Un nou caz în care un cetățean asigurat în sistemul de sănătate se luptă cu autoritățile pentru a-i pune la dispoziție, în mod gratuit, tratamentul pentru boala îngrozitoare de care suferă: Sindromul Behçet.
Pentru a doua oară într-un an, R.L.C. a dat în judecată, prima dată la la Galați și acum la Iași, Guvernul, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și le-a învins, instanța obligând pârâții să îi asigure medicamentele gratuit și în regim de urgență.
Stupefiant: Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au depus apel. În cazul în care Înalta Curte le va admite acestă cale de atac, bărbatul riscă să moară!
Simptome multiple
Cazul recent, de pe rolul Curții de Apel Iași, este al lui R.L.C., un bărbat care suferă de Sindromul Behçet, o boală rară, caracterizata de inflamarea vaselor de sânge de la nivelul întregului corp. Pentru că afectează pielea, ochii, gura, plămânii, încheieturile, organele genitale, sistemul digestiv și creierul, afecțiunea are o multitudine de simptome care pot părea fără legătura între ele.
După ce alte tratamente nu au avut efect, medicul curant i-a recomandat INFLIXIMAB (denumite comercială REMICADE), care, însă, este decontat de Casa de Sănătate pentru alte boli, nu și pentru Behçet. Prețul pentru o cură pe o lună este în jur de 5.000 de lei, bani pe care R.L.C. nu îi are așa că, în 2022, după demersuri birocratice eșuate, acesta s-a adresat instanței de judecată, la Galați.
Curtea de Apel Galați
În mai 2022, Curtea de Apel de acolo i-a aprobat cererea să primească gratuit INFLIXIMAB și a obligat pârâtul Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea unei Comisii pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului. În apel, însă, Înalta Curte a respins capătul de cerere privind constituirea Comisiei.
Alt proces, după un an
După un an, în aprilie 2023, la Iași, R.L.C. a fost nevoit să dea din nou în judecată cele patru instituții în tentativa de a primi gratuit, în calitate de persoană asigurată, medicamente. De data aceasta, pentru că boala a avansat, medicul curant i-a prescris INFLIXIMAB (denumire comercială REMICADE) și AZOTHIOPRINĂ (denumire comercială IMURAN).
Anterior, Casa de Sănătate refuzase, din nou, decontarea. Pe 26 aprilie 2023, și judecătorii de la Iași i-au dat dreptate lui R.L.C. și au obligat cei patru pârâți să-i pună la dispoziție medicamentele în regim gratuit și în procedură de urgență.
Cu toate acestea, lucrurile se pot schimba: Ministerul și Casa de Sănătate au depus apel, iar o decizie potrivnică l-ar putea lăsa pe R.L.C. fără tratament. În paralel, el a deschis un alt proces, pe fond, în care încearcă să obțină includerea definitivă a medicamentelor pe lista celor compensate în cazul Sindromului Behçet.
Fugă de răspundere din partea tuturor
Decizia de anul trecut a magistraților de la Curtea de Apel Galați, consultată de REPORTER (cea de la Iași nu este încă motivată) oferă o perspectivă uluitoare asupra modului în care autoritățile s-au îndepărtat de cetățean, perceput doar ca un obiect, un nume rătăcit prin demersurile juridice ale unor funcționari care scriu întâmpinări pe bandă rulantă pentru procesele în care sunt reclamate instituțiile lor.
Iată pe scurt, pozițiile celor patru autorități chemate la bară de un cetățean asigurat în sistemul de sănătate și care, grav bolnav, solicită tratamentul pe care nu și-l poate plăti din banii proprii:
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive (nu are competență), iar pe fond, a solicitat, în principal, respingerea ordonanței ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată: „Reclamantul nu se bucură de aparența dreptului pretins, de vreme ce nu are dreptul, în temeiul legii, la acordarea și decontarea de către sistemul public de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100% a medicamentului INFLIXIMAB.”
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a formulat la rândul său întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii. Și Agenția a afirmat că nu are calitate procesuală, și, în subsidiar, a socotit solicitarea ca neîntemeiată şi inadmisibilă.
Și Guvernul României a apreciat cererea lui R.L.C. drept inadmisibilă, ridicând și excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Ministerul Sănătății, idem: a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și respingerea ca neîntemeiată a cererii de ordonanță președințială formulată de R.L.C., pe motiv că „medicamentul solicitat nu este inclus în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate aprobată prin H.G. nr. 720/2008.”
Judecător: „Toți aveți atribuții”
Judecătorul a respins toate încercările celor patru instituții de a se sustrage din cauză și a stabilit că toate „au atribuții în ceea ce privește procedura de includere a unor medicamente pe lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.”
Pe fond, completul a observat că, potrivit articolului 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: „Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenționat, decât în executarea unei sentințe capitale pronunțate de un tribunal în cazul în care infracțiunea este sancționată cu această pedeapsă prin lege. [...]”
În cazul lui R.L.C., instanța a reținut că „orice listă de medicamente poate fi modificată în orice moment. Altminteri, folosirea unui medicament nou dovedit că are efecte benefice asupra evoluției cancerului ar fi imposibilă pentru o perioadă îndelungată de când medicamentul devine disponibil, din cauza barierelor administrative și a formalităților logistice menite să se asigure că prețul acestuia se poate rambursa din fondurile bugetare specifice. Mai mult, chiar pârâtul Ministerul Sănătății a inițiat un proiect de ordin privind prescripția off- label a medicamentelor dar, până în prezent, acesta nu a fost adoptat și publicat în Monitorul Oficial.”
Cazuri similare în toată țara
Din nefericire, cazul lui R.L.C. nu este singular. S-a ajuns la astfel de procese după ce mulți pacienți afectați de boli grave, în special forme de cancer, nu mai răspund la tratamentele oficiale, decontate de Casa de Sănătate, iar, în disperare de cauză, medicii curanți le prescriu alte tipuri de tratament/medicamente despre care există indicii că ar funcționa. Acestea nu sunt incluse, însă, în nomenclatorul aprobat de Ministerul Sănătății și, prin urmare, Casa nu le decontează. Or, aceste tratamente sunt foarte scumpe, iar pacienții nu și le pot permite.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică, încă din 2018, includerea multora dintre tratamentele care fac obiectul actualelor procese pe lista compensatelor. Totul s-a oprit, însă, aici: convocarea unei Comisii abilitate, formată din specialiști, care să ia decizia finală și să le includă într-un Ordin care să fie semnat de ministru și să intre în vigoare nu a mai avut loc.
Prin urmare, s-a ajuns la o situație pe cât de impresionantă, pe atât de revoltătoare: pacienți grav bolnavi, mulți aflați în fază terminală, se agață de viață cerând în instanțe să primească tratamentul și, în paralel, cer ca Ministerul Sănătății să aprobe Ordinul care i-ar scuti pe ei și pe alții de purgatoriul proceselor care durează și care le subminează speranțele de viață.
Din verificările REPORTER doar la Curtea de Apel Iași, de mai mulți ani, completurile de judecată au admis toate dosarele în care astfel de bolnavi au solicitat tratament. De fiecare dată, instituțiile pârâte - Guvernul, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale - s-au opus cu cerbicie, ba au depus și apel după ce au pierdut. Și, ca într-o poveste de groază, în care Statul parcă este dușman al propriilor cetățeni, Ordinul așteptat de suferinzi a rămas blocat.
