Mihai Chirica ne-a dat lovitura de grație la Iași, cu o pierdere la bugetul local de 30 milioane de euro în câteva luni
Iașul a contractat, la ordinul primarului Mihai Chirica, 140.000 tone de cărbune care stau acum în magazie pentru că instalațiile sunt defecte, fiind vechi și funcționarea acestora a devenit periculoasă.
Cărbunele a costat, prin contract, 56 milioane de dolari, iar Primăria se roagă acum de furnizorul din Elveția să nu mai aducă ultima tranșă de 40.000 de tone.
Este cel mai mare dezastru financiar din istoria recentă a Iașului. Combustibilii au devalizat bugetul Iașului cu peste 60 milioane de euro în total, iar cazanele nu funcționează și nu pot furniza agent termic. Cogenerarea de energie care urma să fie vândută pe zeci de milioane de euro în sistemul național a devenit un eșec total. Producția în două luni și jumătate a fost de doar 15 milioane de euro. Și s-a cheltuit de 4 ori mai mult.
Lipsa de viziune este copleșitoare: prețul cărbunelui la nivel mondial a scăzut acum la mai puțin de jumătate față de începutul sezonului. Iașul a plătit, cu tot cu taxe și comisioane, de patru ori mai mult decât face.
Colac peste pupăză, prețul la energie a căzut și sub pragul de 700 de lei/MWh, adică sub prețul de cost de la CET. Aventura lui Mihai Chirica din această iarnă cu bugetul Iașului este antologică: a jucat 60 milioane de euro la păcănele și a pierdut.
Prețul cărbunelui la zi față de ziua fatidică de 5 septembrie 2022: atunci era 457 de dolari/tonă, acum e 221 de dolari
Avarii în cascadă: utilizarea a devenit periculoasă
Este o adevărată bombă: de când a fost repornit pentru sezonul rece, CET 2 Holboca a acumulat de două ori mai multe zile de repaos din cauza avariilor decât zile de funcționare.
A strâns, până acum, 35 zile în care a mers: între 2 și 19 decembrie (17 zile) și între 13 și 31 ianuarie (18 zile). La acest moment, ar fi trebuit să aibă 73 de zile în care să fi produs curent eletric pentru a încerca să se apropie de un minim profit.
Pe 1 februarie, tehnicienii au luat decizia să închidă cazanul turbinei, de teama unei avarii mult mai serioase. Sursele din cadrul Termoservice explică faptul că instalațiile sunt vechi, fiind doar „cârpite” prin mici reabilitări în timp, nefiind supuse unor reparații capitale care să le aducă în stare de funcționare fără pericole.
„Informația este corectă, pe 1 februarie a fost oprită din nou centrala. Acolo se lucrează la presiuni mari, trebuie să fie totul perfect pentru că accidentele sunt posibile. Cazanul este vechi, în trecut a mai fost reparat cu piese second-hand. Din ce știu, nici Veolia nu a vrut să îl recondiționeze, au făcut și ei mai mult cârpeli”, a explicat un inginer din cadrul Termoservice.
Avem cărbune să ne ajungă și anul viitor, mai valoros ca aurul. Dacă vom mai avea cazane pe care să le folosim
Echipamente vechi, socoteli hazardate
Cu CET 2 Holboca oprit, Iașul s-a încălzit până la urmă tot cu gaz metan, de la CET 1 Tudor Vladimirescu, iar cărbunele cumpărat a rămas pe stoc. Holboca funcționează pe cărbune, putând produce în paralel și o cantitate foarte mare de energie electrică (50 MWh), în timp ce cazanele de la CET 1 sunt alimentate cu gaz metan, producând însă o cantitate foarte redusă de energie electrică, funcționând aproape exclusiv pentru termoficare.
Conducerea Primăriei a riscat achiziționând o cantitate foarte mare de cărbune, sperând că va vinde în 6 luni circa 220.000 MWh la un preț mediu de 1.000 de lei/MW. Ar fi rezultat venituri de circa 40 milioane de euro, la care s-ar fi adăugat producția de gigacalorii (câteva milioane de euro) și un ajutor de la Guvern.
Calculele au fost hazardate: cazanele sunt defecte și nu pot produce curent electric, prețul cărbunelui a fost exorbitant, acum fiind de două ori mai ieftin, cantitatea de combustibil a fost prea mare, iar prețul energiei pe OPCOM a căzut sub 700 de lei/MWh.
E ca și cum ai risca bugetul Iașului la ruletă.
Primăria vrea să folosească într-o mare afacere o bază materială aflată în descompunere, în care nu s-a investit deloc
Calculul halucinant al unei pierderi de zeci de milioane de euro
Pe scurt, estimările Primăriei au fost din start eronate. În lipsa unei analize serioase asupra capacității reale a CET 2 Holboca de a funcționa, fiind cunoscută situația cazanului, Primăria Iași a dat 56 de milioane de euro pe cărbune – 400 de dolari/tonă.
Necesarul fusese estimat la 95.000 de tone, dar primarul Mihai Chirica a insistat să se cumpere 140.000 de tone. „Niciodată în Iași, în cele mai grele ierni, nu s-au consumat mai mult de 120.000 de tone”, afirmă surse interne.
În acest moment, Primăria a notificat furnizorii elvețieni că renunță la achiziția ultimei tranșe de 40.000 de tone, dar încă nu e sigur că partenerii vor accepta diminuarea volumelor negociate și că nu vor impune execuția completă a contractului.
Doar transportul pe calea ferată a celor 140.000 de tone cumpărate de la Constanța la Iași a fost facturat cu 23 de milioane de lei. Suma se adaugă la valoarea de achiziție, prețul cărbunelui fiind, de fapt, de aproape 61 milioane de dolari.
Dar nici această sumă nu este nota de plată finală: se adaugă și costul Certificatelor Verzi – o taxă de poluare care, pentru cantitatea prognozată de energie produsă, ajunge la 10 milioane de euro. Mai sunt cheltuielile de funcționare, întreținere, salariile sutelor de angajați, plus cele 20 milioane de euro oferite de Guvern tot din bani publici.
Factura totală a termoficării se apropie, cum singur a recunoscut Mihai Chirica, de 100 milioane de euro, aproape cât un stadion nou. Bani „arși” în 6 luni.
„În Primărie nimeni nu discută acest subiect ca și cum n-ar exista și nimeni nu vrea să-și asume eșecul”, spun surse din administrație după ce REPORTER a încercat să ia declarații oficiale pe tema termoficării.
CET Holboca a stat mai mult închis în această iarnă, deși ne-a costat jumătate din bugetul Iașului să-l ținem la cald
Investești 60 de milioane de euro și scoți 15 milioane
Lovitura a fost puternică și pentru că prețul la energie eletrică în piață a scăzut sub pragul de rentabilitate calculat inițial. Se estimase că, la un preț mediu de 850 de lei/MWh pe piața OPCOM, suma investită ar fi fost amortizată din vânzarea de energie electrică prin cogenerare.
În decembrie, s-a vândut și la 1.600 de lei/MWh, dar zilele în care cazanele au funcționat au fost puține, iar din ianuarie prețul la energie a scăzut, ajungând acum, în februarie, la 700 de lei/MWh, sub prețul de cost. La acest preț e mai bine ca turbinele să nu meargă, pentru că s-ar vinde în pierdere.
Până în prezent, CET 2 Holboca a injectat în rețea curent electric de 75 de milioane de lei (15 milioane de euro), la care se adaugă veniturile din gigacaloriile vândute la populație și la instituții publice.
Există încă declarații optimiste pentru cele două luni și jumătate de sezon rece rămase, dar acestea nu se bazează pe o susținere reală din punct de vedere tehnic. Sunt doar impresii.
Primarul se ambiționează să mențină sistemul centralizat deși mai sunt 19.000 de apartamente racordate la termoficare (15% din totalul locuințelor din Iași) și circa 300 de clădiri publice, care au oricum backup pe gaz metan
Decizii de neînțeles ale primarului: stoc uriaș de cărbune la preț exorbitant
Un calcul care ține cont de curba veniturilor din prima jumătate de sezon arată că Primăria ar putea avea venituri totale din termoficare, până la 30 aprilie, de cel mult 37 milioane de euro. La cheltuieli totale de 70-80 milioane de euro, pierderea Iașului ar fi uriașă, de peste 30 milioane de euro.
O gaură uriașă la bugetul local, bani cu care s-ar fi putut asfalta jumătate din bulevardele Iașului. Un factor nefast a fost și decizia lui Mihai Chirica de a cumpăra o cantitate uriașă de cărbune (140.000 de tone) la momentul de cotație maximă la Bursa din Roterdam: 400 de dolari/tonă.
Furnizorii din Elveția au adus până acum cărbunele din Kazahstan și Columbia, iar prețul la sursă nu depășea 100 de dolari/tonă. Cu tot cu taxe și costuri de transport, o tonă ajungea la maxim 200 de dolari, preț de livrare în Portul Constanța. „Afacerea a fost fabuloasă, elvețienii au vândut cu preț dublu, o marjă de profit de 100%”, explică un expert în domeniu care nu a dorit să-și divulge identitatea.
Ambiția lui Mihai Chirica de a cumpăra mai mult decât era necesar și la cel mai mare preț din piață este de neînțeles, pentru că legea achizițiilor publice permite autorităților publice să cumpere combustibili prin negociere directă în sezonul rece. Deci Iașul putea achiziționa cărbune în tranșe, în diferite faze ale iernii, în funcție de jocul bursier. Pierderea ar fi fost doar cu câteva zeci de milioane de euro mai mică.
