Costel Alexe se angajează să facă Institutul Inimii la Miroslava, prin PNRR, dar calculele sunt pesimiste
Portofoliul de proiecte pe care Iașul îl propune spre finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este, deocamdată, unul subțire. Primăria vrea să eficientizeze energetic 7 școli, 9 blocuri și cămine sociale și să construiască 180 de apartamente.
Consiliul Județean a propus reabilitarea Filarmonicii, a secției Pașcanu de la Spitalul de Pneumoftiziologie și a clădirii Teatrului Luceafărul. În plus, pe lista CJ ar mai fi edificarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară.
Spre comparație, la Cluj, primarul Emil Boc vrea să ia 55 de milioane de euro dintr-un foc, pe o singură componentă. La nivel de țară, bugetul total PNRR care trebuie cheltuit până în 2026 este de 29,1 miliarde euro, granturi și împrumuturi, din care 3,8 miliarde de euro au intrat deja.
Valul Renovării: Oradea ia 10 milioane de euro mai mult decât Iașul
PNRR are 15 componente, doar la câteva fiind deschis apelul de proiecte. La Primăria Iași, pospăială. Pe Componenta 5 – Valul Renovării, șefii municipalității au înaintat o listă care prevede renovarea energetică a 7 școli și colegii, în valoare totală de 42 de milioane lei (8,4 milioane de euro).
La acestea se mai adaugă renovarea energetică a cinci blocuri și patru cămine sociale, cu o valoare totală cumulată de 34 milioane lei (7 milioane euro). În total, puțin peste 76 milioane de lei (15,4 milioane de euro).
Comparația cu Oradea e defavorabilă Iașului. Municipalitatea din vestul țării a depus proiecte a căror valoare depășește 26 milioane de euro pe Componenta 5 – Valul Renovării. Dintre acestea, 10 sunt pentru reabilitarea termică și creșterea eficienței energetice la unități de învățământ, iar altele pentru intervenția la 15 blocuri.
Clujul are deja autobuze electrice pe străzi și vrea să mai cumpere. Mihai Chirica preferă să construiască 180 de apartamente în Metalurgie
Regula PNRR: primul venit, primul servit
Din cele 26 milioane de euro, valoarea finanțată prin PNRR la Oradea va fi de 21 milioane de euro la care se adaugă alte 5 milioane de euro cofinanțare a Primăriei din localitate.
„În câteva ore, municipiul Oradea a reușit să depună, spre finanțare, proiecte în valoare de peste 26 de milioane de euro. S-a muncit mult pentru pregătirea acestor proiecte, colegii (...) au reușit printr-un efort susținut să depună proiectele în termen, principiul de finanțare fiind primul venit, primul servit”, a precizat Marius Moș, directorul Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, citat de site-ul oficial al Primăriei Oradea.
Iași – 12 stații de încărare, Oradea – 31 de stații
În cadrul acestor lucrări, și la Oradea și la Iași, intervențiile se vor realiza pentru reabilitarea termică a fațadelor, acoperișului și subsolului, înlocuirea tâmplăriei, instalații termice și electrice.
În plus, una dintre condițiile ghidului de finanțare este ca la fiecare 2.000 – 2.500 mp reabilitați să fie amenajată câte o stație de încărcare electrică în valoare de 25.000 de euro, fără TVA. Pe această secțiune, la Iași ar urma să fie făcute 12 stații de încărcare față de 31 la Oradea.
Ciudat: Emil Boc ia 97% din finanțarea întregului județ Cluj
La Cluj, primarul Emil Boc vrea să radă tot. „Primăria Cluj-Napoca a depus proiecte pentru reabilitarea din punct de vedere energetic a 19 blocuri cu 974 apartamente (valoarea acestora reprezintă 52,23% din alocarea pe județ în PNRR), precum și pentru 26 stații pentru încărcarea autovehiculelor electrice asociate blocurilor. Valoarea totală a acestora este de aproximativ 17 milioane euro. De asemenea, au fost depuse spre finanțare din PNRR alte 22 proiecte pentru reabilitarea din punct de vedere energetic a clădirilor publice (97,46% din alocarea pe județ) și 27 stații pentru încărcarea autovehiculelor electrice - în total, aproximativ 38 milioane euro”, a anunțat edilul pe Facebook la începutul lunii aprilie.
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară ar urma să fie construit prin PNRR, dar costurile inițiale sunt estimate la 330 milioane de euro, care se adaugă celor 500 milioane pentru Spitalul Regional din Moara de Vânt
Clujul are proiecte de trei ori mai costisitoare decât Iașul
O primă precizare: pe această comparație, cifrele, atât ca număr de obiective cât și ca fonduri UE, sunt clar în favoarea orașelor din Vest. Iașul a cerut 15,4 milioane de euro, Oradea a solicitat 21 milioane de euro, iar Clujul 55 milioane de euro.
A doua precizare: această Componentă 5 – Valul Renovării are cinci sub-măsuri. La două dintre acestea „Renovarea energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale” și „Renovarea energetică a clădirilor publice” există sume prestabilite, alocate fiecărui județ în parte.
Iașului i-au fost alocate aproape 24 milioane euro în cazul primei și aproape 27 milioane de euro pentru a doua. În schimb, județul Bihor are doar 21 milioane de euro pentru „rezidențiale” și tot aproximativ 27 milioane de euro pentru clădiri publice.
Pentru această Componentă 5 va mai exista o tragere la toamnă pentru care au fost păstrate sume modice, de ordinul milioanelor de euro, la care se vor adăuga eventuale resturi necontractate în această primă sesiune, din primăvară.
Un expert a comentat: „Interpretarea mea este că pe două din cele cinci sub-măsuri, unde sumele sunt alocate pe județe, asta înseamnă că se vor îndestula pe principiul «primul venit, primul servit». Adică, Iașul e în competiție cu Pașcani, Tg. Frumos, Hârlău – la rezidențiale, acolo unde sunt blocuri, și cu toate unitățile administrative din județ la clădirile publice”.
Criteriile de împărțire a banilor
În cazul banilor alocați pentru clădirile publice, autorii ghidului au explicat cum s-a făcut repartizarea sumelor pe județe. Pe trei criterii:
- 35% din sumă distribuită în mod egal tuturor județelor
- 40% din sumă distribuită proporțional, în funcție de populația rezidentă din fiecare județ
- 25% din sumă distribuită proporțional, în funcție de numărul de municipii din fiecare județ
Total surprinzător, liderul PNL Iași, Alex Muraru, promite și 100 milioane de euro pentru Spitalul de Boli Respiratorii în loc să susțină Institutul Inimii
CJ are trei proiecte mari: Filarmonica, Luceafărul și Secția Pașcanu
Pe aceeași Componentă 5 – Valul Renovării, Consiliul Județean a propus consolidarea, modernizarea şi refuncționalizarea secției Paşcanu a spitalului de Pneumoftiziologie.
„Clădirea în care funcționează spitalul a fost finalizată în anul 1858 și necesită investiții majore în consolidare și reabilitare pentru că prezintă foarte multe deficiențe care îngreunează atât actul medical, cât și recuperarea în condiții decente a pacienților”, a menționat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.
Investiția, care include și consolidarea seismică, a fost estimată la 2,5 milioane de euro.
„Tot prin PNRR – Componenta 5 – Valul Renovării, am depus la 1 aprilie, cererea de finanțare pentru proiectul de reabilitare și modernizare a clădirii Filarmonicii, iar conform ghidului, trebuie să actualizăm, până la semnarea contractului de finanțare, documentația tehnico-economică existentă”, a precizat Alexe. În cazul Filarmonicii Moldova, amenajările au fost evaluate la aproximativ 4,5 milioane de euro.
La Teatrul Luceafărul se vor finaliza calculele după acceptarea soluției tehnice finale pentru eficientizarea energetică. Iar la sediul Palatului Administrativ (Casa Pătrată), CJ așteaptă un punct de vedere al Ministerului de Interne, proprietarul clădirii.
La Bihor, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean, a anunțat că a depus cerere de finanțare pentru „Creșterea eficienței energetice și reabilitarea imobilelor Spitalului de Psihiatrie Nucet”. Valoarea proiectului este de 6,3 milioane de euro, comparabilă cu cele două propuse la Iași, Pașcanu și Filarmonica.
Locuințe sociale de 12 milioane de euro
Pe Componenta 10 – Fondul Local, Primăria Iași vrea să construiască locuințe destinate tinerilor aflați în situații de risc. Consiliul Local a aprobat, pe 28 aprilie, depunerea acestui proiect spre finanțare.
„Ansamblul de locuințe va fi amplasat în zona Grădinari – Metalurgie și urmează a fi compus din 10 tronsoane a câte 18 apartamente dispuse pe o suprafață de circa 20 de hectare”, au comunicat reprezentanții Primăriei Iași. În total, ar urma să fie edificate 180 de apartamente sociale prin această componentă a PNRR, cu o finanțare eligibilă de 58,1 milioane de lei, fără TVA.
Emil Boc a preferat să ia autobuze electrice
Această sumă de aproximativ 12 milioane de euro este rezervată fiecărui municipiu reședință de județ și poate fi folosită în acest mod, cum a decis Iașul, sau pentru mobilitate urbană. Cum a făcut, spre exemplu, Clujul.
„Municipiul Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria comunei Florești, va achiziționa 18 autobuze electrice de 18 m, 18 stații de încărcare standard pentru autobaza de transport public și 6 stații de încărcare rapidă pe traseul autobuzelor electrice. Banii provin din PNRR, componenta C10 - Fondul Local”, a anunțat, marțea trecută, Emil Boc, primarul Clujului.
Mihai Chirica nu are o listă clară cu proiecte mari, mature, care să poată fi finanțate prin PNRR, PNI și fonduri europene
Marius Bodea: „Trebuia să luăm încă 8 tramvaie pentru axele rapide”
Iașul - apartamente sociale, Clujul - autobuze electrice. Opoziția politică locală a taxat decizia luată de primarul Mihai Chirica. „De ce rămâne Iașul mereu în urma celorlalte orașe mari ale României? De exemplu, în timp ce Timişoara, Cluj sau Oradea vor cheltui 12,5 milioane de euro, care le revin din PNRR, pe mijloace de transport moderne, Iaşul va construi 180 de apartamente. Există, într-adevăr, deficit de locuințe sociale, dar soluția reală este ridicarea economiei orașului, astfel încât prosperitatea să ajungă la cât mai multă populație. Iar acest lucru se poate face și printr-o mobilitate bună, căci înseamnă atractivitate pentru afaceri, înseamnă mai multe locuri de muncă, mai multe venituri și mai puține cazuri de asistență socială. Cu banii din PNRR puteam achiziționa încă 8 tramvaie pentru a putea crea cele 2 mari axe pe care le-am propus, rezolvând problema traficului pentru următorii 50 de ani. Dar ce așteptări să ai de la un primar care e mai preocupat de parastase decât de cei în viață?”, a spus Marius Bodea, senator USR.
Și la București s-a preferat să se cumpere troleibuze
Alt exemplu: consilierii generali ai Capitalei au aprobat, joia trecută, două hotărâri care vor sta la baza depunerii de cereri de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – Componenta 10 pentru cumpărarea a 22 de troleibuze cu emisii zero sau cu baterii şi pentru modernizarea sistemului de semaforizare inteligentă, a relatat News.ro.
„Autoritățile locale, șefii Primăriei și ai Consiliului Județean Iași, sunt incapabile să atragă finanțări de substanță. Aflat în derulare, Planul Național de Redresare și Reziliență care înseamnă fonduri de aproape 30 de miliarde de euro până în 2026, nu va aduce nimic relevant la Iași, la noi acasă. Investițiile sunt pe sponci, făcute anapoda, de lideri locali lipsiți de viziune”, a afirmat Maricel Popa, președintele PSD Iași.
Un pariu de 352 milioane de euro pentru Institutul Inimii
Componentele 5 și 10 sunt cele care s-au deschis oficial. O controversă la Iași este Componenta 12 – Sănătate. Aici, este prevăzută construcția de la zero a unui spital - Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) care ar urma să fie amplasat în comuna Miroslava.
Autoritățile județene ieșene au menționat că valoarea noului Institut al Inimii ar fi de 352 milioane de euro, cu TVA și dotări incluse. „La momentul în care vom înainta spre finanțare proiectul acesta, atunci se va etapiza, inclusiv la dotări, astfel încât aplicația să fie una finanțabilă prin PNRR”, a explicat o sursă din interiorul Consiliului Județean Iași.
Devizul total, care se ridică la 554 milioane de euro, se referă și la etapa a doua și va cuprinde și centrul de cercetare, hoteluri și grădinițe, alte funcțiuni conexe care pot fi realizate și în urma unor parteneriate public-privat.
Secția Pașcanu a Spitalului Pneumo va fi reabilitată prin PNRR
Iașul va trebui să participe cu 150 milioane de euro. Greu!
Proiectul IRMC presupune o colaborare între Consiliul Județean Iași, actualul Institut al Inimii condus de profesorul Grigore Tinică care este și inițiator, comuna Miroslava (cea care dă amplasamentul) și Ministerul Sănătății care va fi, în final, proprietarul.
„Este un institut care înţeleg că, în urma studiului de fezabilitate, este evaluat la 330 milioane de euro, fără TVA. În cadrul PNRR este posibilă pentru o astfel de instituţie, o finanţare de 60%, urmând ca autoritatea locală să vină să completeze cu restul de 150 de milioane de euro. Deci noi, ca minister, vă sprijinim, în măsura în care şi dumneavostra identificaţi resursele necesare”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pe 26 martie 2022 cu prilejul unei vizite la Iași.
Stupoare: Alex Muraru cere bani pentru alt spital
În acest context, surprinzătoare au fost postările recente de pe Facebook ale lui Alexandru Muraru, președintele PNL Iași. În două rânduri, săptămâna trecută, acesta a insistat pentru finanțarea prin PNRR a unui nou Spital de Boli Respiratorii la Iași, proiect anunțat anterior de Consiliul Județean. Însă, până acum, nu s-a vorbit despre finanțarea acestui obiectiv prin PNRR.
„Voi solicita Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene să întreprindă toate diligențele pentru susținerea Spitalului Clinic Integrat de Boli Respiratorii, obiectiv strategic pentru întreaga Regiune de Nord-Est, în lista proiectelor de investiții ce urmează a fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Noul proiect are o valoare totală de circa 116 milioane de euro, iar suma este imposibil de acoperit de la bugetul local”, a notat Muraru.
Finanțarea spitalelor din Iași ar consuma tot bugetul alocat României
În PNRR există următoarea precizare: „Cel puțin 25 de unități medicale/spitale publice vor fi construite și/sau dotate prin finanțare parțială prin Mecanismul de redresare și reziliență”. Inițial, au fost selectate 40 de proiecte, apoi lista s-a mărit până la 49. Printre acestea este și Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară.
Adică, pe lângă faptul că există deja o concurență de două proiecte pe un singur loc, Muraru ar vrea să introducă și Spitalul de Boli Respiratorii. „Există informații de la București cum că ar exista o nemulțumire, inclusiv a ministrului Sănătății, cu această listă închisă de 49 de unități. Și s-ar încerca o renegociere”, a explicat un influent liberal ieșean, sub rezerva anonimatului.
Notă: întreg bugetul acestei secțiuni a PNRR este de 1 miliard de euro. Dacă admitem că vor intra la finanțare și Institutul Inimii și Spitalul de Boli Respiratorii, ar însemna ca Iașul să ia aproximativ o treime din sumă, ceea ce este aproape imposibil.
