O analiză detaliată a capitolulului de cheltuieli pentru dezvoltare din bugetele locale de la Cluj și Oradea din ultimii 5 ani arată că investițiile locale/cap de locuitor sunt superioare sumelor cheltuite la Iași în aceeași perioadă.
Recordul îl deține Cluj, cu 450 de euro/cap de locuitor cheltuiți din bugetul pe 2021, în vreme ce Iașul a alocat cea mai mare sumă în 2020 – 384 de euro/locuitor.
Oradea tace și face, cu sume de 238-406 euro/locuitor cheltuiți anual pentru dezvoltarea orașului. Listele de investiții din orașele din Transilvania sunt impresionante și cuprind obiective noi – parcuri, poduri, parcări supra și subterane, în vreme ce la Iași cea mai mare parte a banilor de la dezvoltare merge de fapt către renovarea unor clădiri existente.
Iașul se laudă în 2022 cu o stație de tramvai la capăt de linie, constând într-o copertină de plexiglas și câțiva stâlpi metalici
Toate investițiile Iașului în 2022 sunt tramvaiele turcești
Conform fișei de execuție bugetară preliminară pentru 2022, Primăria Iași încheie anul cu o estimare totală a veniturilor de 1,8 miliarde de lei. Conform estimărilor preliminare, la secțiunea de dezvoltare a fost prevăzută inițial suma de 515 milioane de lei, din care a fost încasată la buget, efectiv suma de 287 de milioane de lei (55%).
Din banii încasați la buget cu destinația dezvoltare, Primăria a făcut plăți de aproape 260 de milioane de lei (47,9% din cât estima inițial). Cea mai mare parte a veniturilor de la dezvoltare o reprezintă sumele de la Uniunea Europeană – plăți de 138 de milioane de lei (48% din încasările secțiunii).
O precizare importantă este necesară: cea mai mare parte a sumei cheltuite pentru dezvoltare în 2022 s-a dus pe un singur proiect: achiziționarea tramvaielor turcești, contract semnat la finalul anului 2019 și derulat efectiv la final de 2021 și în 2022, când au fost efectuate plățile. Valoarea contractului a fost de 167,7 milioane de lei cu TVA.
Calculând sumele cheltuite la dezvoltare, suma alocată pe cap de locuitor de către Primăria Iași au fost, în 2022, de 179 de euro (la o populație de 318.871 de locuitori, conform ultimului recensământ cu date publice).
Primăria Oradea a făcut patru parcuri industriale în câțiva ani, aducând mari investitori și creând mii de locuri de muncă
Investițiile la Iași în perioada 2018 – 2021
În 2021, totalul veniturilor raportat a fost de 1,76 miliarde de lei, din care aproape 1 miliard de lei a fost pentru funcționarea Primăriei Iași. Conform fișei de buget ce a fost aprobată în 2022, secțiunea de dezvoltare a avut un total de 434 de milioane de lei, ceea ce corespunde sumei de 277 euro/cap de locuitor.
În 2020, bugetul inițial aprobat a fost de 1,35 miliarde de lei, dar efectiv realizat a fost de 1,2 miliarde de lei. A fost anul cu un record local al secțiunii de dezvoltare, care a indicat cheltuieli totale de 600 de milioane de lei - 384 euro/cap de locuitor.
În 2019, Primăria a realizat, în total, 810 milioane de lei. Din această sumă, cea mai mare parte a înghițit-o funcționarea. La secțiunea dezvoltare, consilierii locali au aprobat, în 2020, o fișă care a indicat cheltuieli de 304 milioane de lei - 202 euro/cap de locuitor.
În 2018, datele au arătat un dezastru de proporții: Primăria Iași a avut la dezvoltare doar 109 milioane de lei cheltuiți efectiv, ceea ce corespunde sumei de 71 de euro/cap de locuitor.
Iașul are un primar care e dus cu jandarmii la audieri în dosare penale. În acest timp, investițiile orașului sunt paralizate
Clujul alocă mai mulți bani pentru investiții
Primăria Cluj nu a finalizat datele pentru ultimul trimestru al anului 2022, fiind disponibilă doar suma cheltuită pe dezvoltare în primele 9 luni ale anului. Bugetul total a fost de 2,1 miliarde de lei, iar plățile de la dezvoltare pentru 3 trimestre sunt de 260 de milioane de lei (175 de euro/cap de locuitor – conform ultimului recensământ orașul are 303.000 de locuitori). Cel mai probabil Primăria Cluj va finaliza anul, oficial, cu peste 500 de milioane de lei cheltuiți efectiv pe dezvoltare, ceea ce va majora cota pe locuitor la peste 336 de euro.
În 2021, bugetul orașului condus de Emil Boc a fost la aproape același nivel din 2022 – 2,1 miliarde de lei, cu 670 de milioane de lei plăți la secțiunea dezvoltare – 451 de euro/cap de locuitor.
În 2020, Primăria Cluj a plătit 580 de milioane de lei pe dezvoltare (390 de euro/cap de locuitor), iar în 2019 - 420 milioane de lei (294 euro/cap de locuitor). Cea mai mică sumă a fost în 2018 - 209 milioane de lei cheltuieli de dezvoltare (din 745 de milioane de lei buget total) - 119 euro/cap de locuitor.
Oradea: 406 euro/locuitor în 2022
La o populație raportată de 201.000 de locuitori, Oradea a avut, în 2022, un buget de 1 miliard de lei, din care 400 milioane de lei au fost cheltuieli de dezvoltare (din 560 de milioane de lei estimat inițial). Suma corespunde unui buget de 406 euro/cap de locuitor.
În 2021, orașul a avut același buget de 1 miliard, iar sumele totale cuprinse la secțiunea plăți dezvoltare au fost de 349 milioane de lei (354 euro/cap de locuitor).
În 2020, s-au plătit 242 de milioane de lei la dezvoltare (din 320 de milioane cât a prevăzut bugetul inițial), adică 250 euro/cap de locuitor.
În 2019, dintr-un buget total de 594 milioane de lei, 285 milioane de lei a fost suma pentru dezvoltare (din 350 prevăzuți) - 301 euro/cap de locuitor. În 2018, din 579 milioane de lei buget, 225 milioane de lei au mers la dezvoltare (238 euro/cap de locuitor).
Trebuie precizat că, dintre cele trei orașe analizate, Oradea are ponderea cea mai mică a cheltuielilor de personal (între 11 și 15 % în toți anii).
Situația comparativă a cheltuielilor de dezvoltare în Iași, Cluj și Oradea
Sume totale, perioada 2018 – 2022 (5 ani)
Iași: 1,7 miliare de lei
Cluj: 2,14 miliare de lei (calculat cu 3 trimestre în 2022)
Oradea: 1,5 miliarde de lei
Sume totale/cap de locuitor (euro)
Iași: 1,161
Cluj: 1,429 (calcul cu 3 trimestre în 2022)
Oradea: 1,549
„Cifrele arată că suntem orașul propagandei. Asta este cea mai mare apăsare a ieșenilor, a celor care au fost atenți la administrație. Toate investițiile noi durează foarte mult timp, la noi secțiunea de dezvoltare, cu mici excepții, înseamnă repararea unor obiective vechi. Nu avem aproape nimic nou, desenat și creat de la zero, pe când celelalte orașe au. Ceea ce se întâmplă efectiv raportat la numărul de locuitori ne clasează la urma clasamentului în România. Noi o întindem cu planșe și hârtii. Îmi vin rapid în minte stadionul și sala polivalentă, anunțate de ani de zile, pentru care nu se întâmplă nimic. Ajung fără să vreau la situația judiciară a primarului, pentru că el nici nu se mai poate concentra să facă o secțiune de dezvoltare în linia celorlalte orașe, în condițiile în care are stresul anchetelor.”
Marius Bodea, senator USR
„Acest clasament reprezintă falimentul administrației liberale. Spun acest lucru strict în ideea în care administrația actuală nu se preocupă de dezvoltarea reală a orașului, cu obiective noi. Nu mă surprinde diferența de investiții pe cap de locuitor, an de an avem o execuție bugetară care lasă de dorit. Dorința fiecărui ieșean este de a vedea și dezvoltare efectivă, cu obiective noi, cu parcuri, parcări, infrastructură nouă. Ieșenii au nevoie de mari proiecte pentru a recupera decalajul față de Cluj și fațăde Oradea. La ultima ședință de consiliu am întrebat cum stăm cu Sala Polivalentă, ca să aflu că suntem blocați la un aviz de mediu. Și este un proiect nou de care vorbim de ani. La noi este doar cârpeală, noi am reparat linii de tramvai, dar nu am creat linii noi. Am discutat de pasaje în Podul Roș, în fața Palatului Culturii, pe Aleea Sadoveanu. Rezultatul? Nu avem nimic. Stadion nu, bazin olimpic nu, sală polivalentă nu. Faptul că vin două sau trei persoane cu notorietate la nivel național și spun că este frumos Iașul, văzut în zona centrală, nu contează pentru locuitori, pentru că dacă intri în cartiere vezi dezvoltarea reală a orașului.”
Bogdan Crucianu, consilier local PSD
