Master Planul General de Transport (MPGT), documentul strategic pentru investiţiile din domeniul transporturilor pe următorii 15 ani a fost transmis de către Ministerul Transporturilor pentru a fi adoptat printr-o Hotărâre de Guvern. Documentul conține principalele proiecte de autostrăzi, drumuri expres, investiţii în căi ferate şi căi navale pe care are nevoie România să le implementeze, însă vine cu partea negativă a paharului. Numai pe rutier, până în 2020, sunt planificate proiecte în valoare de 13 miliarde de euro, dar există fonduri disponibile doart pentru o treime. Pentru 2020-2030, doar jumătate din fondurile necesare pot fi identificate, scrie HotNews.ro.

Pe sectorul rutier, cel mai voluminos dintre domeniile tratate în Master Plan, strategia prevede până în orizontul 2030 nu mai puţin de 11 autostrăzi şi 19 drumuri expres, la pachet cu alte zeci de modernizări de drumuri actuale şi variante de ocolire.

Per total, pe toată perioada acoperită de Master Plan, sectorul rutier are planificat investiţii unde ar fi necesare fonduri de circa 27 miliarde de euro ce se împart după cum urmează: autostrăzi (13,3 mld. euro), drumuri expres (10,8 mld euro), alte drumuri şi reabilitări (2,5 mld euro) şi variante ocolitoare (0,46 mld euro). Cu toate acestea, majoritatea fondurilor necesare nu pot fi identificate.

Priorităţile până în orizontul anului 2020 pe rutier

Autostrăzile Sibiu - Piteşti, Comarnic - Braşov, Tg Neamţ - Iaşi - Ungheni, Piteşti - Craiova, legătura A3 de lângă Cluj până la Borş, finalizarea actualelor autostrăzi în construcţie, modernizarea Centurii Sud a Capitalei, precum şi drumul expres pe relaţia Nord-Sud în Moldova (Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani) sunt principalele proiecte rutiere planificate pe perioada 2014 - 2020 (cu extindere câţiva ani şi după acest termen pentru implementare).

Documentul stabileşte că pentru implementarea tuturor proiectelor aferente perioadei de programare 2014 - 2020 doar pe rutier e nevoie de circa 12,8 mld euro, iar totalul fondurilor disponibile ajunge doar la 4,6 mld. euro (fonduri europene, cofinanţări şi alocări bugetare). Cu alte cuvinte, rămâne un deficit de acoperit de 8,21 mld euro, suma pe care România are şanse minime s-o poată garanta din împrumuturi sau din alte surse.

Mai exact, faţă de ce-şi propune să realizeze, statul român dispune de resurse financiare doar pentru o treime.

Citește mai mult AICI