Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

„Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

„O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.

Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro. La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

În Europa construirea blocurilor de apartamente pe persoană fizică a fost interzisă, pentru că imobiliarii furau la plata impozitelor. În România, asiguratorii acceptă investitori persoane fizice, deși răspunderea lor este zero: se urcă în primul avion și dispar dacă structura de rezistență n-a fost ca lumea.

Există un semn de întrebare, și juriștii chiar se gândesc la asta. În caz de un cutremur care ar dovedi că structurile blocurilor au fost ridicate anapoda, furând la materiale, iar blocurile ridicate pe persoană fizică ar cădea, cât i-ar lua unui investitor imobiliar aflat acum în plină glorie să ajungă în Brazilia până se dezmeticesc autoritățile?

Problema juridică

Cel mai celebru caz de investitori imobiliari pe persoană fizică din Iași este al fraților Ovidiu și Cristian Negurici. Cartierul lor din Copou, Exclusive Resindence, este ridicat și vândut apoi, apartament cu apartament, pe numele lui Cristian Negurici. Și ca el sunt zeci alți investitori imobiliari în aceeași situație, numai din Iași. Au preferat să deruleze banii la distanță de problemele pe care le-ar fi cauzat o firmă și evitând plata unor impozite consistente. Legislația permite, nu-i nimic ilegal. Dar, juriștii spun că nu este în regulă. “Nu este vorba că statul ar găsi mai ușor o firmă, dacă este cazul, dar este mai simplu să te îndrepți împotriva unei personae juridice din cadrul căreia să răspundă administratorii, acționarii, cei care au semnat. Nu dispar 4-5 persoane dintr-un foc dacă este vreo catastrofă, tot mai ai timp să găsești un responsabil. Dar așa cum este acum, ce faci? Că într-o oră a și ieșit din țară?”, explică un jurist care activează în domeniul imobiliarelor.

Problema asigurărilor

Asiguratorii din România permit persoanelor fizice să asigure clădiri de apartamente, fără nici o restricție. “Este același regim care se aplică în cazul unui apartament. Dacă un investitor are un bloc întreg pe numele său, se face asigurare pentru acel bloc sau pentru apartamente, pe fiecare în parte”, explică un agent de asigurări din cadrul Generalli Iași. Este exclusă însă din start plata pentru defecte de fabricație; dacă structura este făcută prost, firma nu despăgubește. “Există un alt tip de asigurare care funcționează pe perioada construirii și care funcționează în astfel de situații, dar acea asigurare este obligația firmei care construiește. În rest, imobilul este asigurat ca oricare altul, inclusiv pentru cutremur. Dar, dacă se prăbușește din cauza unui defect, nu se plătește nimic”, mai spune asiguratorul.

Există propuneri să fie interzisă practica

Tocmai pentru că juriștii au ridicat politicienilor această problemă, au fost în spațiul public discuții despre propuneri legislative de interzicere a construirii de imobile de locuințe colective pe persoană fizică. Nu a fost luată o decizie în acest sens. În Europa, cele mai multe țări au intersiz construirea de imnobile cu locuințe colective pe perssoană fizică, din cauza faptului că dezvoltatorii imobiliari păcăleau plata impozitelor.

Un oficiu de legătură al NATO urmează să fie inaugurat, astăzi, la Chişinău, după mai multe amânări.

Cu această ocazie în Republica Moldova se va afla secretarul general-adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Rose Gottemoeller.

Oficiul de legătură al NATO – în care va fi angajat doar personal civil, după modelul unor instituţii similare din Rusia, Ucraina şi Georgia – îşi va avea sediul în centrul Chişinăului, într-o clădire în care se află mai multe reprezentanţe ale unor organizaţii internaţionale.

Acordul privind deschiderea acestui oficiu a fost semnat şi ulterior ratificat de Parlamentul de la Chişinău la sfârşitul anului trecut, iar lansarea biroului era anunţată pentru primăvara acestui an, dar a fost amânată de câteva ori, fiind invocate probleme de logistică.

Pe de altă parte, preşedintele prorus Igor Dodon, dar şi Partidul Socialiştilor care îl susţine, au anunţat că nu vor permite deschiderea acestui birou sau îl vor închide după alegerile parlamentare din 2018, pe care ei se arată siguri că le vor câştiga.

(Rador/ FOTO publika.md)

Comisia Europeană recomandă trecerea imediată la faza a doua a negocierilor cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, transmit agențiile internaționale de presă, citând un comunicat oficial de la Bruxelles.

Executivul comunitar, care conduce negocierile pentru Brexit în numele celor 27 de state ale Uniunii, a apreciat astăzi că au fost înregistrate ”progrese suficiente” cu privire la termenii ”divorțului” de Marea Britanie, deschizând calea pentru faza a doua a negocierilor referitoare la viitorul relației dintre UE și Londra.

Revine din acest moment Consiliului European, care se va reuni la Bruxelles în zilele de 14-15 decembrie, să valideze constatarea Comisiei, se precizează în comunicatul executivului european.

”Comisia tocmai a decis oficial să recomande Consiliului European că s-au înregistrat progrese suficiente în ce privește termenii stricți ai divorțului”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Theresa May.

Cei doi au avut o scurtă întrevedere în cursul dimineții la sediul executivului comunitar.

”Sunt mulțumit de acordul corect la care am ajuns”, a mai spus Juncker.

”Dacă cele 27 de state membre acceptă evaluarea noastră, noi — Comisia Europeană și negociatorul șef Michel Barnier — suntem pregătiți să începem imediat lucrările fazei a doua a negocierilor”, a declarat Jean-Claude Juncker.

”Cetățenii Uniunii care trăiesc în Regatul Unit și cetățenii britanici instalați în UE-27 își vor păstra aceleași drepturi odată ce Marea Britanie va părăsi UE”, a dat asigurări Comisia.

Theresa May a precizat, la rândul său, că nu va exista o frontieră fizică — care ar presupune puncte de control și controale vamale — între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda, subiectul cel mai spinos al negocierilor din ultimele zile, și că Acordul din Vinerea Mare, referitor la procesul de pace din Irlanda de Nord, va fi menținut. De asemenea, cetățenii UE din Marea Britanie ”vor putea să continue să trăiască (în această țară) ca și până acum”, a declarat Theresa May.

Progresele cerute de UE au vizat trei dosare prioritare: frontiera între Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord, reglementarea financiară a ”divorțului” și drepturile cetățenilor expatriați.

(Agerpres/ FOTO politicoeurope.ro)

Starea polițistului rănit marți în timpul unei misiuni în Rădăuți este în continuare critică, a declarat vineri, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” din Iași, Marius Dabija.

Potrivit medicului neurochirurg, polițistul sucevean se află în continuare la Terapie Intensivă, unde este ținut în comă indusă, prognosticul fiind în continuare rezervat.

„Pacientul este stabil, intubat, ventilat. Rămâne în aceeași stare critică. Nu a apărut nicio modificare nici în bine, nici în rău. El este stabil hemodinamic și este susținut de aparate”, a spus Marius Dabija.

Polițistul de la Serviciul de Acțiuni Speciale Suceava a fost grav rănit, marți dimineață, după ce a fost atacat cu o sabie în timpul unei percheziții ce se desfășura la Rădăuți, potrivit IGPR.

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava au desfășurat o acțiune pentru destructurarea unei grupări infracționale, fiind efectuate opt percheziții domiciliare.

La una dintre locuințele percheziționate, în Rădăuți, una dintre persoanele vizate l-a atacat și rănit, cu o sabie, pe agentul șef adjunct de poliție Dan Ciprian Sfichi, din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Suceava, „rănindu-l foarte grav la cap și braț”, conform IPJ Suceava.

Bărbatul din Galaţi, care anul trecut a dat foc unor oameni fără adăpost,  a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Sentinţa dată de Tribunalul Galaţi nu este însă definitivă.

Pe lângă detenție, incendiatorul este obligat la tratament medical de specialitate pe durata executării pedepsei și trebuie să achite 33.000 lei cheltuieli de spitalizare pentru victimele sale, plus 3.500 lei cheltuieli de judecată.

Anul trecut, pe 21 octombrie, în jurul orei 3:00, doi bărbați care trăiau sub cerul liber au fost incendiați în timp ce dormeau în fața unui magazin de pe strada Siderurgiștilor din Galaţi.

Cele două victime au murit la scurt timp, la spital.

Noul Mers al Trenurilor intră în vigoare în acest sfârşit de săptămână şi este valabil un an.

Zilnic vor circula aproximativ 1300 de garnituri, în funcţie de perioadă.

De luni, intră pe traseu trenurile Zăpezii, dinspre Capitală către principalele destinaţii turistice montane din ţara.

În zilele de weekend, tariful pentru călătoriile spre Valea Prahovei – pe rute între Sinaia – Braşov şi retur – vor avea preţuri reduse cu până la 56 la sută. În perioada 1 ianuarie – 28 februarie, de luni până joi, biletele valabile la Trenurile Zăpezii vor costa cu 25 de procente mai puţin.

Şi în perioada sezonului estival, vor circula Trenurile Soarelui care vor asigura legături din toată ţara către staţiunile de la Marea Neagră şi Delta Dunării.

Broşura „Mersul Trenurilor” poate fi cumpărată din principalele gări şi agenţii CFR din Bucureşti şi din ţară la preţul de 15 lei.

(Rador/ FOTO deja24.ro)

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași își exprimă profundul regret la trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Mihai I, exemplu de loialitate și patriotism, simbol al dârzeniei și demnității în fața vicisitudinilor sorții.

Omagiile dumneavoastră pot fi exprimate în scris, timp de 40 de zile, în cartea de condoleanțe deschisă în memoria Majestății Sale Regele Mihai I al României, începând de luni, 11 decembrie 2017, ora 10.00, în Sala Voievozilor de la Palatul Culturii, pe care Regele Mihai a vizitat-o în data de 3 mai 1997.

Reper inconfundabil al României contemporane, ultimul monarh al României va rămâne de-a pururi în inima poporului său. (Radio Iaşi/ Comunicat Palatul Culturii Iaşi( FOTO libertatea.ro)

Cu bugetele alimentate de firmele cu sedii la Drumul European, cele două comune din apropierea Iaşului visează să ajungă în ligile superioare. Deocamdată, Ştiinţa Miroslava este în Liga a II-a, iar Victoria Leţcani e ca și promovată în Liga a III-a. Pentru echipa din urmă, primarul tocmai a inaugurat o bază sportivă de 100.000 de euro, în timp ce la Miroslava, edilul Dan Niţă dă de la bugetul local 1 milion de lei pe sezon.

Promovarea neaşteptată din vară a dus formaţia Ştiinţa Mirsolava în situaţia de a evolua pentru prima dată în istorie în Liga a II-a. Fără un lot competitiv şi fără o bază sportivă pentru acest nivel al competiţiei, Miroslava a trebuit să joace mare parte din meciurile de pe teren propriu pe stadionul din Dealul Copoului. În plus, au fost aduşi mai mulţi jucători, omogenitatea lotului având de suferit. Mai mult, în fruntea echipei a fost un preşedinte care a fost nevoit să se împartă între serviciul de zi cu zi şi funcţia de la club.

În aceste condiţii, Liga a II-a s-a dovedit o pălărie mult prea mare pentru o echipă finanţată din bugetul unei comune, echipa fiind la finalul turului pe ultimul loc şi în postura de a se desfiinţa. Primarul comunei, Dan Niţă, dă asigurări că echipa va continua în liga secundă. „Nu s-a pus niciun moment problema retragerii din campionat sau a desfiinţării. Cum să retrag echipa? Am investit prea mult în această echipă pentru a o desfiinţa acum. Eu sunt un om ambiţios şi vreau să duc această muncă mai departe“, zice primarul.

Jurista Primăriei, pe post de preşedinte

Primarul susţine că a înţeles că Liga a II-a are alte cerinţe, astfel că a dispus mai multe măsuri. După mai multe discuţii avute cu fostul preşedinte al clubului, Daniel Acatrinei, Niţă a luat decizia de a se despărţi de acesta. În prezent, de soarta echipei se ocupă jurista de la primărie, Elena Burcuţă.

„Daniel Acatrinei nu mai este preşedintele clubului. Eu am nevoie de un preşedinte care să se implice, să stea acolo şi să rezolve problemele, să fie în permanenţă la echipă. Acatrinei nu avea timp. Burcuţă nu are cunoştinţe fotbalistice, dar aveam nevoie de cineva în care să am încredere. Până în iarnă, ea se ocupă de echipă. Vom avea timp suficient până în martie să punem un preşedinte care să ştie într-adevăr fotbal şi să fie un bun manager. Ne trebuie un preşedinte care să fie dedicat acestui club“, spune Dan NIţă.

Modificări serioase de lot

În iarnă, lotul va fi remaniat, mulţi jucători urmând să plece, locul acestora urmând a fi luat de jucători experimentaţi. „Promovarea ne-a luat pe nepregătite. Am învăţat ceva din experienţa de până acum şi în iarnă vom face schimbări. În etapele jucate până acum s-a cristalizat un lot de 14-15 jucători, care au dus greul. Pe ceilalţi nu-i dau eu afară, se dau singuri! Mulţi se cred Messi, dar nu au faţă de liga a doua! Vom aduce în iarnă câţiva jucători valoroşi şi sunt convins că vom reuşi să evităm retrogradarea“, adaugă edilul.

Gruparea din Miroslava s-a despărţit deja de câţiva jucători experimentaţi, cu multe meciuri la nivelul ligii secunde, cum ar fi Raul Avram sau Paul Mateciuc. Cel mai cunoscut nume la care s-a renunţat recent este Cornel Căinari, jucător venit în vară de la Foresta Suceava şi care a evoluat mulţi ani la nivelul ligii secunde.

Buget de peste un milion de lei

Pentru această ediţie de campionat, Ştiinţa Miroslava se bazează pe un buget de peste un milion de lei. „Banii vin de la bugetul local. Ce depăşeşte milionul de lei înseamnă sponsori şi bilete vândute la meci. Nu este un buget mare, dar cred că este suficient pentru acest nivel“, explică Niţă.

În ceea ce priveşte salariile jucătorilor, Miroslava are unul dintre cele mai mici bugete din liga secundă, însă primarul consideră că important este faptul că salariile sunt plătite la timp. „Fiecare jucător a semnat un contract pe care şi l-a asumat. Salariile nu depăşesc 1.500 de lei, iar jucătorii primesc în fiecare zi o masă caldă la prânz. Nu cred că avem cele mai mici salarii din Liga a II-a. Să aibă rezultate mai bune şi să ne oblige astfel să le creştem salariile“, adaugă Niţă.

Promovaţi pe un puseu naţionalist

Promovarea în liga secundă a însemnat pentru Miroslava dublarea bugetului. Pentru acest tur de campionat, Primăria a alocat suma de 500.000 lei, aproape dublu faţă de suma alocată de Consiliul Local Miroslava pentru tot sezonul anterior, când echipa a jucat în Liga a III-a.

Înfiinţată în 2009, echipa a promovat în primul an în Liga a IV-a, iar în 2012 a intrat în Liga a III-a, unde bugetul a fost în fiecare an de aproximativ 200.000 lei. „Dacă nu ar fi fost acel meci cu Sfântu Gheorghe (meci-cheie câştigat cu o contracanidată la promovare -n.r.), nu ştiu dacă am fi promovat. Băieţii au dat dovadă de o ambiţie extraordinară. Când au văzut că toată lumea vorbeşte ungureşte, că se intonează imnul secuiesc şi că au fost trataţi cu multă ostilitate, s-au mobilizat fantastic şi au reuşit să câştige acel meci. Atunci şi noi am decis să majorăm bugetul clubului pentru acest sezon de Liga a II-a. A fost un efort financiar pe care am reuşit să-l facem“, declară Niţă.

Emulaţie în comună

Promovarea în Liga a II-a a atras alături de echipă, pe lângă oamenii din comună şi ieşeni care vin acum meci de meci la Uricani pentru a vedea la lucru formaţia pregătită de Adrian Kerezsy. „Suntem cea mai mare comună din judeţ şi nu cred că e deplasat să ne dorim ca şi sportul să fie bine reprezentat. Când jucam în Copou veneau câteva sute de oameni la meciurile noastre de pe teren propriu. Acum jucăm la Uricani, unde s-au făcut lucrări de modernizare a bazei sportive în această vară şi unde vin şi mulţi ieşeni la meci, stadionul fiind aproape plin“, explică primarul din Miroslava.

Primar: „Doresc să ne batem la promovare”

Deşi acum echipa se zbate în zona retrogradării, primarul Miroslavei are gânduri de mărire şi visează la derby-ul cu Poli Iaşi, în prima ligă: „Miroslava s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Avem populaţie mai mare decât unele oraşe. Suntem peste Târgu Frumos, spre exemplu. La cum se dezvoltă comuna, eu cred că vom depăşi Paşcaniul. E normal ca şi ambiţiile noastre să fie mari. Trebuie să gândim în viitor şi să ne dorim să ne dezvoltăm. Nu ascund faptul că îmi doresc ca sezonul acesta să terminăm campionatul undeva în jurul locului 10, iar sezonul viitor, cu ceva achiziţii în vară, să ne batem la promovare”.

„Eu cred că având o populaţie de peste 30.000 de locuitori putem visa o promovare în Liga I”

Dan Niţă, primar Miroslava

Primarul Turcu prezintă mândru vestiarul Victoriei, echipa din comună

Primar Leţcani: “Dacă avem 10.000 de locuri de muncă, susţinem o echipă de primă ligă”

Ambiţii de mărire are şi alt primar de comună aflată în Zona metropolitană. Astfel, la Leţcani a fost inaugurată recent noua bază sportivă a liderului Seriei a II-a a Ligii a IV-a, Victoria Leţcani. Aceasta este dotată cu instalaţie de nocturnă şi vestiare echipate complet. „Avem 15 puncte avans în clasament şi şansele sunt mari să promovăm în Liga a III-a. Atunci am considerat că această investiţie este utilă. Este o investiţie de 455.000 de lei din bugetul local. Vin câteva sute de oameni meci de meci la partidele de pe teren propriu şi cred că e normal să avem condiţii civilizate“, spune primarul Leţcaniului, Stelian Turcu.

Turcu: „Vrem ca Miroslava”

Primarul susţine că a rezolvat toate problemele comunei şi că a venit rândul sportului să fie dezvoltat. „Urmează să se facă lucrări de asfaltare printr-un proiect european. Extindem reţeaua de canalizare în satele componente ale comunei cu fonduri prin PNDR2. Am terminat de construit sau renovat toate şcolile şi grădiniţele din bugetul local. Urmează să fie construit un parc industrial, pe 20 de hectare. Vrem să facem un un cluster în agricultură, lângă Transagropolis. Avem în plan construcţia a trei parcuri logistice. Comuna se dezvoltă şi investim în toate domeniile, inclusiv în sport. Dacă ajungem să avem 10.000 de locuri de muncă, putem susţine şi o echipă de primă ligă. Dacă la Miroslava s-a putut, nu văd de ce noi nu am putea“, adaugă Turcu.

Buget de 90.000 lei

Pentru turul de campionat, echipa din Leţcani a avut un buget de 90.000 lei, bani din care s-au plătit baremurile de arbitraj şi salariile antrenorului principal şi celui secund. „La Liga a IV-a, jucătorii nu au contracte de muncă. Antrenorul principal are contract de 2.000 lei lunar, iar antrenorul secund – 1.500 lei. La jucători le dăm câte 100 lei primă de victorie. Pentru retur, anul viitor bugetul ar putea fi la fel sau puţin mai mare. După ce vom promova, va trebui să facem contracte la jucători şi atunci bugetul trebuie să fie mai mare. Probabil undeva la 200.000 lei. Vom vede atunci exact de câţi bani avem nevoie“, precizează primarul Leţcaniului.