„Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare. Nu văd încă prea multe progrese aici, așa că nu-mi pot imagina nicio schimbare acum”, a declarat Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei. În opinia lui Karner, numărul de controale la frontiere pe care țările europene le-au impus în ultimele luni reprezintă un motiv suficient de puternic pentru a împiedica extinderea în continuare a Spațiului Schengen, care cuprinde în prezent 27 de țări, inclusiv 23 de state ale Uniunii Europene, și peste 423 de milioane de cetățeni.
Conform Codului Frontierelor Schengen, țările au voie să instituie controale temporare la frontiere ca metodă de ultimă instanță în circumstanțe excepționale. Guvernele din Austria, Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Italia și Danemarca au invocat această dispoziție pentru a face față creșterii continue a fluxurilor de migrație. În primele zece luni ale anului 2023, în UE au avut loc aproape 331 000 de treceri neregulamentare ale frontierei, traseul central-mediteranean fiind responsabil pentru aproape jumătate dintre incidente. Cifrele reprezintă cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din 2015 încoace.
Afiliat Partidului Popular (ÖVP), un partid conservator, Karner apără o poziție dură în ceea ce privește migrația și a evocat posibilitatea de a încheia un acord cu o țară din afara UE pentru a externaliza procesarea cererilor de azil. „Este crucial ca, în sfârșit, Comisia Europeană să investească masiv în protecția frontierelor externe și să ia măsuri pentru a face aceste frontiere externe mai sigure”, a declarat Karner. „Aceasta este, în cele din urmă, ceea ce face ca sistemul Schengen să funcționeze”.
Lipsa de schimbare a poziției Austriei a forțat Spania, deținătoarea președinției rotative a Consiliului UE, să modifice ordinea de zi a reuniunii privind afacerile interne. Spania declarase anterior că reuniunea din 5 decembrie va cuprinde un vot obligatoriu privind cererile de aderare la Schengen ale României și Bulgariei, două țări care așteaptă să adere la spațiul fără pașapoarte de când au intrat în UE în 2007. Însă, văzând că votul va eșua, ca și în decembrie anul trecut, oficialii spanioli au ales să organizeze o „stare de fapt” privind candidaturile comune și situația generală din Schengen.
Fernando Grande-Marlaska, ministrul spaniol de interne, a declarat reporterilor că țara sa va continua să lucreze „foarte mult” la acest subiect „până la sfârșitul președinției noastre”, o remarcă ce părea să sugereze că cererile ar putea fi supuse la vot în cursul acestei luni. Deși problema este în mod intrinsec politică, ea poate fi abordată și de ambasadorii de la Bruxelles. „O Europă mai puternică este o Europă cu România și Bulgaria ca membri cu drepturi depline ai Spațiului Schengen”, a declarat Grande-Marlaska.
Omologul său român, Marian-Cătălin Predoiu, a refuzat să comenteze „speculațiile” privind un vot extraordinar înainte de sfârșitul anului în care Austria s-ar putea abține pentru a permite aderarea. Predoiu a declarat că sunt în curs „discuții intense” cu Viena pentru a găsi o soluție diplomatică.
Acceptarea de noi membri în Schengen necesită unda verde în unanimitate și, după cum a declarat marți Karner, nimic nu anunță o viitoare schimbare a poziției Austriei.
Olanda se opune, de asemenea, aderării Bulgariei din cauza preocupărilor legate de statul de drept, deși această poziție este considerată ceva mai flexibilă decât veto-ul Austriei. Cu toate acestea, Olanda se află în mijlocul unei tranziții de putere după victoria surprinzătoare de luna trecută a partidului de extremă dreapta al lui Geert Wilders, în cadrul unor alegeri dominate de subiectul migrației ilegale.
O misiune de anchetă trimisă recent în Bulgaria a adus „rezultate excelente” în ceea ce privește pregătirea țării pentru aderarea la spațiul fără pașapoarte, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, la finalul reuniunii. „De data aceasta am simțit, dacă îmi permiteți, un pic de disponibilitate în sală”, a spus Johansson. „Nu am avut nicio promisiune, dar am avut un sentiment. Obiectivul Comisiei este în continuare de a avea o decizie privind extinderea Schengen, care să primească România și Bulgaria, în acest an”, a adăugat ea. „Cred în continuare că acest lucru este posibil de realizat. Nu am ajuns încă acolo.”
Sursa: G4Media
