cristi tanasa
Cancerul l-a răpus înainte de liberare. Fostul consilier al lui Sorin Frunzăverde, mort în pușcărie
Condamnat pentru infracțiuni de corupție, fostul consilier al președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde, a murit vineri dimineață, în Penitenciarul Jilava, de leucemie. Horia Vădrariu solicitase instanței eliberarea din pușcărie, dar cererea urma să fie analizată de magistrații Tribunalului Timiș abia în 21 septembrie, scrie Expressdebanat.ro.
Familia lui Horia Vădrariu așteaptă rezultatele autopsiei și raportul medicilor legiști pentru a se convinge dacă a fost tratat corespunzător.
Horia Vădrariu a fost condamnat de Tribunalul Caraș-Severin la trei ani de închisoare cu executare pentru că a intermediat o mita oferită de soția unui polițist de frontieră din Moldova Nouă unui cadru medical de la Spitalul Județean de Urgență Reșița. Curtea de Apel Timișoara i-a redus în luna februarie a acestui an pedeapsa la doi ani, dar i-a adăugat un rest de 475 de zile rămas de executat dintr-o altă condamnare, suferită pentru infracțiuni la Legea CEC-ului.
„Ultima dată am vorbit cu el a fost după pronunțarea Curții de Apel, când i s-a redus pedeapsa cu un an. Era foarte bucuros. Mi-a spus că vrea să execute cât mai repede pedeapsa. Teoretic putea amâna executarea pedepsei, pentru că bolile de care suferea sunt incurabile și nu puteau fi tratate în regim de detenție. Suferea de cancer. Am înțeles de la fiul său că a murit de leucemie. A stat timp de vreo trei săptămâni la Clinicile Noi din Timișoara, s-a întors în penitenciar, i-a fost tot mai rău și l-au mutat la Penitenciarul Jilava, acum vreo două săptămâni. Ieri, fiul lui a primit un telefon fiind anunțat despre deces”, a declarat avocatul Cosmin Bolosin pentru expressdebanat.ro.
Starea de sănătate tot mai precară l-a determinat pe Horia Vădrariu să ceară instanței de judecată întreruperea executării pedepsei. Solicitarea a fost înaintată în 26 iulie Judecătoriei Timișoara. În 10 august a fost admisă însă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Timişoara, invocată din oficiu de judecătorul delegat cu executarea, astfel că a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de întrerupere a executării pedepsei în favoarea Tribunalului Timiş.
Discutarea cererii de întrerupere a pedepsei primise termen la Tribunalul Timiș la 21 septembrie.
(Sursa: realitatea.net)
Laura Bretan, pregătită de marea finală de la „America’s Got Talent”. Oare, ce surpriză le va face americanilor? (VIDEO)
Emoțiile continuă pentru Laura Bretan, adolescenta de doar 14 ani de origine română care a uimit o lume întreagă cu vocea ei. Finala competiției „America’s Got Talent” va avea loc pe 13 septembrie, urmând ca rezultatul final al votului să fie aflat pe 14 septembrie.
Laura Bretan se antrenează de zor, zilele acestea, pentru marea finală America’s Got Talent, care va avea loc marți. Laura exersează de zor, iar toată lumea se întreabă dacă pentru ultima ediție a emisiunii va încerca o melodie nouă sau va rămâne la repertoriul care a consacrat-o.
Câştigătoarea premiului de 120.000 de euro al sezonului 6 al emisiunii „Românii au talent” s-a calificat în finala competiției “America’s Got Talent” sărind mai multe etape, iar marți urcă din nou pe scenă ca favorită.
Ceilalți finaliști sunt: Jon Dorenbos, Viktor Kee, Sofie Dossi, Laura Bretan, Linkin’ Bridge, The Clairvoyants, Brian Justin Crum, Sal Valentinetti, Grace VanderWaal și Tape Face.
La începutul lunii iunie, Laura a participat la „Americanii au talent”, iar vocea ei inconfundabilă a fost „recompensată” cu butonul de aur, adică a sărit mai multe etape eliminatorii. Cea care a apăsat butonul de aur după ce a auzit-o pe Laura Bretan cântând a fost cântăreaţa Mel B. ”Cred că acest show îţi va schimba viaţa complet şi eu voi începe să-şi schimb viaţa chiar acum”, a spus fosta cântăreaţă a legendarei trupe Spice Girls.
Celebrul jurat şi producăor Simon Cowell a recunoscut și el că nu a mai avut, până acum, un concurent cu o voce atât de remarcabilă. „Nu am mai auzit aşa ceva în toţi anii de când fac acest show. Serios. Este incredibil. Ceea ce face ca totul să fie şi mai frumos este faptul că eşti o persoană atât de drăguţă… atât de umilă. Nici măcar nu ştii cât de uimitoare eşti„, a spus juratul.
Publicații din Franța, Norvegia, Italia, Spania, Israel sau Argentina au doar cuvinte de laudă la vocea incredibilă a micuței. „ Maria Callas trăiește”, au scris și internauții, imediat pe rețelele de socializare, iar asemănarea fetiței cu renumita soprană a fost subliniată și de jurnaliști din întreaga lume. Aceștia au notat că dacă cea mai mare cântăreață de operă, Callas, sau pianista și soprana finlandeză, Tarja Turunen, s-ar fi reîncarnat, cu siguranță au revenit la viață în trupul acestei fetițe cu voce de aur. „Maria Callas s-a reîncarnat în ea”, au scris aceștia.
În semifinale, adolescenta de 14 ani a ales să interpreteze melodia ”Pie Jesu”, iar juriul a fost impresionat de prestația ei.
Laura Bretan a participat și la concursul „Românii au talent”, pe care l-a câștigat. Acest lucru i-a adus critici din partea unor americani, care au considerat că nu ar fi corect ca românca să câștige pentru a doua oară un astfel de concurs.
(Sursa: libertatea.ro)
Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România
Shizutoshi Ando este o somitate într-un domeniu de nişă al fizicii. Ajuns în Iaşi în 1998, a făcut o pasiune pentru acest oraş şi a revenit de 18 ori. Pe de o parte, le predă studenţilor de la „Cuza”, pe de alta, devine, parţial, ieşean: adoră sarmalele, micii şi tochitura şi e fanul echipei de fotbal . Nu-i place, însă, că foarte multă lume stă cu urechea în telefon.
Shizutoshi Ando predă Inginerie electronică şi Dispozitive electronice la Tokyo University of Science, la Facultatea de Inginerie, Departamentul Inginerie electronică. Universitatea de Ştiinţe din Tokyo este a treia universitate particulară din Japonia, ca notorietate. Domeniul de expertiză al profesorului japonez sunt celulele solare din film subţire. Ando a venit pentru prima dată în România în 1998 şi, apoi, a tot revenit. De 18 ori.
Colaborare pe mai multe planuri
„Prima dată am venit la Iaşi, la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», în 1998. Nu ştiam foarte multe despre România şi eram foarte curios să văd cum este aici. În urma unei vizite a profesorului Vasile Tura, de la Facultatea de Fizică, în Japonia, am primit invitaţia de a veni la universitatea ieşeană. Aici, am desfăşurat mai multe proiecte şi am ţinut mai multe cursuri, de-a lungul timpului, pentru studenţii de la doctorat, în domeniul Tehnologiei semiconductorilor. De asemenea, am participat la mai multe experimente, împreună cu profesorii ieşeni, şi am realizat nişte dispozitive solare folosind oxidul de fier. Am fost plăcut surprins să constat că sunt profesori foarte buni la universitatea ieşeană“, spune Ando.
Plăcut surprins de oraş şi studenţi
Încă de la prima vizită, lui Shizutoshi Ando i-a plăcut ceea ce a găsit în Iaşi şi de atunci a venit de nu mai puţin de 18 ori în oraşul nostru. „Iaşul este un oraş foarte frumos, cu oameni calzi şi primitori. În multele vizite făcute aici, am reuşit să-mi fac foarte mulţi prieteni. Am constatat cu plăcere că studenţii ieşeni sunt inteligenţi şi vreau să-i ajut pe câţiva dintre ei să vină la doctorat la universitatea unde predau eu. Am lucrat cu ei şi pot să spun că, deşi dotările nu sunt la nivelul celor din Japonia, studenţii de aici pun multă pasiune în ceea ce fac şi asta compensează foarte mult“, menţionează profesorul japonez care, pe 7 septembrie, va participa, la Cluj, la o mare conferinţă internaţională din domeniul ingineriei semiconductorilor.
Ando „pe baricade”, la unul dintre meciurile echipei naţionale a României, dar şi pe Stadionul „Emil Alexandrescu” (foto mic)
Suporter înfocat al fotbalului ieşean
Până să vină în România, Shizutoshi Ando nu era un iubitor al fotbalului, urmărind când şi când meciuri din prima ligă japoneză sau meciuri ale echipei naţionale. Venit la Iaşi, Ando l-a cunoscut pe Sergiu Melinte, manager marketing la CSM Poli Iaşi, fost lider de galerie al formaţiei ieşene, iar de la acesta a învăţat să iubească acest sport. „În 2002, prin intermediului domnului profesor Tura, l-am cunoscut pentru prima dată pe Sergiu Melinte. De-a lungul timpului, am devenit prieteni foarte buni. El mi-a insuflat dragostea pentru acest sport şi pentru echipa de fotbal din Iaşi. Am fost împreună cu el la meciuri, am fost şi în câteva deplasări şi aşa, încet-încet, am ajuns să fiu un fan al acestei echipe. Îmi plac foarte mult atmosfera de pe stadion, suporterii din Iaşi şi bucuria pe care şi-o manifestă când echipa câştigă. Eu în Japonia urmăresc mai mult baseball. Sunt fan al formaţiei Hanshin Tigers Tokyo. La noi, fanii nu sunt aşa euforici precum cei din România. Nu există atâta pasiune pentru fotbal. De fiecare dată când vin în Iaşi, îmi iau tricouri cu Poli Iaşi, fulare, eşarfe, iar acasă urmăresc pe internet meciurile Politehnicii“, spune amuzat Ando.
„Mai român decât mulţi români!“
Dragostea lui Ando pentru fotbalul ieşean s-a extins şi la nivelul echipei naţionale, profesorul japonez purtând cu mândrie tricoul echipei naţionale a României. „Poate părea surprinzător, dar Ando cred că este, din punctul de vedere al fotbalului, mai ieşean decât mulţi ieşeni şi mai român decât mulţi români. De câte ori are posibilitatea, merge cu mine la meciurile Iaşului. Mai mult, el este şi un fan înfocat al echipei naţionale de fotbal. Cred că şi-a luat vreo şase-şapte tricouri ale naţionalei. Are fular, eşarfe cu naţionala“, povesteşte Sergiu Melinte.
„Îmi place foarte mult să port tricoul echipei naţionale a României. Şi acasă, în Japonia, port aceste tricouri. Mulţi prieteni au rămas surprinşi când m-au văzut, iar lumea pe stradă mă întreabă de unde sunt şi îmi spun că ar vrea şi ei“, zice, râzând, Ando.
Pasionat de călătorii şi mâncarea autohtonă
Shizutoshi şi soţia sa, Masae Ando, sunt pasionaţi de călătorii, Elveţia fiind ţara care l-a impresionat cel mai mult pe Ando. „Atât mie, cât şi soţiei mele, ne place să facem călătorii. Am vizitat foarte multe ţări, atât din Asia, America, dar şi din Europa. Cel mai mult ne-a plăcut Elveţia. Am văzut acolo nişte peisaje care, pur şi simplu, îţi taie răsuflarea. Mie îmi place foarte mult muntele. Poate de aceea iubesc România, pentru că şi aici sunt foarte multe peisaje naturale extraordinare. Mi-au plăcut foarte mult mănăstirile din nordul Moldovei, zona Maramureşului, Sinaia“, susţine Ando, care se declară îndrăgostit de bucătăria românească: „Ador mâncarea românească. Îmi place să mănânc aici sarmale cu mămăligă, tochitură. Micii sunt extraordinari. În Tokyo, îmi place să mă duc de multe ori la un restaurant moldovenesc, unde mănânc sarmale şi mămăligă. Vinul românesc este extraordinar. Sunt un fan declarat al Muscatului Otonel.“
Profesorul japonez, în laboratorul său din Universitatea din Tokyo
Ando: „Se vorbeşte prea mult la telefon!“
Shizutoshi Ando a constatat, cu surprindere, că în România lumea utilizează foarte mult la telefonul mobil, indiferent de locul unde se află.
„Se vorbeşte prea mult la telefon în România! Oriunde te uiţi, oamenii vorbesc la telefon, pe stradă, la volan, oriunde. Şi când se întâlnesc să stea de vorbă, ei tot la telefon ajung. Am rămas surprins să văd că aici, chiar şi în timpul orelor de curs sau la întâlniri de afaceri, oamenii vorbesc la telefon. La noi este un semn de impoliteţe să o faci în cadrul unei întâlniri. E obligatoriu să-l închizi“, afirmă Ando.
Hillary Clinton a leșinat la ceremonia de comemorare a victimelor atentatelor din 11 Septembrie 2001
Hillary Clinton a avut probleme de sănătate, în timpul ceremoniei de comemorare a victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001. Candidatei democrate la alegerile prezidențiale i s-ar fi făcut rău, relatează Fox News.
Hillary Clinton a fost îndepărtată de agenții de pază de la ceremonie și dusă la o mașină. Martorii citați de Fox News susțin că aceasta a fost pe punctul de a se prăbuși și chiar și-a pierdut un pantof în timp ce se îndrepta către vehicul. Ea a fost sprijinită de un membru al echipei sale de pază și chiar ar fi avut nevoie de ajutor să se urce în mașină.
Unul dintre reprezentanții candidatei democrate a afirmat că acesteia i s-a făcut rău din cauza căldurii și că a plecat către apartamentul fiicei ei, Chelsea. „Se simte mult mai bine”, a afirmat un consilier al lui Hillary Clinton, potrivit ABC News.
(Sursa: libertatea.ro)
Bătaie pe terenul de lângă Palatul lui Cuza de la Ruginoasa. Primăria se ia la trântă cu Guvernul
„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.
Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.
Prea mult
Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.
Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată
În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.
Intabulare respinsă
„Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.
„Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa
Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.
Primăria cere daune
Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.
„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.
Protagonista celui mai celebru sărut de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial a murit la vârsta de 92 de ani
Greta Zimmer Friedman, femeia sărutată de un marinar în fotografia celebră care a devenit în Statele Unite ale Americii simbol al încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, a încetat din viaţă, la vârsta de 92 de ani, relatează bb.co.uk, potrivit News.ro.
Aceasta a murit în urma unei pneumonii, la un spital din Richmond, Virginia, a anunţat fiul acesteia, Joshua Friedman.
Greta Zimmer Friedman, o asistentă de stomatologie, avea 21 de ani când a fost îmbrăţişată şi sărutată de George Mendosa, în New York's Times Square, în 14 August 1945.
Fotografia care a surprins momentul a devenit una dintre imaginile-simbol pentru ceea ce americanii celebrează sub numele de VJ Day (Victory over Japan Day) şi a fost publicată în revista Life.
Greta Zimmer Friedman a spus că nu a ştiut de această fotografie până în anii 1960, când a văzut o carte scrisă de cel care a realizat fotografia, renumitul fotograf Alfred Eisenstaedt.
De-a lungul timpului, au existat mai multe persoane care au pretins a fi marinarul şi asistenta din fotografie, dar în anii 1980 identitatea celor doi protagonişti a fost confirmată: doamna Friedman şi domnul Mendosa.
Deşi imaginea îi înfăţişează sărutându-se, cei doi nu se cunoşteau.„Nu a fost chiar un sărut”, a spus Friedman, într-un dialog din 2005: „A fost cineva care sărbătorea. Nu a fost un eveniment romantic”.
Fotografia aceasta a devenit un simbol pentru bucuria pe care au trăit-o americanii în ziua în care Japonia s-a predat.
(Sursa: digi24.ro)
Fostul ministru al Sănătății, Ion Bazac, își trage Ferrari de 1,2 milioane de euro (VIDEO)
Lovitură de senzaţie dată un fost ministru al Sănătăţii. Ion Bazac a cumpărat un Ferrari de 1,2 milioane de euro. Este vorba despre un model exclusivist de doar 50 de unităţi. Bazac a fost ministru în perioada 2008-2009 dar s-a remarcat mai mult ca director al reprezentanţei Ferrari în România.
Acesta este bolidul pe care îl va conduce pe străzile din România ăi fostul ministru al Sănătății Ion Bazac. Politicianul a intrat pe lista exclusivistă a celor care vor deveni proprietarii noului bolid LaFerrari Spider. Celebra companie italiană a anunţat că va produce o serie limitată de doar 50 de unităţi.
Este vorba despre cea mai rapidă decapotabilă construită vreodată de compania din Maranello. Pentru a-şi achiziţiona bolidul, Bazac trebuie să plătească 1,2 milioane de euro. Bazac a fost ministru al Sănătății în perioada 2008-2009 din partea guvernului PSD-PDL.
A făcut însă carieră în postura de director al reprezentanţei Ferrari în România. Pentru activitatea din cadrul companiei, Bazac a fost invitat de însuși Maurizio Arrivabene, şeful Scuderia Ferrari, pentru un test pe circuitul de la Imola.
(Sursa: b1.ro)
De ce au căzut serverele de la ING Bank. Totul a pornit de la un test pentru sistemul de stingere a incendiilor
Potrivit unui comunicat de presă emis de către ING, serviciile acestora au fost afectate de către eliberarea unui gaz din timpul unui test planificat pentru sistemul de stingere a incendiilor. Gazul eliberat ar fi afectat mai multe servere și sistemul de stocare a datelor.
„Sâmbătă 10 septembrie, în timpul unui test planificat în centrul nostru de date pentru sistemul de stingere a incendiilor, procedura de eliberare a gazului Inergen a afectat în mod sever şi neaşteptat mai multe servere şi sistemul de stocare a datelor. Primele probleme au început să apară după ora 13.00. Au fost afectate toate serviciile conectate sistemului de stocare a datelor, respectiv tranzacţii cu cardul, operaţiuni la bancomat, serviciul de internet banking, sistemele de comunicare şi website-ul www.ing.ro. În consecinţă, o mare parte din tranzacţii nu au putut fi procesate şi comunicarea cu clienţii a fost întârziată.
Am activat de urgenţă procedurile şi planurile de recuperare prevăzute pentru astfel de situaţii. Toate echipele relevante din IT, suport pentru clienţi, management al produselor, comunicare şi conducerea băncii au fost mobilizate pentru rezolvarea cât mai rapidă a situaţiei. De asemenea, furnizorul extern al sistemului afectat a tratat cu prioritate zero restaurarea serviciului.
Din cauza magnitudinii şi complexităţii defecţiunilor, din păcate timpul necesar pentru restaurarea activităţii prin sistemul de back-up a fost mai lung decât în cadrul testelor pe care le efectuăm regulat. Mai mult decât atât, pentru a asigura deplină integritate a datelor, am efectuat o copie adiţională a bazei de date înainte de a începe restaurarea sistemului, ceea ce a prelungit perioada de indisponibilitate a serviciilor.
La ora 21.15 am restaurat serviciul de online banking ING Home’Bank, iar tranzacţiile cu cardul la comercianţi şi la bancomate au redevenit funcţionale începând cu ora 23.00. În prezent finalizăm analiză diagnostic a acestui eveniment excepţional, monitorizăm îndeaproape evoluţia situaţiei împreună cu furnizorii şi luăm măsuri adiţionale pentru a asigura derularea normală a operaţiunilor.
Ne pare rău că am dezamăgit pentru că nu am comunicat proactiv în primele ore. Defecţiunea sistemelor de comunicare (website, sms,mail-uri) a afectat transmiterea mesajelor către clienţi.
Ne cerem scuze încă o dată pentru situaţiile neplăcute pe care le-au întâmpinat clienţii noştri şi ne asumăm responsabilitatea pentru problemele cauzate. Astfel, vom returna clienţilor comisioanele aferente retragerilor de numerar de la bancomatele altor bănci efectuate ieri. Avem de asemenea în vedere acoperirea costurilor adiţionale generate clienţilor afectaţi de indisponibilitatea plăţilor cu cardul.
În ciuda acestui incident excepţional şi fără precedent în istoria ING România, prioritatea noastră rămâne asigurarea de servicii financiare la nivelul înalt de aşteptări cu care ne-am obişnuit clienţii de-a lungul anilor.”
(Sursa: digi24.ro)
Șeful de post din Sinești, frate cu tâlharii: 200 de lovituri primite de un student în 5 minute. Poliţia ţine partea bătăușilor
Lovit crunt şi fără a i se face dreptate, un tânăr din fundul judeţului spune că şi-a pierdut locul de muncă şi tresare la fiecare zgomot de copite de pe uliţă. Un student din Sineşti a fost călcat în picioare de patru vlăjgani din sat care i-au luat şi portofelul. Deşi fapta reprezintă tâlhărie, o infracţiune foarte gravă, Poliţia n-a făcut mai nimic ca să-i pedepsească pe agresori, ba dimpotrivă. Poliţistul din sat a făcut un gest unic: a încercat să-i înapoieze băiatului portofelul, dorind, astfel, să-şi scadă o tâlhărie din statistici. Asta înseamnă muşamalizare şi abuz în serviciu. În acest timp, infractorii se plimbă nestingheriţi, ameninţă familia victimei, iar unul dintre ei a plecat liniştit în Danemarca. Un altul, Alin Buzincu, este „profesionist” în violenţă: şi-a snopit soţia, a fost trimis în judecată de procurori, dar aceasta, după ce a divorţat, l-a iertat şi a plecat în lume.
Locuieşte în comuna Sineşti şi, la prima impresie, pare exact genul tocilar. Ochelari, aspect îngrijit, nu se încadrează nicicum în peisajul rural. Student în anul al III-lea la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Gabriel Signeanu a aflat ce înseamnă contactul cu patru golani din sat, dar şi ce înseamnă o Poliţie incapabilă să oprească nişte indivizi violenţi. Bătut cu parii, acum o lună, de cei patru indivizi, care l-au şi tâlhărit, tânărul încă nu şi-a găsit dreptatea la instituţiile Statului.
Bătut cale de 50 de metri
Între Sineşti şi un sat vecin, Storneşti, este o aruncătură de băţ: o trecere abruptă peste Dealul Simon. Gabriel îşi condusese prietena acasă, pe 6 august, şi, aproape de ora 22, se întorcea la casa lui. Din faţă i-a apărut, însă, o căruţă cu mai mulţi vlăjgani din satul de unde tocmai venea. „Unul dintre ei, Mihai Miron, de la care a început totul, s-a dat jos din căruţă şi s-a apropiat de mine cu un telefon mobil deschis în mână. Mi-a pus lumina pe faţă şi m-a întrebat cine sunt şi de unde vin. Eu nu îi cunoşteam, nici ei pe mine”, povesteşte tânărul, care dă apoi detaliile unei scene de coşmar. Habar nu are când a venit primul pumn în faţă de la Miron, acompaniat apoi de Daniel Bârzu, Gheorghe Dărăbăneală şi Alin Buzincu. “La început, nu am înţeles ce se petrece. Ca prin vis, auzeam cum se îndemnau apoi unii pe alţii să mă lovească. Încercam să spun să se oprească, dar parcă nu era vocea mea şi nu ştiu sigur dacă mi-au ieşit sunetele. Strigau «Omoară-l, omoară-l!»”, îşi aminteşte el. A încercat să fugă, dar loviturile veneau din toate părţile. S-a protejat cu mâinile şi picioarele să nu-l lovească în cap sau în abdomen. Vlăjganii au apucat fiecare câte o “crăcană”, cum spun oamenii unor pari lungi care se aşază la căruţă, şi l-au lovit cu ele unde nimereau.
Trei dintre cei patru agresori ai lui Gabriel Signeanu: Daniel Bârzu, Alin Buzincu şi Mihai Miron
Între 3 şi 10 de puşcărie
Gabriel Signeanu chiar a făcut un calcul. Presupunând că fiecare agresor îi dădea o lovitură la fiecare cinci secunde, asta ar însemna 48 de lovituri pe minut din partea tuturor. Cum bătaia a durat între 4 şi 5 minute, este posibil ca băiatul să fi încasat undeva la 200 de lovituri. „Dacă nici asta nu este intenţie de a răni, atunci ce trebuie să faci? Să omori şi atunci abia se mişcă Poliţia?”, se întreabă tânărul. Pe lângă bătaie, cei patru au mai comis o infracţiune: i-au luat ochelarii de vedere şi portofelul. Ochelarii i-au aruncat peste un gard şi i-a găsit un localnic a doua zi. Plângerea depusă la Postul de Poliţie Sineşti este pentru tâlhărie, acuzaţie foarte gravă, pedepsită de Codul Penal cu închisoare între 3 şi 10 ani.
I-au râs în faţă
Ceea ce i s-a întâmplat, însă, tânărului după acest incident trezeşte revolta. A mers la spital şi a primit certificat medico-legal care spunea că are nevoie de doar 3 zile de îngrijiri medicale, pentru că mâinile l-au apărat de lovituri mai grave. „Eram cu părinţii la Autogara Codreanu şi voiam să mergem spre casă. Întâmplător, prin nu ştiu ce minune, erau şi ei acolo. Ne-au râs în faţă. Pe drum spre Sineşti ne-au ameninţat să avem grijă ce spunem”, îşi aminteşte tânărul. Tatăl său, Constantin, care a asistat şi la scena din autogară, ştiind ce s-a întâmplat cu câteva zile mai devreme, a răbufnit: „Dacă mă răzbunam, repede mă lua Poliţia pe mine şi-i proteja pe ăia”.
„Lumea este nemulţumită de Poliţie, şi aici în sat, şi în general. Ori nu au legi, ori nu au voie, cert este că nu intervin. Şi avem la Sineşti, ca peste tot, un grup de băieţi care şi beau, au şi minte puţină şi iese ce vedeţi. Eu m-am săturat de făcut adrese, de vorbit cu Poliţia de la noi, de la Leţcani şi cu comandantul Inspectoratului”, Petru Holicov, primar Sineşti
Poliţistul a încercat să scape de dosar
Poliţiştii, intenţionat sau din nepăsare, au tratat superficial acest caz încă de la început. Când a sunat la 112, Gabriel a fost întrebat, de la Leţcani, dacă este nevoie neapărat de prezenţa unui poliţist sau reclamaţia sa mai poate aştepta până a doua zi. „Nu ştii cum să reacţionezi la aşa ceva. Adică tocmai ai luat bătaie soră cu moartea şi ei parcă vor să îţi spună că ţi s-a părut, că nu tu eşti victima, parcă le dădeau ălora un avans ca să scape”, spune Gabriel.
De altfel, şi data la care este înregistrat dosarul penal spune totul despre cheful poliţiştilor de a înregistra încă o infracţiune: 9 august, la trei zile după incident. Şeful de post din comună, Ciprian Simion, a împins lucrurile şi mai departe. La câteva zile după agresiune şi după ce a înregistrat plângerea, s-a întâlnit cu mama băiatului şi a încercat să-i dea portofelul pe care cică l-ar fi găsit. “Deci el s-a dus la bătăuşi, le-a luat portofelul să i-l dea băiatului, sau cum? Că noi l-am căutat a doua zi peste tot la locul bătăii şi nu era. Şi în şanţul de scurgere ne-am uitat, şi în grădinile oamenilor. Nu era nicăieri şi, deodată, portofelul apare ca prin minune în mâna poliţistului. Nu l-am primit. L-a chemat pe el, iar Gabriel a refuzat , spunând că, probabil, trebuie făcut un proces verbal pentru el, nu să i-l dea aşa, pur şi simplu în mână”, ne-a spus mama băiatului, Duţa Signeanu.
Gabriel Signeanu, la locul faptei
Păzit de doi prieteni
Concediul medical i-a servit tânărului drept scutire la serviciu, o societate din Iaşi unde lucra de mai puţin de o lună. Ulterior, a demisionat: una dintre lovituri i-a distrus un deget de la picior şi la muncă purta bocanci cu botul din oţel, care au devenit insuportabili. Acum are nevoie şi de un psiholog. „Nu credeam înainte că este posibil, dar mă tem. Am ajuns să tresar dacă aud pe drum o căruţă şi copitele cailor. Încep să transpir şi să tremur. Mi-e frică să ies pe drum ca să nu mă întâlnesc cu ei. Dacă mă duc spre autobuz sau mă întorc acasă, merg cu doi prieteni buni care mă apără”, spune Gabriel Signeanu. Pentru cei patru agresori, viaţa a mers mai departe. Unul dintre ei, Mihai Miron, a şi plecat din ţară, în Danemarca.
Ringul
În dreptul locului unde a luat bătaie Gabriel, este o casă mare, cu camere de filmat montate pe faţadă. Proprietarul, un localnic, era plecat de acasă când s-a întâmplat şi spune că dispozitivele nu funcţionau. Dar nimeni nu l-a întrebat până acum despre imagini. “Atunci eram în Italia, când sunt plecat nu le las funcţionând. Acum filmează. Nimeni de la Poliţie însă nu m-a întrebat ceva”, spune omul.
La Poliţia Sineşti, pe 5 septembrie, nu era nimeni. Şeful de post Ciprian Simion nu a putut fi contactat pentru a oferi răspunsuri. În schimb, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, chestorul Ioan Scripniciuc, promite să se ocupe de caz. “Mă voi interesa. Tratăm toate agresiunile cu aceeaşi măsură. Aici, dacă este vorba despre o tâlhărie, este un caz foarte grav. Trebuie să ştiţi însă că dacă este o asemenea infracţiune, nu poliţistul reţine, ci procurorul care cercetează dosarul”, a spus Scripniciuc.
Tatăl victimei arată cu ce a fost bătut fiul lui
Un tipar: dreptate pe cont propriu
Nu pare întâmplător că o astfel de scenă s-a desfăşurat în Sineşti. Aici a avut loc, în iulie 2015, una dintre cele mai înfricoşătoare crime din judeţ. Un tânăr a fost tăiat şi legat de un gard de membrii unei familii din zonă, pentru o datorie de 5.000 de euro. Ulterior, exasperate că autorităţile se mişcau foarte greu, rudele celui mort şi-au făcut dreptate singure: au dat foc unei case a familiei ucigaşilor. În acest caz au fost pronunţate până acum şase condamnări.
Va curge multă apă pe Bahlui până ce Muzeul Municipal va avea primul vizitator. Refăcut complet pe dinafară, gol pe dinăuntru
Edilii se gândesc la un concept avangardist, conform celor mai exigente tendințe din domeniu la nivel european. Ecrane augmentate, restaurarea tuturor epocilor din istoria Iașului, de la legiunile romane până în prezent. Obiectivul va fi deschis pentru public în august 2017, dar un termen mai realist este de trei ani.
O investiție a primăriei Iași realizată cu ajutorul fondurilor europene zace neutilizată. Muzeul Municipal, fosta Casă Burchi (casa a fost construită de vornicul Ilie Burchi, la începutul secolului al XIX-lea), de pe strada Zmeu, nu a fost deschis publicul larg din cauza lipsei unui concept cultural-turistic, dar și a birocrației sufocante. Aceasta, chiar dacă imobilul este complet reabilitat, recepția lucrărilor fiind făcută la începutul acestui an.
Edilii susțin că oamenii de cultură din Iași, constituiți într-o comisie care să stabilească conceptul muzeului, vin cu idei ce vor conduce la obținerea autorizației prealabile de funcționare a obiectivului, ce urmează să fie eliberată de Comisia Națională a Muzeelor. Astfel, reprezentanții Primăriei susțin că muzeul își va deschide porțile cel târziu în luna august a anului viitor. Nu în ultimul rând, ieșenii de rând, dar și colecționarii, sunt invitați să vină cu idei, obiecte ce pot fi folosite de viitorul muzeu.
Vor un muzeu diferit
Specialiștii din cadrul primăriei au explicat pentru 7EST că Muzeul Municipal va veni cu un concept nou, diferit de ce poate fi întâlnit în celelalte muzee din Iași. „Nu va fi o reinterpretare a altor muzee din Iași și nici nu va fi o replică a muzeului din 1920. Încercăm un concept cu totul nou, cu informații noi despre comunitate și oraș. Acest concept pe care trebuie să-l realizăm nu începe de la Primărie, de aceea am constituit o comisie formată din oameni interesați să ofere din știința lor”, a declarat Mihai Pricop, manager de proiect. Din comisie fac parte Cătălin Turliuc, criticul literar Valentin Ciucă, istoricul Sorin Iftimie, Vasile Cotiugă, Virgil Băbîi, Lucian Vasiliu și mulți alții.
Restaurat perfect, frumos iluminat, dar fără niciun exponat în interior. Avem și nu avem Muzeu Municipal
Originile Iașului, în povești
Conform conceptului, primul punct care va fi pus în valoare face referire la originile legendare ale Iașului. Astfel, poveștile vor conține episoade din perioada Legiunii a XIII-a romană, Legio Iassiorum, ce vor fi completate de o componentă științifică. Edilii iau în calcul realizarea unui film cu actori independenți care să ruleze pe ecranele muzeului.
Alt obiectiv face referire la prezentarea Iașului ca oraș administrativ. „La acest punct, spre exemplu, vrem să arătăm ce însemna aducțiunea de apă la sfârșit de Ev Mediu. Un astfel de obiect a fost descoprit în curtea Mitropoliei și avem acordul pentru a prelua această mărturie a vremii. Conform conceptului, în al treilea punct vorbim despre evoluția urbană a orașului. Ne-am gândit să amenajăm și o cameră a monumentelor dispărute. Cu ajutorul imaginilor, vrem să redăm cum arăta Iașul în perioada Primului Război Mondial sau chiar în perioada comunistă”, a mai spus Mihai Pricop.
Ieșenii sunt așteptați să contribuie
Conform conceptului muzeal, al patrulea obiectiv constă în realizarea unei campanii publice prin care ieșenii sunt invitați să contribuie cu obiecte originale care să amintească de istoria Iașului sau de un anume eveniment.
„Trebuie să fie un muzeu viu. Vom face o campanie prin care invităm ieșenii să vină benevol cu obiecte.Trebuie să înțelegem că avem un bun public patrimonial. Trebuie să fie un muzeu al comunității. Sunt familii în Iași care se pot regăsi în acest muzeu. Mai mult, vrem să inițiem și un traseu turistic care să înceapă din centrul orașului, să intre în zona Mitropoliei, a Palatului Culturii și să ajungă la muzeu. Avem în vedere și reamenajarea pieței Beilicului, aflată la câțiva pași de Muzeul Municipal. Vom avea și o cameră dedicată familiei care a locuit aici, dedicată istoriei acestei familii”, a subliniat Pricop.
Partea conceptuală continuă și cu punerea în valoarea a mărcilor Iașului. Astfel, Ghiocel Ioanid va dona muzeului un copiator, brevetat în anul 1989. Conceptul este completat și de un capitol privind istoria comunității românești. Vizitatorii vor găsi informații despre comunitatea evreiască, grecească, italiană sau rromă, ce au influențat ultimul secol din istoria Iașului. Nu în ultimul rând, iubitorii de muzee vor beneficia și de o sală de lectură unde vor putea consulta volumele dedicate istoriei Iașului.
Piața Sf. Vineri din Iașul fanariot. O reconstituire va fi încercată într-una din camerele muzeului
Trei ani până la acreditare
Muzeul Municipal trebuie să aștepte trei ani pentru a primi acreditarea. Însă, poate funcționa doar cu un aviz de la Comisia Națională a Muzeelor. Avizul este așteptat la finalul acestui an. Acesta poate fi eliberat doar după finalizarea conceptului muzeal.
Muzeul va crea și noi locuri de muncă. Astfel, organigrama prevede 17 noi posturi de muzeograf, custode, conservator-restaurator sau îngrijitori. Costurile de reabilitarea a clădirii viitorului Muzeu Municipal s-au ridicat la 12,2 milioane de lei. Responsabilii din Primărie susțin că vizitatorii muzeului nu vor plăti bilete mai scumpe de 10 lei, urmând să fie implementate și pachete promoționale atât pentru turiștii străini, cât și pentru cei din țară.
Sorin Iftimie:„Este realizabil și necesar”
Istoricul Sorin Iftimie, unul dintre membrii comisiei de realizare a conceptului muzeal, a precizat că dezvoltarea muzeului necesită alocarea unor sume consistente. „Dacă dorim să realizăm niște machete prin care reconstituim vechile clădiri ale Iași, sunt costuri deloc mici. Acest muzeu este realizabil și necesar. E nevoie de un loc de memorie, în care să aflăm cum a crescut, cum s-a dezvoltat. Acest muzeu trebuie să povestească despre vechile ulițe, cum a pătruns tramvaiul, iluminatul public. Sunt muzee în țară care au avut șansa unei moșteniri. Iașul a avut ceva, după 1900, dar reprezenta mai mult o colecție”, a încheiat istoricul.
