Totul pentru județul nostru
Pe 25 iunie 2019, guvernul condus de Viorica Dăncilă aproba Hotărârea (HG) 441 referitoare la acordarea unor fonduri pentru realizarea, în regim de urgență, a unor lucrări de prevenire și înlăturare a efectelor inundațiilor.
Documentul a fost contrasemnat de ministrul de finanțe, Orlando Teodorovici, și de secretarul de stat de la Ministerul Apelor și Pădurilor, Dan-Constantin Coroamă. Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, nu a semnat HG-ul deoarece majoritatea banilor erau destinați județului din care acesta provine: Bistrița-Năsăud.
Din valoarea totală de 194 milioane de lei, la Bistrița s-au dus 150 milioane. În HG 441 sunt trecute 16 județe, iar Bistrița-Năsăud a primit 80% din bani. Trebuie spus și că ministrul Ioan Deneș este senator de Bistrița-Năsăud, domiciliat în Beclean. Are două case, construite de soție, Lidia Deneș, care nu apare cu venituri în declarația de avere a politicanului.
În 2008, presa din Bistrița scria că Ioan Deneș este membru PNL și că soția sa avea funcția de consilier local. Ioan Deneș este, acum, membru PSD.
„Baronii” din Moldova, mici la București
HG 441 a mutat cele 194 milioane de lei dintr-un Fond de intervenție aflat la dispoziția Guvernului către Ministerul Apelor și Pădurilor condus de Deneș. Banii erau „pentru prevenirea și înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundații în perioada februarie-mai 2019 pe cursurile de apă din județele Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Vaslui și Vrancea”.
Din Moldova, Neamțul a primit 11 milioane lei. Pentru amenajarea albiei râului Albuia în satul Rotunda, comuna Doljești s-au alocat 3,3 milioane lei iar pentru râul Țiganca, în comuna Ion Creangă, s-au alocat 7,7 milioane lei pentru apărare mal și reprofilare albie pe un kilometru și jumătate.
Un alt județ din Moldova prins în HG, Vaslui, a primit doar 1,8 milioane de lei. În acest caz, banii s-au dus majoritar pentru regularizarea râului Bârlad.
Pentru Vrancea s-au alocat puțin peste 9 milioane de lei la consolidarea unor maluri.
Așadar, cei trei „baroni locali” PSD din Moldova, Ionel Arsene, Marian Oprișan și Dumitru Buzatu au obținut puțin peste 21 milioane de lei. Spre comparație, județul în care este ministrul Deneș senator a primit 150 milioane de lei, adică de peste 7 ori mai mult decât întreaga Moldovă.
Ce s-a întâmplat cu adevărat?
Din parcurgerea textelor de presă din perioada amintită, februarie-mai 2019, nu pare că Bistrița-Năsăud a fost mai vitregită decât alte județe astfel încât să ia 75% din bani.
Iată exemple din alte județe, care apoi au primit firimituri:
Inundaţiile au făcut prăpăd în Maramureş. Primul bilanţ oficial al autorităţilor.
Şuvoaiele de apă rezultate în urma ruperii de nori au avariat un pod, cinci podeţe, 14,7 km de străzi, 1,5 km de drum forestier, cinci hectare de teren arabil, 6,2 hectare de păşuni şi fâneţe. (Adevărul de Maramureș, 16 mai)
„Valoarea pagubelor produse de inundaţii în lunile aprilie, mai şi iunie în judeţul Caraş-Severin se ridică la 8,5 milioane de lei, potrivit autorităţilor locale.” (agerpres.ro, 11 iunie). Prin HG 441, acestui județ i-au fost alocați doar 450.000 de lei.
„SUTE de gospodarii inundate in Mures!” (ardealnews.ro, 16 mai 2019)
A pus secretarii de stat să semneze
Implicarea lui Ioan Deneș în alocarea banilor către propriul județ a fost mascată de semnătura secretarului de stat Dan-Constantin Coroamă. Pe 17 iulie 2019, adică după aproape o lună de la apariția HG 441, apare HG 501 care corectează unele erori materiale. De această dată, HG-ul este contrasemnat de secretarul de stat Adriana Petcu. Site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG) păstrează, însă, nota de fundamentare a HG 501. Aceasta este semnată de ministrul Ioan Deneș.
Modul în care au fost alocați banii au stârnit suspiciuni în presa din Bistrița, dar și în cea din Vâlcea. Publicațiile Gazeta de Bistrița și Timpul de Vâlcea au acuzat alocarea fondurilor către firme de casă ale politicienilor bistrițeni și ale șefilor din Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa. Pe lângă acordarea contractelor către trei firme, fără procedură, invocându-se caracterul de urgență, jurnaliștii din Bistrița și din Vâlcea au acuzat și lipsa urgenței. Multe dintre lucrări sunt, de fapt, investiții și nu eliminări ale efectelor inundațiilor.
Șeful CJ: „Mă depășește subiectul”
În textele jurnaliștilor bistrițeni și vâlceni apare numele lui Emil Radu Moldovan, președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și președinte al organizației județene PSD. Acesta ar fi implicat în atribuirea contractelor către firmele de casă.
Contactat de REPORTER DE IAȘI, Moldovan a susținut că nu știe nimic. „Știu că au fost niște coduri roșii de inundații, dar nu știu mai multe. Mă depășește subiectul. Nu știu nici dacă s-a lucrat, nici ce s-a lucrat. E mai bine să vorbiți cu cei de la Ape”, a spus el.
Șeful Direcției de Gospodărire a Apelor, Ștefan Rus, nu a răspuns apelurilor telefonice. Nici prefectul Ovidiu Victor Frent nu a răspuns apelurilor și nici sms-urilor trimise.
Așadar, singurul oficial care a răspuns, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, susține că nu știe dacă s-a lucrat în zonele afectate de inundații.
Au protejat comune cu 15 case
Pentru Bistrița-Năsăud, în HG 411 apar localitățile comunele Șieu-Măgheruș (satele Chintelnic și Crainimăt), Budacu de Jos, Cetate, Șieuț, Marișelu, Șieu, Lechința, Teaca, Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Tiha Bârgăuluiși Budacu de Sus.
REPORTER DE IAȘI a confruntat această listă cu cea a localităților cu grad de risc de inundații, așa cum apare ea în Planul de Risc al ISU. Comuna Șieuț apare cu 4 sate, cu maximum 70 de case afectate în caz de inundații și cu 27 hectare de teren. Comuna Șieu are 3 sate, 46 de case și 15 hectare. Comuna Mărișelu are 6 sate și puțin peste 150 de case. Comuna Șieu-Măgheruș, cu cele două sate prinse în HG 411, are 15 case. În Tiha Bârgăului sunt 100 de case, în Prundu Bârgăului sunt 200, în Teaca sunt aproape 200 de case în 5 sate,. De asemenea, în Cetate sunt 150 de case, iar în Lechința sunt 140 de case împrăștiate în 6 sate. Budacul de Jos are 70 de case în 5 sate și tot în 5 sate sunt circa 300 case în Josenii Bârgăului. Budacul de Sus este un sat din comuna Dumitrița și are doar 25 de case.
Așadar, toate localitățile pentru care s-au alocat bani se află pe lista cu risc de inundații a ISU, dar sunt sate mici, cu puțini locuitori.
Au cerut bani și pentru cruci și păstrăvii unei primării
Pe aceeași listă se află localități importante din Bistrița-Năsăud, dar care nu au primit bani pentru regularizarea cursurilor de apă. Astfel, ISU atrage atenția că pot fi inundate Sângeorz -Băi, comuna Ilva Mică, orașul Năsăud, orașul Beclean și chiar municipiul Bistrița, unde doar în zona Valea Căstăilor sunt 20 de blocuri amenințate.
Cu toate acestea, pe 16 iulie 2019, la aproape o lună de la aprobarea HG 411, prefectul Ovidiu-Victor Frent și șeful CJ, Emil Radu Moldovan, făceau demersuri la Guvern pentru a obține noi sume din Fondul de intervenții. Ei cereau încă 5 milioane de lei pentru a combate efectele inundațiilor, în solicitare fiind prevăzute și avarii din Bistrița. Astfel, s-au cerut 500 lei pentru că a fost inundat subsolul primăriei și 1,7 milioane de lei pentru pârtia de ski. Pentru 3 case afectate în Bistrița, prefectul a cerut în total suma de 3.000 lei. Pentru Beclean a cerut 13.000 lei pentru că au fost afectate 15 pietre funerare din cimitir, iar pentru Bistrița Bârgăului a solicitat 40.000 lei deoarece a fost afectată păstrăvăria primăriei din localitate.
„Totodată vă aducem la cunoștință că, pentru a propune o lucrare spre a fi finanțată prin HG în regim de urgență, pe calamități, aceasta trebuie să existe ca lucrare în patrimoniul unei administrații bazinale din subordinea ANAR. De exemplu, dacă un zid de sprijin de 100 metri care este în inventarele ABA se distruge în urma viiturilor, o bucată de 20 de metri, doar cei 20 de metri, se pot repara în regim de urgență pe H.G., restul, pe lucrări de investiții.
Dar, la ABA Siret Tisa sunt prinse foarte multe lucrări care nu au existat niciodată, adică sunt lucrări noi de investiții ce trebuiau atribuite prin portalul electronic – SICAP.
Lucrarea nr. 3 din HG 441 – lungimea de 500 ml consolidare – nu există
Lucrarea nr. 4 din HG 441 – 350 ml consolidare - nu există
Lucrarea nr. 5 din HG 441 – nu există jumate nici consolidare nici praguri
Lucrarea nr. 7 din HG 441 – consolidarea este propusă pe toată Valea Șieu – nu există în acte
Lucrarea nr. 9 din HG 441 – nr de praguri foarte multe față de realitate
Lucrarea nr. 10 din HG 441 – praguri inexistente în inventare
Lucrarea nr. 11 din HG 441 – lungimea consolidării și praguri inexistente în acte, Teaca, plus fiind o albie destul de dreaptă nu era necesar nici 300 ml de consolidare
Lucrarea nr. 12 din HG 441 – lungimea de consolidare este exagerată
Lucrarea nr. 13 din HG 441 – nr. de praguri mărit
Lucrarea nr. 14 din HG 441 – lungimea mai mare la consolidare și la nr. de praguri”
Sursa: http://www.timpuldevalcea.net/?p=24821
