După multe întâmplări nefericite cu low-cost-urile de la Iași, un ieșean n-a mai suportat. Mihai A. a plecat din Iași pe 11 ianuarie 2016 și a ajuns la Milano abia după patru zile. Peripețiile te fac să albești peste noapte. Tânărul cere companiei aeriene despăgubiri de 10.000 de lei.
Un zbor anulat din Iași către Milano i-a adus companiei WizzAir un proces pe rolul Judecătoriei Iași. Un tânăr cere aproape 3.300 de lei daune materiale și 6.786 daune morale pentru că nu a ajuns la destinație la data stabilită, deși plătise bilet.
Mihai A. (29 de ani) ar fi trăit o adevărată aventură în urmă cu aproape un an, după ce Wizz Air ar fi anulat cursa de la Iași către Milano-Bergamo. Tânărul ar fi trebuit să ajungă la destinație în 10 ianuarie 2016, dar susține că, odată ajuns la Aeroportul din Iași, ar fi aflat cu stupoare că nu mai poate călători. Acesta suține că a fost informat că zborul a fost anulat și că poate pleca cu o altă cursă, în 12 ianuarie 2016, dar din București.
După multe întâmplări nefericite cu low-cost-urile de la Iași, un ieșean n-a mai suportat. Mihai A. a plecat din Iași pe 11 ianuarie 2016 și a ajuns la Milano abia după patru zile. Peripețiile te fac să albești peste noapte. Tânărul cere companiei aeriene despăgubiri de 10.000 de lei.
Un zbor anulat din Iași către Milano i-a adus companiei WizzAir un proces pe rolul Judecătoriei Iași. Un tânăr cere aproape 3.300 de lei daune materiale și 6.786 daune morale pentru că nu a ajuns la destinație la data stabilită, deși plătise bilet.
Mihai A. (29 de ani) ar fi trăit o adevărată aventură în urmă cu aproape un an, după ce Wizz Air ar fi anulat cursa de la Iași către Milano-Bergamo. Tânărul ar fi trebuit să ajungă la destinație în 10 ianuarie 2016, dar susține că, odată ajuns la Aeroportul din Iași, ar fi aflat cu stupoare că nu mai poate călători. Acesta suține că a fost informat că zborul a fost anulat și că poate pleca cu o altă cursă, în 12 ianuarie 2016, dar din București.
Un proces intentat împotriva companiei Google de către un angajat al său dezvăluie o realitate înspăimântătoate a companiei care controlează, practic, Internetul. Impunerea legii tăcerii, existenţa unei divizii de poliţie internă, opacitate totală şi interzicerea comunicării angajaţilor inclusiv cu agenţii federale americane arată o companie care începe să semene tot mai mult cu o sectă.
Unul dintre angajaţii Google a dat în judecată gigantul hi-tech, acuzând că politicile companiei restricţionează sever drepturile angajaţilor. Procesul, postat pe website-ul avocatului reclamantului, contestă legalitatea politicilor Google şi cere despăgubiri pentru 12 presupuse încălcări ale codului muncii din California.
Coșmar în hotelurile lui Dănuț Prisecariu: nu mai sunt bani nici pentru mâncarea din farfurie. Restaurantul e preluat de o firmă, iar hotelurile de altă firmă. Mâncarea gătită de Biolin Fam n-a mai fost plătită tocmai din luna mai. Turism Moldova e în faliment, hotelurile urmând să fie scoase la vânzare.
Proces surprinzător la Tribunalul Iași. Firma care administrează Restaurantul Traian, cere peste 520.000 de lei de la cea care a preluat Hotelurile Astoria și Grand Hotel Traian, pentru că nu a plătit toată mâncarea comandată. Ambele hoteluri sunt deținute de firma Turism Moldova a omului de afaceri Dănuț Prisecariu, fiind date însă în administrare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a judecat un nou termen în procesul în care fostul deputat PSD Constantin Adăscăliţei este acuzat de infracţiuni la legea societăţilor comerciale.
Potrivit anchetatorilor, în perioada august - decembrie 2014, în contextul în care una dintre firmele controlate de Adăscăliţei se afla într-un proces civil, acesta a contactat mai mulţi reprezentanţi ai societăţilor cu care avea contracte de prestări servicii, pentru ca aceştia să încheie acorduri cu o altă firmă de-a deputatului.
„De asemenea, obiectul negocierii l-a constituit şi facturarea şi achitarea, în numerar, atât către inculpatul Adăscăliţei Constantin, cât şi către ceilalţi inculpaţi sau persoane apropiate acestuia, a datoriilor pe care diverşi beneficiari le aveau faţă de firma în litigiu. În perioada iulie - decembrie 2014, inculpatul Adăscăliţei Constantin, beneficiind de ajutorul celorlalţi inculpaţi, a folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul aceleiaşi firme aflate în litigiu, într-un scop contrar intereselor acesteia, urmărind, totodată, să favorizeze alte societăţi la care acesta avea interese direct sau indirect“, spun procurorii în rechizitoriul citat de „Ziarul de Iași”.
Procesul se aproape de final, urmând ca un nou termen să aibă loc pe 21 noiembrie. Fostul parlamentar ieşean a fost trimis în judecată în 2015.
Șeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu s-a prezentat vineri la ÎCCJ pentru a fi audiat în procesul în care a fost acuzat pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. Preşedintele ALDE crede că preşedintele Klaus Iohannis ar fi conspirat cu Direcţia Naţională Anticorupţie ca să se ajungă aici.
Șeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu s-a prezentat vineri la ÎCCJ pentru a fi audiat. Acesta nu a ezitat să-l acuze pe Iohannis pentru dosarul său.
„Spectacolul este intitulat „curățirea clasei politice". Curățirea clasei politice făcându-se în disprețul respectării drepturilor elementare ale cetățenilor în justiție. Asistăm la un proces care este fabricat, fără nici un fel de probe împotriva mea. Sunt acuzații lipsite de orice fundament și, sigur, că această reîmprospătare a clasei politice are un scop. Nu este făcută hazardat. Se dorește aducerea unor oameni, care spre deosebire de mine și de alții care au curajul opiniilor și avem curajul să apărăm interesul național, vor veni unii care să răspundă „yes, Sir". Acesta este obiectivul pe care îl are acum domnul președinte și este absolut regretabil și este evident că nu are nicio clipă în minte ceea ce înseamnă interesul național al României. Alte interese, poate!", a declarat șeful Senatului la sediul ÎCCJ.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA, pe 7 iulie, pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.
Astfel, Tăriceanu a susținut în mod nereal că nu a avut cunoștință despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare și nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic și Remus Truică, cu întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.
(Sursa: realitatea.net)
Jurnalistul Horia Ivanovici a câștigat definitiv procesul cu trustul RCS&RDS, după ce a fost demis, în septembrie 2013, de la TV Digi Sport.
Reprezentanții companiei au motivat la vremea respectivă că Ivanovici a adus prejudicii grave trustului prin criticile aspre lansate de-a lungul vremii la adresa lui Mircea Sandu și a lui Victor Pițurcă, scrie GSP.
Concret, compania a subliniat faptul că FRF a retras acreditările la toate conferințele și acțiunile echipei naționale.
Ivanovici a negat acuzațiile și s-a adresat instanței. După 3 ani de procese, acesta a câștigat definitiv lupta cu RCS&RDS, urmând să încaseze despăgubiri în valoare de 250.000 de euro.
„Nu o consider o victorie. Îmi pare rău că s-a ajuns aici. Am aceleași sentimente de prietenie și respect față de RCS/RDS. Am ajuns la o soluționare amiabilă privind suma de plată câștigată în instanță. Relațiile au rămas civilizate de ambele părți”, a spus jurnalistul.
Totodată, acesta a mulțumit celor care l-au sprijinit, în special lui Cătălin Tolontan.
„Vreau să le mulțumesc celor care m-au sprijinit în acele momente când rămăsesem singur, mai ales lui Cătălin Tolontan, care întotdeauna rămâne un ziarist fidel principiilor adevărului. Urez succes RCS/RDS!", a punctat Horia Ivanovici pe marginea cazului.
(Sursa: b1.ro)
Pare greu de crezut, dar în 2016 există oameni în România care nu au act de identitate şi nu figurează în nici un fel în baza de date a autorităţilor. Acesta este şi cazul unei femei din comună Dagâţa, judeţul Iaşi.
Ea nu-şi cunoaşte nici măcar vârstă, dar este mamă a patru copii. Mai mult, are acum o tumoră la un picior şi riscă să-i fie amputat din cauză că medicii nu vor să o opereze, din cauză că nu are acte. Autorităţile din comuna Dagâţa spun că au deschis un proces în urmă cu 3 ani şi încearcă să rezolve problema, dar până acum nu au reuşit.
Femeia povesteşte că pe când locuia în comuna Priponeşti, l-a cunoscut pe tatăl copiilor. A rămas însărcinată şi s-a mutat în judeţul Iaşi. Susţine că a încercat de mai multe ori să rezolve problema actelor.
„Sunt aproape de Bârlad, Priponeşti. Am fost acolo şi a zis că nu mă găseşte pe calculatoare. De acolo a trimis la Iaşi, de la Iaşi, aici. Am o soră mai mare, nici ea nu are acte”, spune femeia.
În urmă cu un an, s-a accidentat la piciorul drept după ce a căzut din căruţă. Spune că a cerut ajutorul medicilor de mai multe ori, dar a fost refuzată. Cazul este cunoscut şi de asistentul social din comună.
„Am fost la urgenţă şi a zis că nu poate să-mi facă nimic că nu am act de identitate, nu a putut să mă opereze şi m-a trimis acasă”, povesteşte ea.
Maria Ursanu, asistentul social din comună, confirmă:
„Nu are acte de identitate, nu ştie care este numele ei real, nu ştie în ce an s-a născut, câţi ani are. De asta nici nu poate să meargă la medic. Are o tumoră la picior, nu se poate interna, necesită operaţie urgentă pentru că se măreşte pe zi ce trece. "
Autorităţile spun că se străduiesc de 3 ani să-i facă acte femeii. Secretarul comunei susţine că nu poate din cauză că nu are certificat de naştere şi nu a fost înregistrată în nici o evidenţă. „Am mers la medicină legală, s-au făcut cercetări din care a spus când e născută iar în baza asta se va emite o hotărâre."
Potrivit analizelor făcute de cei de la medicină legală, femeia ar avea circa 34 de ani. Abia la începutul lunii noiembrie, când este următorul termen în proces, femeia va afla dacă va putea să-şi facă acte de identitate.
(Sursa: Știrile Pro TV)
Ministerul de Interne de la Riyad a anunțat că un membru al familiei conducătoare Al-Saud a fost executat după ce a pledat vinovat pentru uciderea unui cetățean saudit, transmite Agerpres.
Într-un comunicat, Ministerul de Interne a precizat că prințul Turki Bin Saud Bin Turki Bin Saud Al-Kabir a fost executat pentru că a împușcat mortal un cetăţean saudit în urma unei lupte colective. Execuţia a avut loc la Riyad.
Acest anunț a stârnit reacții mixte pe Twitter. „Aplicarea legii divine nu face nicio diferență între un prinț și un cetățean simplu. Suntem cu toții egali în această țară”, a scris un internaut.
„Au trecut numai trei ani între crimă și execuţie”, a menționat avocatul Abderrahman al-Lahem, care a salutat „determinarea” autorităților de a aplica legea. Acesta spune că, în alte cazuri procesele au durat mult mai mult.
Familia regală Al-Saud a Arabiei Saudite numără mii de membri care poartă toţi, fără excepţie, titluri de prinţ şi prinţesă.
Aceasta a fost cea de-a 134-a execuție în regat de la începutul anului, potrivit unui calcul realizat pe baza comunicatelor oficiale. În 2015, 153 de persoane au fost executate în Arabia Saudită, cele mai multe din ultimii 20 de ani, potrivit AFP. Arabia Saudită este a treia țară cu cele mai multe execuții, după Iran și Pakistan, potrivit unui clasament al Amnesty International.
(Sursa: digi24.ro)
Incertitudine la vârful Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. În august, interimarul Grojdea a avut şansa de a deveni director plin, dar nu s-a prezentat la concurs. Fostul şef, Andrei Buiceag, se judecă pentru a primi postul înapoi şi are speranţe: la Hunedoara, într-un caz similar, contestatarul a câştigat.
Pe 25 august, trebuia să aibă loc la Bucureşti concursul pentru ocuparea postului de director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, însă acesta nu a mai avut loc deoarece unicul înscris, Costel Grojdea, nu s-a prezentat.
Fostul vrea funcţia înapoi
„Din ce ştiu, am fost singurul candidat pentru postul de director executiv. Am avut o problemă medicală mai veche la rinichi şi din această cauză nu m-am prezentat. Am şi certificat medical care atestă acest lucru“, spune Costel Grojdea.
Anterior, concursul fusese contestat la instanţă de fostul director, Andrei Buiceag. Acesta a cerut suspendarea procedurii, pierzând procesul şi, într-un alt dosar, a solicitat anularea deciziei de eliberare din funcţia publică şi reintegrarea pe postul de director executiv. Acest al doilea proces are prim termen pe 17 octombrie.
Grojdea spune că Buiceag (foto mic) l-a ameninţat
Director cu delegare
În momentul de faţă, Costel Grojdea ocupă funcţia de director executiv interimar al AJPIS Iaşi, pentru o perioadă de trei luni, în luna ianuarie, cel mai probabil, urmând să aibă din nou loc un concurs pentru ocuparea acestui post. „Din luna aprilie, eu am avut delegare pentru şase luni. Din luna octombrie, această delegare s-a prelungit până la sfârşitul anului, conform legii. În luna ianurie, există posibilitatea organizării unui nou concurs sau prelungirea interimatului pentru încă şase luni”, a spus Grojdea.
„Mi-a spus să am grijă ce fac pentru că acest post de director executiv este al lui!“ Costel Grojdea, despre fostul director, Andrei Buiceag
Buiceag, dat afară
Andrei Buiceag a fost director AJPIS Iaşi până în noiembrie 2013, când, în urma intrării sale în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului, a fost înlocuit cu Andreea Buruiană. În februarie 2014, Buiceag şi-a reluat activitatea, însă, după patru zile, i s-au luat atribuţiile de director executiv deoarece începuse urmărirea penală împotriva sa într-un dosar. Din 4 februarie 2014 şi până în luna aprilie 2016, postul de director executiv, cu delegare, a fost exercitat de Costel Grojdea.
În luna martie a acestui an, Andrei Buiceag a fost destituit pentru că nu şi-a dus la îndeplinire sarcinile de serviciu de care era responsabil, precum şi în urma problemelor mari avute de instituţie cu Curtea de Conturi, după cum susţine Grojdea.
Directorul executiv de la AJPIS are un salariu de aproximativ 4.400 de lei lunar. Buiceag nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.
