această moarte nu există în statistici. Destinul crunt al femeii infectate la Spitalul Neuro
„Eu nu judec sub nicio formă, însă comisiile au stabilit că prelevările respective nu s-au făcut cu consimţământul bolnavului”, declara, pe 13 ianuarie 2015, managerul Lucian Eva pentru MEDIAFAX.
Un fost angajat susţine că a fost pus să facă munci de salahor şi că existau ordine de sus să aibă viaţă grea la serviciu. Printr-o sentinţă definitivă, Curtea de Apel a decis ca Andrei Henea, fost şofer la Direcţia de Asistenţă Comunitară, să fie reangajat. El trebuie să primească 30.000 de lei, salarii din urmă, dobânzi şi chetuieli de judecată. Bărbatul spune că banii ar trebui luaţi din buzunarul directoarei Luminiţa Munteanu.
Un angajat de la Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi susţine că a fost umilit de directoarea Luminiţa Munteanu.
Nici măcar n-a primit hârtia de concediere
La începutul anului 2015, Andrei Henea, care a lucrat ca şofer Direcţia de Asistenţă Comunitară, a dat în judecată instituţia, cerând să fie reangajat, după ce a fost dat afară fără să i se comunice acest lucru în scris. „Eu nu am primit nicio decizie de concediere din partea Direcţiei. Pur şi simplu mi s-a închis uşa în nas şi mi s-a spus că nu mai am ce căuta acolo. Atunci, eu am dat în judecată Direcţia, dar Tribunalul mi-a respins cererea, fiind considerată tardivă. Am făcut apel şi judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi au decis retrimiterea cazului spre judecată, pe baza hârtiei de la Poşta Română, care atesta faptul că eu nu am primit acea decizie“, susţine Andrei Henea.
Are de primit toate salariile din urmă
După cinci termene, în martie 2016, judecătorii de la Tribunalul Iaşi i-au dat câştig de cauză lui Henea. „Instanţa a dispus reangajarea mea în funcţia de şofer al Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi, deţinută anterior concedierii, conform contractului individual de muncă nr. 15485/01.02.2009. De asemenea, a obligat Direcţia să-mi plătească o despăgubire egală cu drepturile salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care aş fi beneficiat începând cu data de 19.11.2014 şi până la data reintegrării efective. În plus, trebuie să primesc şi cheltuielile de judecată în cuantum de 3.200 de lei“, precizează fostul şofer de la DAC Iaşi.
Henea (foto mic) aduce mai multe acuze fostei şi viitoarei şefe, Luminiţa Munteanu
„Banii să-i dea din buzunar cei vinovaţi!“
Tânărul consideră că normal ar fi ca suma ce trebuie să o primească să fie plătită de către directorul instituţiei, Luminiţa Munteanu, şi de către celelalte persoane care se fac vinovate de demiterea sa. „La decizia Tribunalului, Direcţia a făcut apel, iar acum, pe 21 septembrie, Curtea de Apel a respins apelul şi a păstrat decizia Tribunalului, obligând DAC să-mi plătească şi 2.000 de lei cheltuieli de judecată. Eu am de primit în total aproximativ 30.000 de lei. Suma reprezintă salariile plus cheltuielile de judecată. Mi s-ar părea normal ca această sumă să fie plătită din buzunar de Luminiţa Munteanu şi de celelalte persoane care m-au înjosit şi m-au concediat pe nedrept. Nu e normal ca banii să-i plătească din bugetul Direcţiei sau de la Primărie. Nu! Cine a greşit, să plătească. Aşa ar fi corect. Ce vină are Direcţia sau Primăria?“, adaugă Andrei Henea.
Vrea şi daune morale
Fostul şofer mai precizează că va cere să fie reîncadrat la DAC Iaşi şi că o va acţiona în instanţă pe Luminiţa Munteanu, căreia îi va cere daune morale: „Aştept să primesc motivarea instanţei şi pe urmă mă duc la Direcţie şi cer să fie respectată decizia instanţei şi să fiu reîncadrat ca şofer, dar în condiţii normale, umane. Mai mult, pe baza deciziei definitive, vreau să le dau în judecată pe Luminiţa Munteanu, pe coordonatoarea Centrului «Prichindelul», Roxana Necula, şi pe Ilona Mihăescu, şefa de la Resurse Umane, pentru toate abuzurile în serviciu făcute împotriva mea. Le voi cere daune morale pentru modul în care am fost eu tratat. După ce am fost dat afară, nu mi-am găsit un serviciu la Stat. Am stat pe banii soţiei şi am făcut mai multe împrumuturi.“
Forţat să-şi dea demisia
Andrei Henea afirmă că problemele sale de la serviciu au început după ce „a îndrăznit“ să comenteze o decizie a Luminiţei Munteanu. „La sfârşitul lui 2013, am avut o discuţie cu doamna Munteanu, în care i-am explicat că nu mi se pare normal să completez într-un caiet A4 ceea ce scriam deja în foile de parcurs. S-a enervat şi mi-a spus să predau cheile de la maşină. M-a detaşat la punctul de lucru de la fostul Vitafef, ca muncitor necalificat. Acolo, am stat în frig şi am făcut treabă de salahor vreo opt luni, timp în care eram mereu verificat. O colegă de acolo, n-are rost să-i mai dau numele, a fost pusă de mai multe ori să declare că eu am lipsit mai multe ore de la serviciu şi mi s-a tăiat din salariu”, spune Andrei Henea.
Dat afară de ziua lui
Ulterior, Henea a fost trimis să îndeplinească diferite munci la Centrul de Zi „Prichindelul“, fiind forţat, după cum susţine fostul şofer de la DAC Iaşi, să-şi dea demisia. „Am fost pus să car saci, să sap, să văruiesc, să tund iarba. Am fost înjosit în ultimul hal, doar, doar îmi voi da demisia. Coordonatoarea Centrului «Prichindelul», Roxana Necula, chiar mi-a spus odată că are ordin direct de la Luminiţa Munteanu: «Nu am ce să-ţi fac, sunt pusă să-ţi fac rău! Primesc telefoane să te urmăresc şi să te pun la treabă!» Eu nu am vrut să demisionez şi atunci am fost dat afară. Luminiţa Munteanu a indus în eroare Consiliul Local, trimiţând un referat prin care spunea că nu mai este nevoie de şofer şi aşa mi-au desfiinţat postul. Ulterior, a fost angajat altcineva pe postul de şofer. N-am să uit ziua când n-am mai fost primit la muncă, pentru că a fost exact de ziua mea. Pe 30 noiembrie, m-am dus la muncă şi nu mi s-a mai permis accesul înăuntru”, povesteşte bărbatul.
Luminiţa Munteanu nu a putut fi contactată deoarece nu a răspuns la apelurile Reporteris de pe telefonul mobil.
Bratu este cel mai înverşunat duşman al Luminiţei Munteanu
Dosare la DNA după plângerea unui fost angajat
În urma mai multor plângeri făcute de Lucian Bratu, un alt fost angajat de la DAC aflat în conflict cu Munteanu, Luminiţa Munteanu se află în vizorul DNA Iaşi. „Eu am făcut mai plângeri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi pe numele Luminiţei Munteanu pentru abuz în serviciu, spălare bani, trafic de influenţă şi alte infracţiuni. Acum jumătate de an, cei de la Parchet şi-au declinat competenţa în favoarea DNA Iaşi. Dosarul este acum în lucru la procurorul de caz de la DNA Iaşi. Aştept să văd ce vor face cei de acolo“, spune Bratu.
Banii justiţiabililor au încăierat timp de 15 ani lumea avocaţilor, conflictul nefiind încă terminat. Un nou pas spre ştergerea de pe liste a avocaţilor care funcţionează în afara baroului tradiţional, dar utilizează însemnele acestuia. Avocatului Viorel Nimerincu i se cere să nu mai folosească marca „Baroul Iaşi” şi să achite daune de 10.000 de lei pentru că a făcut acest lucru.
Disputa dintre avocaţii din „baroul tradiţional” şi „puciştii” de la un baroul paralel, înfiinţat în urmă cu circa 15 ani, a ajuns la faza pe mărci. Anterior, cele două părţi s-au războit la Parchet, în instanţe şi în presă.
UNBR a mers la OSIM
Disputa dintre UNBR şi Barourile paralele este departe de a se fi terminat. Reprezentanţii avocaţilor din „baroul tradiţional” au cerut Tribunalului Iaşi să-i interzică lui Viorel Nimerincu, unul dintre capii „puciştilor” de la Iaşi, să folosească în activitatea sa mărcile „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Baroul Iaşi”. Acesta este unul dintre membri Baroului paralel, pe site-ul căruia figurează de altfel ca preşedinte. Reclamanţii au mai solicitat instanţei şi obligarea lui Nimerincu la plata unor despăgubiri de 10.000 de lei.
Aceştia arată în acţiunea depusă că titularul celor două mărci este, din august anul trecut, UNBR, iar durata de protecţie a acestora este de 10 ani, cu posibilitate de reînnoire.
Viorel Nimerincu (foto mic), luat la ochi de Baroul Iaşi
„Risc de confuzie”
„Folosirea denumirii mărcii de către agentul economic datorită faptului că este identică cu denumirea mărcii protejate , dar şi din cauza identităţii produselor şi serviciilor cărora li se aplică, apreciem că există un risc de confuzie în percepţia publicului, incluzând riscul de asociere între denumirea folosită şi marca înregistrată”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi
UNBR mai susţine că nu şi-a dat consimţământul pentru ca mărcile să fie folosite de agentul economic având denumirea Nimericu Ghe. Viorel – Cabinet de avocat. Cu toate acestea, membrul baroului paralel şi-ar fi instalat un panou publicitar cu cele două mărci înregistrate, în interiorul Hotelului Moldova, se precizează în plângere.
Fiecare susţine că are dreptate
„Conform Legii 51/1995, profesia de avocat se exercită doar de avocaţii înscrişi în tabloul unuia dintre barourile componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara UNBR sunt interzise, eventualele acte juridice în acest sens fiind nule de drept. În acest sens, statutul profesiei interzice folosirea fără drept, de către orice persoană, a denumirilor «barou», «UNBR» ş.a.m.d. Încălcarea acestor dispoziţii atrage răspunderea penală (exercitarea fără drept a unei profesii ) şi pe cea civilă, cum este cazul de faţă”, a declarat avocatul Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi.
Pe de altă parte, Viorel Nimerincu susţine că el are dreptate în acest caz. „Nu e nicio problemă. O să vedem care va fi realitatea. Din toate punctele de vedere, eu am dreptate. UNBR e înscris pe numele meu”, a precizat Viorel Nimerincu, care se recomandă preşedinte UNBR.
Pompiliu Bota a pus pe jar lumea avocaţilor
Istoria conflictului
Conflictul din lumea avocăţească a izbucnit în 2002, după ce un avocat din Deva, Pompiliu Bota, a înfiinţat Baroul Constituţional. El a susţinut că legea permite înfiinţarea unor structuri paralele cu barourile tradiţionale, reunite sub sigla UNBR. Reprezentanţii celor din urmă au atacat virulent acţiunea lui Bota, afirmând că aceasta este o umbrelă pentru cei slab pregătiţi profesional, eventual respinşi la admiterea în UNBR. Instanţele au admis la pledat noii avocaţi, dar totul s-a schimbat în urmă cu câţiva ani când au restrâns acest lucru, iar Parchetele au declanşat acţiuni penale împotriva membrilor acestor barouri sub acuzaţia de practicare ilegală a acestei meserii.
Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri
În cazul de manipulare a acţiunilor băncii Kaupthingea din Islanda, cea mai înaltă curte a ţării a dat verdictul vinovat şi în cazul ultimilor 2 dintre cei 9 bancheri inculpaţi. Iniţial cei doi fuseseră achitaţi.
Curtea Supremă a Islandei a anunţat că i-a găsit vinovaţi pe toţi cei nouă bancheri inculpaţi de manipulare a pieţei în cazul acţiunilor băncii Kaupthing. Procesul acestora a început în aprilie 2015.
În iunie 2015, tribunalul districtual din Reykjavik a decis că şapte dintre cei nouă acuzaţi erau vinovaţi, achitându-i pe ceilalţi doi.
Prin finanţarea de cumpărări de acţiuni fără nicio garanţie decât chiar acţiunile respective, bancherii au fost acuzaţi că au dat o impresie falsă şi înşelătoare în legătură cu cererea pentru acţiunile băncii Kaupthing.
Curtea Supremă a schimbat acum verdictele de achitare, găsindu-i vinovaţi şi pe Björk Þórarinsdóttir (reprezentant pentru credite la Kaupthing) şi pe Magnus Guðmundsson (fost director general al Kaupthing), alături de ceilalţi şapte.
Totuşi, Þórarinsdóttir şi Guðmundsson încă nu au primit nicio pedeapsă.
În plus, Hreiðar Már Sigurðsson, fost director al Kaupthing, care iniţial nu a mai primit nicio pedeapsă suplimentară deoarece fusese deja condamnat în cazul Al-Thani, a primit acum o prelungire de şase luni a sentinţei sale de închisoare.
(Sursa: Epoch Times România)
Banii justiţiabililor au încăierat timp de 15 ani lumea avocaţilor, conflictul nefiind încă terminat. Un nou pas spre ştergerea de pe liste a avocaţilor care funcţionează în afara baroului tradiţional, dar utilizează însemnele acestuia. Avocatului Viorel Nimerincu i se cere să nu mai folosească marca „Baroul Iaşi” şi să achite daune de 10.000 de lei pentru că a făcut acest lucru.
Disputa dintre avocaţii din „baroul tradiţional” şi „puciştii” de la un baroul paralel, înfiinţat în urmă cu circa 15 ani, a ajuns la faza pe mărci. Anterior, cele două părţi s-au războit la Parchet, în instanţe şi în presă.
UNBR a mers la OSIM
Disputa dintre UNBR şi Barourile paralele este departe de a se fi terminat. Reprezentanţii avocaţilor din „baroul tradiţional” au cerut Tribunalului Iaşi să-i interzică lui Viorel Nimerincu, unul dintre capii „puciştilor” de la Iaşi, să folosească în activitatea sa mărcile „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Baroul Iaşi”. Acesta este unul dintre membri Baroului paralel, pe site-ul căruia figurează de altfel ca preşedinte. Reclamanţii au mai solicitat instanţei şi obligarea lui Nimerincu la plata unor despăgubiri de 10.000 de lei.
Aceştia arată în acţiunea depusă că titularul celor două mărci este, din august anul trecut, UNBR, iar durata de protecţie a acestora este de 10 ani, cu posibilitate de reînnoire.
Viorel Nimerincu (foto mic), luat la ochi de Baroul Iaşi
„Risc de confuzie”
„Folosirea denumirii mărcii de către agentul economic datorită faptului că este identică cu denumirea mărcii protejate , dar şi din cauza identităţii produselor şi serviciilor cărora li se aplică, apreciem că există un risc de confuzie în percepţia publicului, incluzând riscul de asociere între denumirea folosită şi marca înregistrată”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi
UNBR mai susţine că nu şi-a dat consimţământul pentru ca mărcile să fie folosite de agentul economic având denumirea Nimericu Ghe. Viorel – Cabinet de avocat. Cu toate acestea, membrul baroului paralel şi-ar fi instalat un panou publicitar cu cele două mărci înregistrate, în interiorul Hotelului Moldova, se precizează în plângere.
Fiecare susţine că are dreptate
„Conform Legii 51/1995, profesia de avocat se exercită doar de avocaţii înscrişi în tabloul unuia dintre barourile componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara UNBR sunt interzise, eventualele acte juridice în acest sens fiind nule de drept. În acest sens, statutul profesiei interzice folosirea fără drept, de către orice persoană, a denumirilor «barou», «UNBR» ş.a.m.d. Încălcarea acestor dispoziţii atrage răspunderea penală (exercitarea fără drept a unei profesii ) şi pe cea civilă, cum este cazul de faţă”, a declarat avocatul Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi.
Pe de altă parte, Viorel Nimerincu susţine că el are dreptate în acest caz. „Nu e nicio problemă. O să vedem care va fi realitatea. Din toate punctele de vedere, eu am dreptate. UNBR e înscris pe numele meu”, a precizat Viorel Nimerincu, care se recomandă preşedinte UNBR.
Pompiliu Bota a pus pe jar lumea avocaţilor
Istoria conflictului
Conflictul din lumea avocăţească a izbucnit în 2002, după ce un avocat din Deva, Pompiliu Bota, a înfiinţat Baroul Constituţional. El a susţinut că legea permite înfiinţarea unor structuri paralele cu barourile tradiţionale, reunite sub sigla UNBR. Reprezentanţii celor din urmă au atacat virulent acţiunea lui Bota, afirmând că aceasta este o umbrelă pentru cei slab pregătiţi profesional, eventual respinşi la admiterea în UNBR. Instanţele au admis la pledat noii avocaţi, dar totul s-a schimbat în urmă cu câţiva ani când au restrâns acest lucru, iar Parchetele au declanşat acţiuni penale împotriva membrilor acestor barouri sub acuzaţia de practicare ilegală a acestei meserii.
Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri
Un incident a avut loc miercuri, la Tribunalul Bucureşti, în timpul desfăşurării procesului în care fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu este judecat pentru luare de mită.
La termenul de miercuri al procesului, judecătoarea Iosefina Parvu a programat audierea a doi dintre inculpaţii din acest dosar, Claudiu Bengalici - administrator al unei societăţi comerciale şi Florin Supeală - fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti, relatează Agerpres.
După câteva ore de audieri, avocatul lui Sorin Oprescu a sesizat faptul că o tânără consemna tot ce se discută la proces. Luată la întrebări de judecătoarea Iosefina Pârvu, fata a recunoscut că transmitea în timp real mesaje către doi denunţători din dosar, Teodor şi Cristina Gogonea. Aceştia urmau să fie şi ei audiaţi şi aşteptau pe holul instanţei.
Tânăra a precizat că lucrează la o firmă de achiziţii deţinută de soţii Gogonea şi a fost pusă de aceştia să-i informeze în permanenţă despre ce se discută în sala de judecată. Acest lucru este interzis de lege.
Judecătoarea i-a spus procurorului de şedinţa că „este o mare problemă cu denunţătorii" şi a anunţat că va sesiza Parchetul în acest caz. De asemenea, Iosefina Pârvu a anunţat că va amâna audierea celor doi denunţători.
Potrivit DNA, în perioada 2013 - 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.
Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul sau Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.
(Sursa: Știrile Pro TV)
Istorie contra revendicare imobiliară într-un proces inedit de la Tribunal: Cuza contra Cuza. Tribunalul a decis că trei urmaşi ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza trebuie să fie despăgubiţi pentru un teren din Codrescu care nu le poate fi retrocedat în natură. Estimările de pe piaţă indică faptul că valoarea terenului variază între 2 şi 4 milioane de euro.
Terenul de sub căminele din Campusul Universitar „Codrescu” le-ar putea aduce unor moştenitori ai familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza milioane de euro în conturi. După opt ani de procese, judecătorii au dispus ca trei dintre descendenţii acestuia să primească măsuri reparatorii pentru aproape 8.000 de metri pătraţi în Copou, suprafaţă care nu poate fi retrocedată. Nemulţumiţi de faptul că o parte din teren, deţinut acum de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) nu le-a fost restituit în natură, moştenitorii au contestat decizia dată de Tribunalul Iaşi.
Luptă de 15 ani
Dacă hotărârea va rămâne definitivă, Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu, moştenitori ai profesorului Alexandru Constantin Cuza, ar putea primi o mică avere. Potrivit experţilor imobiliari, un teren în Copou ar valora între 250 şi 500 euro pe metru pătrat. „Un teren construibil în zona Copou, chiar şi suprafaţa aceasta mare ajunge la 500 de euro, un teren construibil fără documentaţia necesară poate ajunge şi la 250 de euro. În situaţii ca aceasta sunt calcule pe care experţii judiciari le fac. Dacă ai un teren în mijlocul Copoului este, însă, foarte greu să obţii autorizaţie”, a declarat agentul imobiliar Tudor Stoica. Astfel, pentru cei 7.834 de metri pătraţi pentru care Tribunalul Iaşi a considerat că cei trei moştenitori sunt îndreptăţiţi să obţină măsuri reparatorii ar putea primi despăgubiri cuprinse între 2 şi 4 milioane de euro.
Disputa pe terenul de sub Campusul Universitar „Codrescu” a început în urmă cu aproape 15 ani, când Ilie Cuza şi Magdalena Cuza Marconi Ciocci au notificat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, solicitând restituirea în natură a unei proprietăţi de 10.218 metri pătraţi.
Universitatea s-a opus
Reprezentanţii instituţiei au respins această posibilitate, în 2008, propunând acordarea unor despăgubiri doar pentru o suprafaţă de 5.287 mp, cuantumul urmând să fie stabilit de Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor. O lună mai târziu, cei doi moştenitori au dat în judecată universitatea. În timpul procesului, Magdalena Cuza Marconi Ciocci a decedat, în cauză fiind introdusă fiica sa, Maria Ciocci Marconi De Murga. De asemenea, cereri de intervenţie în dosar au fost depuse şi de Magda Berariu, o femeie din Sibiu, care solicitase şi ea universităţii, în 2002, acordarea de măsuri reparatorii pentru proprietate şi nu îi fusese soluţionată solicitarea.
Reprezentanţii Universităţii au arătat în faţa magistraţilor că nu s-a făcut dovada că înaintaşul reclamanţilor, adică A.C. Cuza, ar fi deţinut întreaga suprafaţă de teren, ci doar 6.454 mp, susţinând, de asemenea, că proprietatea nu poate fi restituită în natură.
Pe terenul revendicat se află Biblioteca Facultăţii de Litere
Despăgubiri pentru 7.834 de metri pătraţi
În cele din urmă, în iulie 2016, Tribunalul Iaşi a dat o primă sentinţă în acest caz, dispunând ca Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu să primească măsuri reparatorii în echivalent pentru un teren de 7.834 mp din Campusul Universitar „Codrescu”. Instanţa a respins cererile altor moştenitori pentru că nu au urmat procedurile obligatorii prevăzute de lege şi nu au formulat notificări pentru imobilele litigioase.
În urma probelor administrate, judecătorul a constatat că acest teren este în posesia şi administrarea UAIC, şi este ocupat de căi de acces, Biblioteca de Litere şi de căminele studenţeşti, fiind afectat de detalii de sistematizare de suprafaţă şi subterane. „Tribunalul constată că cererea de restituire în natură a terenului de 7.834 m.p. este vădit neîntemeiată, faţă de dispoziţiile articolului 11 pct. 4 din Legea 10/2001 şi faţă de caracteristicile terenului în prezent, care este parte a Campusului Universitar al Universităţii „Al. I. Cuza”, fiind ocupat funcţional integral”, se arată în motivarea sentinţei.
O parte din teren are alţi proprietari
Magistraţii au arătat că restul de teren preluat abuziv este ocupat parţial şi de Arhivele Statului, Parohia „40 de Mucenici”, proprietăţi particulare sau aparţine Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi, acestea nefiind părţi în proces. Atât moştenitorii, cât şi Universitatea au declarat recurs, primul termen al procesului având loc în 21 septembrie la Curtea de Apel Iaşi. „Clienţii mei au contestat hotărârea Tribunalului sub două aspecte: primul este referitor la posibilitatea restituirii parţiale în natură a terenului în discuţie (fiind vorba despre o parte a imobilului care, în conformitate cu expertizele administrate în dosar, se poate restitui în natură, dar cu privire la care instanţa de fond a apreciat că este destinat utilităţii publice, respectiv face parte din amsamblul Complex Codrescu). Al doilea motiv se referă la suprafaţa efectivă de teren a cărei restituire se solicită”, a explicat Ioana Grojdea, avocata lui Ilie Cuza şi Mariei Ciocci Marconi De Murga.
Cele „trei ramuri” din arborele genealogic al familiei care au câştigat procesul de la Iaşi sunt subliniate: Marconi-Murga, Berariu şi Bogdan Cuza
De unde au moştenit terenul
Actele depuse la dosar arată că Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu sunt moştenitori ai unui nepot al lui Alexandru Ioan Cuza, profesorul Alexandru Constantin Cuza, cunoscut drept A.C. Cuza. Acesta a fost căsătorit cu Maria Cuza, născută Gane, cu care a avut patru copii: Gheorghe, Maria, Grigore Miron şi Magdalena. Primul dintre aceştia a avut o fiică, care a avut la rândul ei doi fii: Alexandru Lucian şi Florin Gheorghe. Cel din urmă a avut un singur copil, Alexandru Ioan Cuza, care, la rândul său, a avut un singur descendent, pe Ilie Gheorghe Bogdan Cuza. Grigore Miron Cuza este tatăl Magdei Berariu, iar Magdalena Ciocci Marconi Cuza este mama Mariei Ciocci Marconi de Murga. A.C. Cuza a cumpărat terenul în litigiu în 1887, respectiv 1888, proprietatea fiind expropriată în 1946.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a renunțat la plângerea împotriva lui Traian Băsescu. Aceasta a declarat că decizia a luat-o după ce s-a consultat cu familia și apropiații. Se pare că motivul pentru care Gabi Firea a renunțat la proces, este lipsa timpului.
Gabriela Firea a explocat motivul pentru care a ajuns la această decizie. „Am decis să îmi retrag plângerea prealabilă din dosarul în care fostul președinte Traian Băsescu era urmărit penal pentru infracțiunea de amenințare împotriva mea. Acest lucru atrage de la sine clasarea dosarului și înlăturarea răspunderii penale pentru cel acuzat. Am luat această decizie pentru ca, pe parcursul acestui caz am fost aleasă de bucureșteni în funcția de Primar General al Capitalei, iar în această calitate nu mai am efectiv timp pentru a mai participa la alte eventuale audieri sau termene de judecată. Consider că dacă s-ar fi dorit de către cei în drept, acest dosar ar fi putut fi încheiat cu mult înainte de a deveni Primar General.”, a declarat Gabriela Firea la Antena 3.
Gabriela Firea l-a dat in judecata pe Basescu dupa ce aceasta a declarat despre ea, la o emisiune de televiziune, ca „mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele…”, a spus atunci fostul presedinte.
(Sursa: libertatea.ro)
Istorie contra revendicare imobiliară într-un proces inedit de la Tribunal: Cuza contra Cuza. Tribunalul a decis că trei urmaşi ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza trebuie să fie despăgubiţi pentru un teren din Codrescu care nu le poate fi retrocedat în natură. Estimările de pe piaţă indică faptul că valoarea terenului variază între 2 şi 4 milioane de euro.
Terenul de sub căminele din Campusul Universitar „Codrescu” le-ar putea aduce unor moştenitori ai familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza milioane de euro în conturi. După opt ani de procese, judecătorii au dispus ca trei dintre descendenţii acestuia să primească măsuri reparatorii pentru aproape 8.000 de metri pătraţi în Copou, suprafaţă care nu poate fi retrocedată. Nemulţumiţi de faptul că o parte din teren, deţinut acum de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) nu le-a fost restituit în natură, moştenitorii au contestat decizia dată de Tribunalul Iaşi.
Luptă de 15 ani
Dacă hotărârea va rămâne definitivă, Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu, moştenitori ai profesorului Alexandru Constantin Cuza, ar putea primi o mică avere. Potrivit experţilor imobiliari, un teren în Copou ar valora între 250 şi 500 euro pe metru pătrat. „Un teren construibil în zona Copou, chiar şi suprafaţa aceasta mare ajunge la 500 de euro, un teren construibil fără documentaţia necesară poate ajunge şi la 250 de euro. În situaţii ca aceasta sunt calcule pe care experţii judiciari le fac. Dacă ai un teren în mijlocul Copoului este, însă, foarte greu să obţii autorizaţie”, a declarat agentul imobiliar Tudor Stoica. Astfel, pentru cei 7.834 de metri pătraţi pentru care Tribunalul Iaşi a considerat că cei trei moştenitori sunt îndreptăţiţi să obţină măsuri reparatorii ar putea primi despăgubiri cuprinse între 2 şi 4 milioane de euro.
Disputa pe terenul de sub Campusul Universitar „Codrescu” a început în urmă cu aproape 15 ani, când Ilie Cuza şi Magdalena Cuza Marconi Ciocci au notificat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, solicitând restituirea în natură a unei proprietăţi de 10.218 metri pătraţi.
Universitatea s-a opus
Reprezentanţii instituţiei au respins această posibilitate, în 2008, propunând acordarea unor despăgubiri doar pentru o suprafaţă de 5.287 mp, cuantumul urmând să fie stabilit de Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor. O lună mai târziu, cei doi moştenitori au dat în judecată universitatea. În timpul procesului, Magdalena Cuza Marconi Ciocci a decedat, în cauză fiind introdusă fiica sa, Maria Ciocci Marconi De Murga. De asemenea, cereri de intervenţie în dosar au fost depuse şi de Magda Berariu, o femeie din Sibiu, care solicitase şi ea universităţii, în 2002, acordarea de măsuri reparatorii pentru proprietate şi nu îi fusese soluţionată solicitarea.
Reprezentanţii Universităţii au arătat în faţa magistraţilor că nu s-a făcut dovada că înaintaşul reclamanţilor, adică A.C. Cuza, ar fi deţinut întreaga suprafaţă de teren, ci doar 6.454 mp, susţinând, de asemenea, că proprietatea nu poate fi restituită în natură.
Pe terenul revendicat se află Biblioteca Facultăţii de Litere
Despăgubiri pentru 7.834 de metri pătraţi
În cele din urmă, în iulie 2016, Tribunalul Iaşi a dat o primă sentinţă în acest caz, dispunând ca Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu să primească măsuri reparatorii în echivalent pentru un teren de 7.834 mp din Campusul Universitar „Codrescu”. Instanţa a respins cererile altor moştenitori pentru că nu au urmat procedurile obligatorii prevăzute de lege şi nu au formulat notificări pentru imobilele litigioase.
În urma probelor administrate, judecătorul a constatat că acest teren este în posesia şi administrarea UAIC, şi este ocupat de căi de acces, Biblioteca de Litere şi de căminele studenţeşti, fiind afectat de detalii de sistematizare de suprafaţă şi subterane. „Tribunalul constată că cererea de restituire în natură a terenului de 7.834 m.p. este vădit neîntemeiată, faţă de dispoziţiile articolului 11 pct. 4 din Legea 10/2001 şi faţă de caracteristicile terenului în prezent, care este parte a Campusului Universitar al Universităţii „Al. I. Cuza”, fiind ocupat funcţional integral”, se arată în motivarea sentinţei.
O parte din teren are alţi proprietari
Magistraţii au arătat că restul de teren preluat abuziv este ocupat parţial şi de Arhivele Statului, Parohia „40 de Mucenici”, proprietăţi particulare sau aparţine Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi, acestea nefiind părţi în proces. Atât moştenitorii, cât şi Universitatea au declarat recurs, primul termen al procesului având loc în 21 septembrie la Curtea de Apel Iaşi. „Clienţii mei au contestat hotărârea Tribunalului sub două aspecte: primul este referitor la posibilitatea restituirii parţiale în natură a terenului în discuţie (fiind vorba despre o parte a imobilului care, în conformitate cu expertizele administrate în dosar, se poate restitui în natură, dar cu privire la care instanţa de fond a apreciat că este destinat utilităţii publice, respectiv face parte din amsamblul Complex Codrescu). Al doilea motiv se referă la suprafaţa efectivă de teren a cărei restituire se solicită”, a explicat Ioana Grojdea, avocata lui Ilie Cuza şi Mariei Ciocci Marconi De Murga.
Cele „trei ramuri” din arborele genealogic al familiei care au câştigat procesul de la Iaşi sunt subliniate: Marconi-Murga, Berariu şi Bogdan Cuza
De unde au moştenit terenul
Actele depuse la dosar arată că Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu sunt moştenitori ai unui nepot al lui Alexandru Ioan Cuza, profesorul Alexandru Constantin Cuza, cunoscut drept A.C. Cuza. Acesta a fost căsătorit cu Maria Cuza, născută Gane, cu care a avut patru copii: Gheorghe, Maria, Grigore Miron şi Magdalena. Primul dintre aceştia a avut o fiică, care a avut la rândul ei doi fii: Alexandru Lucian şi Florin Gheorghe. Cel din urmă a avut un singur copil, Alexandru Ioan Cuza, care, la rândul său, a avut un singur descendent, pe Ilie Gheorghe Bogdan Cuza. Grigore Miron Cuza este tatăl Magdei Berariu, iar Magdalena Ciocci Marconi Cuza este mama Mariei Ciocci Marconi de Murga. A.C. Cuza a cumpărat terenul în litigiu în 1887, respectiv 1888, proprietatea fiind expropriată în 1946.
Există duşmănie de moarte şi între poliţişti, culmea, benzină pe foc fiind pusă de sindicalişti. Solicitarea apare într-un dosar în care un fost şef din Poliţia Transporturi se plânge că Sindicatul şi un fost subordonat ar fi depus împotriva lui o plângere penală pe nedrept. Procurorii au clasat cazul, iar acum reclamatul contraatacă.
Proces inedit la Judecătoria Iaşi. Un fost poliţist de la Postul de Poliţie Transporturi Aeriene cere de la Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie şi de la un coleg 100.000 de lei daune morale, după ce, pe numele său, a fost depusă o plângere pentru abuz în serviciu. Dosarul a fost clasat de procurori.
I s-a tras de la un subordonat
Neînţelegerile dintre doi foşti colegi de serviciu s-au mutat în instanţă. Fostul şef al Postului de Poliţie Transporturi Aeriene susţine că i-a fost afectată reputaţia după ce ar fi fost reclamat pe nedrept. În plângerea adresată Judecătoriei Iaşi, agentul-şef principal S.B., pensionat între timp, arată că Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie şi un fost coleg au depus împotriva lui o plângere pentru abuz în serviciu, solicitând anchetatorilor tragerea lui la răspundere. Fostul poliţist a fost reclamat pentru că, în perioada ianuarie-martie 2015, un subordonat, agentul şef adjunct I.C., nu ar fi beneficiat de plata unor ore suplimentare şi de zile libere pentru perioada lucrată în weekend.
„Prin acţiunile întreprinse de către pârâţi, au distorsionat onoarea şi demnitatea subsemnatului; preţuirea de sine; stima de care mă bucur în rândul comunităţii şi unde îmi desfăşor activitatea au fost factori primordiali de apreciere a daunelor morale suferite” S.B., în acţiunea depusă la Judecătoriei Iaşi.
Acuzaţiile nu au putut fi dovedite
Pe lângă ancheta pornită împotriva lui de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, S.B. susţine că a fost chemat să dea explicaţii şi şefilor de la Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Ministerului Afacerilor Interne. În cele din urmă, anchetatorii au dispus clasarea dosarului, constatând că I.C. a fost remunerat în plus pentru activităţile desfăşurate în zilele nelucrătoare şi a beneficiat de timp liber corespunzător în contul orelor suplimentare efectuate.
În contrapartidă, S.B l-a dat în judecată atât pe fostul subaltern, cât şi Sindicatul Agenţilor de Poliţie, solicitând 100.000 de lei daune morale şi câte 50.000 de lei daune materiale. Acesta a susţinut că demersurile făcute împotriva sa i-au afectat şi starea de sănătate. Angajatul Poliţiei Transporturi Aeriene şi preşedintele Sindicatului nu au putut fi contactaţi pentru a-şi spune punctul de vedere.
