Deschiderea anului școlar 2018-2019 aduce puține motive de satisfacție pentru educația românească. Precaritatea infrastructurii școlare este scoasă în evidență de tăierile de panglici ale unor unități abia văruite sau inaugurările de toalete, prin care baronii locali dau impresia unor mari realizări.

Manualele unice au adus lucrări pline de greșeli și de aproximări, ducând actul educației în derizoriu. În plus, elevii de astăzi nu sunt pregătiți pentru piața muncii, care este dominată de transformări majore, pentru care şcoala nu a reuşit să ofere competențele necesare.