Norocul de a fi în spital
Nicușor Păduraru a suferit un infarct și doar norocul a făcut să se întâmple la spital. „Am pățit la fel ca Busu (n.r. – Florin Busuioc). Marele meu noroc a fost că s-a întâmplat chiar la spital. Era sâmbătă noaptea și nu mă simțeam bine. Mi-am trezit soția pe la 1.00 și i-am zis că ceva nu este în regulă. Am avut inspirația de a chema salvarea. În 10 minute a venit. Mi-au făcut un EKG, care părea în regulă. M-au dus la Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul „Sf. Spiridon“ și acolo, pe targă, am făcut infarct. Timp de vreo 10-15 de minute nu am mai știut nimic. Când am deschis ochii, am văzut alți medici în jurul meu și că aveam la mână o branulă“, își amintește Nicușor Păduraru.
După ce a fost resuscitat, a fost dus de urgență la Institutul de Boli Cardiovasculare. „A venit Alexandru Burlacu, un doctor care era de gardă. Mi-a desfundat o arteră care era înfundată și mi-a pus un stent. E un om căruia îi voi mulțumi toată viața“, mărturisește Păduraru.
Cumpăna vieții pentru fostul prefect Nicușor Păduraru (foto mic)
Operat încă o dată
Medicul care l-a operat pe fostul prefect a observat că mai are o arteră înfundată și trebuie puse stenturi, dar nu putea face asta atunci. „Intervenția a fost rapidă, dar inima a suferit un șoc. Am stat o săptămână în spital, au apărut și efecte secundare, extrasistole și tahicardii. Am fost pe urmă la profesorul Mitu (doctorul Florin Mitu, şeful Secţiei de Recuperare Cardiovasculară a Spitalului de Recuperare din Iaşi n.r.). Săptămâna trecută am mai avut o intervenție chirurgicală și mi-au mai pus două stenturi pe o altă arteră“, menționează fostul prefect, care susține că principala cauză a fost o problemă genetică, de care știa și tocmai de aceea nu consumă alcool și nu fumează.
Vârsta pacienților, în scădere
Șeful Secției de Cardiologie de la Institutul de Boli Cardiovasculare, doctorul Cristian Stătescu, consideră că multe cazuri de infarct pot fi evitate dacă pacienții se prezintă la medic încă de la primele simptome. „În ultima perioadă, infarctul miocardic acut apare la vârste din ce în ce mai tinere. Am avut pacienți de 28-30 ani, la care nu se poate spune că există factori de risc cardiovasculari asociați. Chiar și așa, au făcut infarct acut. Aceste cazuri apar din cauza unor abuzuri, a mediului social, excesul de alcool, fumat sau droguri. Este foarte bine să te adresezi medicului la primele semne de durere retrosternală“, menționează Cristian Stătescu.
Acesta consideră că efectuarea periodică a analizelor poate duce la evitarea apariției unui infarct: „Recomand ca, după 40 de ani, orice persoană să-și facă un consult cardiologic. Să-și măsoare tensiunea arterială o dată la șase luni.“
„Când mai apare câte un eveniment mediatizat, cum a fost acum cu Florin Busuioc, oamenii încep să se gândească dacă nu cumva li se poate întâmpla și lor. În sistemul nostru de sănătate nu există obligativitatea efectuării unor controale medicale. Cred că ar fi benefică o impunere legislativă, pentru că așa am reuși să salvăm mult mai multe vieți. Oamenii nu conștientizează riscurile și nici nu acordă o mare atenție sănătății lor“ Medic Cristian Stătescu
Cu programare sau cu plată
Controalele cardiologice sunt gratuite, pe bază de programare și cu trimitere de la medicul de familie. Pentru consultațiile de ambulator sau spitalizare de o zi, o persoană este nevoită să aștepte în prezent și câte patru-cinci luni deoarece toate secțiile de cardiologie ale spitalelor ieșene sunt extrem de aglomerate.
Cine nu dorește să aștepte atât de mult poate apela la specialiștii din sistemul privat. Numai că asta înseamnă să scoți bani din buzunar. O consultaţie plus o electrocardiogramă poate costa între 60 și 100 lei, iar o ecocardiografie Doppler color între 100 și 200 lei. Pentru Holter EKG mai plătești între 150 lei și 280 lei.
Locul 2 în top este departe
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, în 2017, bolile cardiovasculare au produs peste jumătate de decesele din județ (54%), iar tumorile, 25%. Restul procentului, 21%, s-a împărţit între bolile aparatului respirator, care au curmat 8% dintre vieţi, cele ale aparatului digestiv, care au luat alte 7%, iar 5% traumatismele şi accidentele.
4.303 persoane au decedat din cauza unor probleme la inimă, fie că a fost vorba de boli depistate din timp şi ţinute sub control medicamentos cu anii, fie de cele neştiute şi deci netratate, care au dus în cele din urmă la infarct sau altfel de diagnostic.
Și la nivel european bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate, fiind responsabile de 55% dintre decesele din rândul femeilor şi de 43% în rândul bărbaţilor.
Anual, în cele 53 de state ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se înregistrează aproape cinci milioane de decese din această cauză, din care aproape două milioane în Uniunea Europeană.
Un studiu publicat în martie anul acesta arată că rata de mortalitate din cauza insuficienţei cardiace cronice este estimată pentru România la 40/100.000 de persoane, de două ori mai mare decât în alte ţări ale UE. De asemenea, se estimează că 4,7% din populaţia peste 35 de ani a României suferă de insuficienţă cardiacă, ceea ce reprezintă circa 560.000 de persoane.
