Items filtered by date: Joi, 04 Ianuarie 2018

Proprietarii apartamentelor spun că sistemul de distribuție pe orizontală, în care energia termică este dusă individual în fiecare apartament, are și alte avantaje pe lângă preț.Pentru luna noiembrie: 118 lei preț mediu pe încălzire cu centrale pe gaz, 104 lei cu sistemul Veolia. În decembrie și ianuarie, economia va fi și mai mare.

Și în anii trecuți reprezentanții Veolia spuneau că sistemul de distribuție pe orizontală a agentului termic (contor și sistem de distribuție separat pentru fiecare apartament) este mai avantajos la preț decât sistemul clasic de distribuție pe verticală (din apartament în apartament, cu o coloană comună) sau decât centralele termice pe gaz.

În această iarnă au fost realizate și primele teste în condiții reale de consum. Iar rezultatul a fost clar în favoarea sistemului centralizat cu distribuție pe orizontală: este cu 13% mai ieftin, fără a mai calcula și reviziile unei centrale sau eventualele piese de schimb. În plus, există și alte avantaje ale sistemului centralizat, iar cel mai important este siguranța în exploatare.

104 lei față de 118 lei

„Costurile cu încălzirea în sistemul Veolia sunt cu 13% mai mici în luna noiembrie faţă de sistemul cu centrale termice. Sunt date demonstrate de o serie de mă­surători, realizate în paralel pentru a vedea care este diferenţa reală între sistemul de încălzire cu contorizare individuală Veolia şi cel cu centrală termică independentă”, explică Remus Chițoi, director commercial la Veolia Energie Iași.

Măsurătorile au fost efectuate în blocul G5, scara A de pe Aleea Păcurari. Este un bloc cu 20 apartamente, dintre care 5 racordate la Veolia, 10 cu centrale şi 5 fără consum. În sume de bani, consumul mediu la Veolia a fost de 104 lei pe noiembrie, în vreme ce consumul mediu cu centrală termică a fost de 118 lei pe noiembrie. Măsurătorile au verificat inclusiv temperaturile din apartamente, astfel încât să fie în toate atinse aceleași condiții. Reprezentanții Veolia au precizat că diferența de preț între cele două sisteme este și mai mare în luna decembrie, când a fost mai fric decât în noiembrie, iar consumul de agent termic crește.

Pe toată iarna, modulele cu distribuție pe orizontală aduc unei familii o economie substanțială, de câteva sute de lei. Calculele vor fi prezentate lunar tuturor ieșenilor.

Alte avantaje

Reprezentanul asociaţiei de locatari care a trecut la noul sistem implementat de Veolia, cel al distribuției pe orizontală, spune că există și alte avantaje, pe lângă facturile mai mici. „În ceea ce priveşte facturile, pentru un apartament de două camere racordat la acest sistem de încălzire, pe luna noiembrie a fost maxim 150 de lei. Suma plătită de cei 5 locatari care și-au montat aparatura de la Veolia a fost considerabil mai mică decât a celorlalți locatari care au centrale termice. Există şi alt avantaj. Este ca şi când ai avea centrală: porneşti căldura când vrei, o închizi când vrei, nu depinzi de vecini și ai apă caldă vine în câteva secunde“, a explicat Monica Burlacu, administrator.

Un ultim avantaj reprezentat de sistemul implementat de Veolia este lipsa riscului de accidente. Aparatura care primește agent termic este în afara casei, nu există riscul accidentelor specifice centralelor pe gaz: explozii sau intoxicații.

Reprezentanții asociațiilor de proprietari spun că, de cele mai multe ori, cei care și-au pus problema să înlocuiască centralele termice cu sistemul de distribuție pe orizontală au fost surprinși de diferența de preț și de confort pe carer au resimțit-o imediat.

„Deși, inițial, nu au trecut înapoi în sistem centralizat fără teamă, apoi au văzut că plătesc mai puțin, că nu mai aud centrala în casă, că nu mai consumă curent electric în plus. Și au ajuns mulți dintre ei să recomande și altora să renunțe la centrale”, ne-au mai spus administratorul din Păcurari.

Cum funcționează și cât costă

Ce este sistemul de distribuţie a agentului termic pe orizontală, despre care se vorbeşte tot mai des? Pe scurt, funcţionează exact ca o centrală termică, doar că este pe bază de agent termic distribuit direct, nu pe bază de gaz care arde în centrală.

La blocuri există module termice, cu componente electronice, care trimit agent termic către fiecare apartament, în funcţie de temperatura pentru care optează clientul. Toate reglajele se fac electronic, pe bază de senzori şi valve electrice.

Un astfel de sistem ajunge să coste, pentru consumatorul final, fără centrală, sub preţul pe care l-ar plăti pentru tot sistemul cu centrală termică. Concret, o centrală, cu proiectare, montaj şi cost al aparatului în sine (fără calorifere) ajunge la aproximativ 7.000 de lei. Distribuţia pe orizontală costă, la două camere, 4.600 de lei cu TVA (inclusiv preţul instalaţiilor comune, de pe casa scării).

În cazul celor care doresc să-şi înlocuiască centralele termice cu distribuţie de agent termic pe orizontală, preţul este de 3.747 de lei, cu TVA, o parte din cost fiind suportată de Veolia Energie Iaşi.

CIFRA:

3.747

de lei, prețul instalației

de distribuție pe orizontală

pentru cei care renunță

la centralele de apartament

Proprietarii apartamentelor spun că sistemul de distribuție pe orizontală, în care energia termică este dusă individual în fiecare apartament, are și alte avantaje pe lângă preț.Pentru luna noiembrie: 118 lei preț mediu pe încălzire cu centrale pe gaz, 104 lei cu sistemul Veolia. În decembrie și ianuarie, economia va fi și mai mare.

Și în anii trecuți reprezentanții Veolia spuneau că sistemul de distribuție pe orizontală a agentului termic (contor și sistem de distribuție separat pentru fiecare apartament) este mai avantajos la preț decât sistemul clasic de distribuție pe verticală (din apartament în apartament, cu o coloană comună) sau decât centralele termice pe gaz.

În această iarnă au fost realizate și primele teste în condiții reale de consum. Iar rezultatul a fost clar în favoarea sistemului centralizat cu distribuție pe orizontală: este cu 13% mai ieftin, fără a mai calcula și reviziile unei centrale sau eventualele piese de schimb. În plus, există și alte avantaje ale sistemului centralizat, iar cel mai important este siguranța în exploatare.

104 lei față de 118 lei

„Costurile cu încălzirea în sistemul Veolia sunt cu 13% mai mici în luna noiembrie faţă de sistemul cu centrale termice. Sunt date demonstrate de o serie de mă­surători, realizate în paralel pentru a vedea care este diferenţa reală între sistemul de încălzire cu contorizare individuală Veolia şi cel cu centrală termică independentă”, explică Remus Chițoi, director commercial la Veolia Energie Iași.

Măsurătorile au fost efectuate în blocul G5, scara A de pe Aleea Păcurari. Este un bloc cu 20 apartamente, dintre care 5 racordate la Veolia, 10 cu centrale şi 5 fără consum. În sume de bani, consumul mediu la Veolia a fost de 104 lei pe noiembrie, în vreme ce consumul mediu cu centrală termică a fost de 118 lei pe noiembrie. Măsurătorile au verificat inclusiv temperaturile din apartamente, astfel încât să fie în toate atinse aceleași condiții. Reprezentanții Veolia au precizat că diferența de preț între cele două sisteme este și mai mare în luna decembrie, când a fost mai fric decât în noiembrie, iar consumul de agent termic crește.

Pe toată iarna, modulele cu distribuție pe orizontală aduc unei familii o economie substanțială, de câteva sute de lei. Calculele vor fi prezentate lunar tuturor ieșenilor.

Alte avantaje

Reprezentanul asociaţiei de locatari care a trecut la noul sistem implementat de Veolia, cel al distribuției pe orizontală, spune că există și alte avantaje, pe lângă facturile mai mici. „În ceea ce priveşte facturile, pentru un apartament de două camere racordat la acest sistem de încălzire, pe luna noiembrie a fost maxim 150 de lei. Suma plătită de cei 5 locatari care și-au montat aparatura de la Veolia a fost considerabil mai mică decât a celorlalți locatari care au centrale termice. Există şi alt avantaj. Este ca şi când ai avea centrală: porneşti căldura când vrei, o închizi când vrei, nu depinzi de vecini și ai apă caldă vine în câteva secunde“, a explicat Monica Burlacu, administrator.

Un ultim avantaj reprezentat de sistemul implementat de Veolia este lipsa riscului de accidente. Aparatura care primește agent termic este în afara casei, nu există riscul accidentelor specifice centralelor pe gaz: explozii sau intoxicații.

Reprezentanții asociațiilor de proprietari spun că, de cele mai multe ori, cei care și-au pus problema să înlocuiască centralele termice cu sistemul de distribuție pe orizontală au fost surprinși de diferența de preț și de confort pe carer au resimțit-o imediat.

„Deși, inițial, nu au trecut înapoi în sistem centralizat fără teamă, apoi au văzut că plătesc mai puțin, că nu mai aud centrala în casă, că nu mai consumă curent electric în plus. Și au ajuns mulți dintre ei să recomande și altora să renunțe la centrale”, ne-au mai spus administratorul din Păcurari.

Cum funcționează și cât costă

Ce este sistemul de distribuţie a agentului termic pe orizontală, despre care se vorbeşte tot mai des? Pe scurt, funcţionează exact ca o centrală termică, doar că este pe bază de agent termic distribuit direct, nu pe bază de gaz care arde în centrală.

La blocuri există module termice, cu componente electronice, care trimit agent termic către fiecare apartament, în funcţie de temperatura pentru care optează clientul. Toate reglajele se fac electronic, pe bază de senzori şi valve electrice.

Un astfel de sistem ajunge să coste, pentru consumatorul final, fără centrală, sub preţul pe care l-ar plăti pentru tot sistemul cu centrală termică. Concret, o centrală, cu proiectare, montaj şi cost al aparatului în sine (fără calorifere) ajunge la aproximativ 7.000 de lei. Distribuţia pe orizontală costă, la două camere, 4.600 de lei cu TVA (inclusiv preţul instalaţiilor comune, de pe casa scării).

În cazul celor care doresc să-şi înlocuiască centralele termice cu distribuţie de agent termic pe orizontală, preţul este de 3.747 de lei, cu TVA, o parte din cost fiind suportată de Veolia Energie Iaşi.

CIFRA:

3.747

de lei, prețul instalației

de distribuție pe orizontală

pentru cei care renunță

la centralele de apartament

Șefii Primăriei se învârt în jurul cozii. Soluția parcărilor sub- sau supraterane este simplă: credit bancar, se amortizează din încasări în 7-8 ani, după care veniturile vin continuu timp de un secol. Se încearcă un PUZ lângă Spitalul Sf. Spiridon, dar nu există un termen pentru că nu sunt bani. Varianta cea mai bună ar fi sub parcul de la Statuia Independenței. Brașov, Cluj au făcut deja parcări, urmează Oradea și Timișoara.

Orașele mari din țară încep să construiască parcări. Supraetajate sau subterane. În 2018, la Iași abia se discută despre un PUZ pentru o parcare între Spitalul Sf. Spiridon și Policlinica Mare, primarul spunând în Consiliul Local că nu poate da un termen, nici localizarea exactă și nici dacă va fi făcută prea curând. Nu există o finanțare clară. Nimic concret, deși investitorii privați au făcut parcări care acum se dovedesc un succes financiar.

REPORTER DE IAȘI propune un plan simplu: parcare pe două-trei niveluri sub parcul de la Statuia Independenței, cost total 4 milioane de euro, 350 de locuri, cu credit bancar (așa cum s-au luat și autobuzele), amortizarea investiției în 6-7 ani și rezolvarea unei probleme în Centrul orașului pentru următorii 100 de ani.

Exemplul cel mai bun este parcarea Hotelului Unirea, făcută tot sub un parc, având peste 300 de locuri, fiind o afacere profitabilă.

Parcările produc bani

Exemplul parcărilor supraetajate, făcute în subsol, din Iași arată că prețul pentru un loc de parcare este de aproximativ 8.000 de euro. Investiția în parcarea de la Starea Civilă, realizată de omul de afaceri Lucian Grecu, proprietarul Hotelului Unirea, a fost de aproximativ două milioane de euro, pentru 247 de locuri: 50 la suprafață, 197 în subsol.

„Sunt incluse toate cheltuielile pentru construcție și dotări: bariere, senzori, aparatură pentru plată, sistem de supraveghere, lumini”, ne-au explicat reprezentanții hotelului.

În acest caz, pentru o parcare modernă, Primăria ar avea de investit 2,4 milioane de euro. Mai ales că, în comparație cu Hotel Unirea, care a concesionat terenul parcării cu o redevență de 25.000 de euro pe an, Municipalitatea deține parcele disponibile în tot orașul. Iar problema banilor nu există: poate oricând accesa un credit care se plătește din încasările parcării, la cât de mare este cererea.

O afacere simplă și rentabilă

Calculul pentru rentabilitatea unei parcări de 300 de locuri arată că investiția se plătește singură, în maxim 10 ani cu tot cu dobânzile unui eventual credit.

Calculul a fost făcut la doar 1,5 lei ora, nu 3 lei, cum este la celelalte parcări cu taxă din Iași: au fost luate în calcul valoarea mai mică a abonamentelor și un grad de ocupare de 50% din cele 24 de ore.

Fiecare loc de parcare poate fi ocupat 12 ore/zi, la 1,5 lei: 18 lei încasări. Parcarea funcționează 30 de zile pe lună, deci fiecare loc poate aduce 540 de lei lunar.

Înmulțit cu 300 de locuri, încasările se pot duce spre 162.000/lună: într-un an - 1,944 milioane de lei. Trebuie scăzute însă cheltuielile: curentul electric, eventualele reparații, precum și 4 salarii ale unor supraveghetori. Toate acestea sunt de maxim 20.000 de lei lunar – 240.000 de lei anual. Dar tot rămân 1,7 milioane de lei în fiecare an (365.000 de euro la cursul zilei).

Adică, în 6-7 ani, suma investită este total acoperită, iar plata se face doar din încasări. Cu tot cu dobânzi, rambursarea nu depășește 8-9 ani, apoi parcarea este funcțională pentru cel puțin un secol.

Încearcă marea cu degetul

Reprezentanții Primăriei au anunțat că există posibilitatea realizării unei parcări supraetajate între Spitalul Sfântul Spiridon și Policlinică. Nu este însă nimic sigur, nu există detalii tehnice, doar a intrat în lucru un Plan Urbanistic Zonal pe această temă. „Nu știm ce ne va spune PUZ-ul, dacă este sau nu oportună, dacă se poate face acolo. Este doar o discuție despre o investiție în zonă, este posibil s-o facem”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Acea parte a Iașului este extrem de aglomerată, zilnic. În aceeași parte poate fi realizată o parcare în subteran, după modelul care era luat în calcul sub parcul de la Teatrul Național. Doar că nu a fost discutată o astfel de variantă.

Nici măcar licitația de parcometre nu este gata

Discuția despre locurile de parcare este de mulți ani, dar Primăria nu a investit în acest domeniu. A rămas cu aceleași parcări de suprafață, în special în zona centrală. Nici măcar licitația pentru parcometre nu a fost finalizată, deși se încearcă achiziția de aproape doi ani. În vara trecută, REPORTER DE IAȘI a supravegheat câteva parcări din zona centrală și a calculat încasările, comparându-le cu cele oficiale. Pierderile la buget sunt uriașe, cererea de locuri de parcare este mare și în continuă creștere.

Oradea: parcare modernă plus clădire de birouri

În vreme ce la Iași nu există planuri clare pentru parcări moderne, la Oradea a fost anunțată o investiție de amploare: o parcare cu 340 de locuri, în zona centrală, și o clădire de birouri în același proiect. Parcarea ar avea 6.700 mp pe toate nivelele, clădirea de birouri 1.600 mp. Prețul investiției este de 4,5 milioane de euro, din care puțin peste jumătate este suma pentru parcare.

Și la Timișoara este în construcție o parcare imensă, supraetajată: 960 de locuri, 23.000 mp. Prețul investiției este de aproape 11 milioane de euro – aproximativ 11.500 euro/loc, și este făcută de către omul de afaceri Iulian Dascălu, în urma experienței cu parcarea de la Palas, plină mereu.

Șefii Primăriei se învârt în jurul cozii. Soluția parcărilor sub- sau supraterane este simplă: credit bancar, se amortizează din încasări în 7-8 ani, după care veniturile vin continuu timp de un secol. Se încearcă un PUZ lângă Spitalul Sf. Spiridon, dar nu există un termen pentru că nu sunt bani. Varianta cea mai bună ar fi sub parcul de la Statuia Independenței. Brașov, Cluj au făcut deja parcări, urmează Oradea și Timișoara.

Orașele mari din țară încep să construiască parcări. Supraetajate sau subterane. În 2018, la Iași abia se discută despre un PUZ pentru o parcare între Spitalul Sf. Spiridon și Policlinica Mare, primarul spunând în Consiliul Local că nu poate da un termen, nici localizarea exactă și nici dacă va fi făcută prea curând. Nu există o finanțare clară. Nimic concret, deși investitorii privați au făcut parcări care acum se dovedesc un succes financiar.

REPORTER DE IAȘI propune un plan simplu: parcare pe două-trei niveluri sub parcul de la Statuia Independenței, cost total 4 milioane de euro, 350 de locuri, cu credit bancar (așa cum s-au luat și autobuzele), amortizarea investiției în 6-7 ani și rezolvarea unei probleme în Centrul orașului pentru următorii 100 de ani.

Exemplul cel mai bun este parcarea Hotelului Unirea, făcută tot sub un parc, având peste 300 de locuri, fiind o afacere profitabilă.

Parcările produc bani

Exemplul parcărilor supraetajate, făcute în subsol, din Iași arată că prețul pentru un loc de parcare este de aproximativ 8.000 de euro. Investiția în parcarea de la Starea Civilă, realizată de omul de afaceri Lucian Grecu, proprietarul Hotelului Unirea, a fost de aproximativ două milioane de euro, pentru 247 de locuri: 50 la suprafață, 197 în subsol.

„Sunt incluse toate cheltuielile pentru construcție și dotări: bariere, senzori, aparatură pentru plată, sistem de supraveghere, lumini”, ne-au explicat reprezentanții hotelului.

În acest caz, pentru o parcare modernă, Primăria ar avea de investit 2,4 milioane de euro. Mai ales că, în comparație cu Hotel Unirea, care a concesionat terenul parcării cu o redevență de 25.000 de euro pe an, Municipalitatea deține parcele disponibile în tot orașul. Iar problema banilor nu există: poate oricând accesa un credit care se plătește din încasările parcării, la cât de mare este cererea.

O afacere simplă și rentabilă

Calculul pentru rentabilitatea unei parcări de 300 de locuri arată că investiția se plătește singură, în maxim 10 ani cu tot cu dobânzile unui eventual credit.

Calculul a fost făcut la doar 1,5 lei ora, nu 3 lei, cum este la celelalte parcări cu taxă din Iași: au fost luate în calcul valoarea mai mică a abonamentelor și un grad de ocupare de 50% din cele 24 de ore.

Fiecare loc de parcare poate fi ocupat 12 ore/zi, la 1,5 lei: 18 lei încasări. Parcarea funcționează 30 de zile pe lună, deci fiecare loc poate aduce 540 de lei lunar.

Înmulțit cu 300 de locuri, încasările se pot duce spre 162.000/lună: într-un an - 1,944 milioane de lei. Trebuie scăzute însă cheltuielile: curentul electric, eventualele reparații, precum și 4 salarii ale unor supraveghetori. Toate acestea sunt de maxim 20.000 de lei lunar – 240.000 de lei anual. Dar tot rămân 1,7 milioane de lei în fiecare an (365.000 de euro la cursul zilei).

Adică, în 6-7 ani, suma investită este total acoperită, iar plata se face doar din încasări. Cu tot cu dobânzi, rambursarea nu depășește 8-9 ani, apoi parcarea este funcțională pentru cel puțin un secol.

Încearcă marea cu degetul

Reprezentanții Primăriei au anunțat că există posibilitatea realizării unei parcări supraetajate între Spitalul Sfântul Spiridon și Policlinică. Nu este însă nimic sigur, nu există detalii tehnice, doar a intrat în lucru un Plan Urbanistic Zonal pe această temă. „Nu știm ce ne va spune PUZ-ul, dacă este sau nu oportună, dacă se poate face acolo. Este doar o discuție despre o investiție în zonă, este posibil s-o facem”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Acea parte a Iașului este extrem de aglomerată, zilnic. În aceeași parte poate fi realizată o parcare în subteran, după modelul care era luat în calcul sub parcul de la Teatrul Național. Doar că nu a fost discutată o astfel de variantă.

Nici măcar licitația de parcometre nu este gata

Discuția despre locurile de parcare este de mulți ani, dar Primăria nu a investit în acest domeniu. A rămas cu aceleași parcări de suprafață, în special în zona centrală. Nici măcar licitația pentru parcometre nu a fost finalizată, deși se încearcă achiziția de aproape doi ani. În vara trecută, REPORTER DE IAȘI a supravegheat câteva parcări din zona centrală și a calculat încasările, comparându-le cu cele oficiale. Pierderile la buget sunt uriașe, cererea de locuri de parcare este mare și în continuă creștere.

Oradea: parcare modernă plus clădire de birouri

În vreme ce la Iași nu există planuri clare pentru parcări moderne, la Oradea a fost anunțată o investiție de amploare: o parcare cu 340 de locuri, în zona centrală, și o clădire de birouri în același proiect. Parcarea ar avea 6.700 mp pe toate nivelele, clădirea de birouri 1.600 mp. Prețul investiției este de 4,5 milioane de euro, din care puțin peste jumătate este suma pentru parcare.

Și la Timișoara este în construcție o parcare imensă, supraetajată: 960 de locuri, 23.000 mp. Prețul investiției este de aproape 11 milioane de euro – aproximativ 11.500 euro/loc, și este făcută de către omul de afaceri Iulian Dascălu, în urma experienței cu parcarea de la Palas, plină mereu.

Marius Bodea reclamă blocajul investițiilor la Aeroportul Iași, pe fondul scandalurilor perpetuue din ultimul an, precum și amânarea lansării unor noi curse de către companiile Blue Air și Wizz Air, deși acestea fuseseră anunțate pentru începutul acestui an. Deputatul PNL de Iași atrage atenția asupra dezvoltării accelerate a Aeroportului din Suceava, care poate deveni un concurent de temut pentru Iași. Bodea consideră că starea conflictuală permanentă și blocarea investitiilor trebuie decontate de către președintele Consiliului Județean, Maricel Popa. 

Iată comunicatul integral:

“În 2016, Aeroportul Internaţional Iaşi era pe primul loc în topul dezvoltării aeroporturilor din România. Împreună cu o echipă motivată şi determinată, de la o singură cursă externă în 2012, când am preluat conducerea aeroportului Iași, am reuşit deschiderea a peste 22 curse directe externe noi, am legat Iaşi de Cluj și Timișoara, precum şi de Oradea (cu escală). Cea mai importantă investiţie din istoria post-decembristă a oraşului a fost finalizată într-un timp record, iar acest ritm de dezvoltare impresionant a dus la premierea Aeroportului Internaţional Iaşi la Montreal, la finalul anului 2015.

Toate acestea au însemnat un capital uriaș de încredere al companiilor aeriene în Aeroportul Internaţional Iaşi. Pe baza acestui capital de încredere, companiile aeriene au luat decizii majore de creare de baze aeriene aici şi şi-au făcut planuri pentru extinderea activităţii comerciale. 

Pe lângă toate acestea, am câștigat pentru Consiliul Judeţean toate cele patru procese cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași pentru recuperarea unor sume ce ajung la 11 milioane de euro. Aceşti bani vor intra anul acest în contul Consiliul Judeţean Iaşi, în ciuda mizeriilor pe care Maricel Popa mi le-a făcut mie şi instituţiei Aeroportului Internaţional Iaşi. Aceşti bani erau ai CJ, nu ai Aeroportului, puteam sta cu mânile în sân. 

Tot acest parcurs ascendent a fost curmat în 2016, când Maricel Popa a ajuns preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. 

Din 2016, dinspre Aeroportul Internaţional Iaşi se aud numai scandaluri, controale arbitrare, conferinţe şi comunicate de presă ale domnului Popa pentru a denigra imaginea Aeroportului, blocarea tuturor planurilor de continuare a investiţiilor pe care le-am lăsat în momentul în care am încheiat mandatul de manager (realizarea unui nou terminal, extinderea parcării pentru aeronave, realizarea unui terminal cargo, o nouă cale de rulare şamd.). 

Acest climat de impredictibilitate influenţează în mod covărşitor deciziile companiilor de a deschide baze aeriene la Iaşi sau de a deschide noi curse de pe aeroportul ieşean.

Anunţul Wizz Air de a amâna lansarea destinaţiilor din Iaşi confirmă starea de neîncredere a companiilor aeriene în viitorul Aeroportului Iaşi, în urma unui an plin de incertitudini la aerogara ieşeană.

Acestă veste proastă, care vine la pachet şi cu decizia Blue Air de a nu mai aduce la Iași un nou avion în 2018, adică alte 5 noi destinații de pe Iași,  sunt semnale puternice că „turbulenţele” generate de intruziunea domnului Maricel Popa în activitatea aeroportuară au efecte nefaste pe termen mediu şi lung asupra dezvoltării Aeroportului Internaţional Iaşi.

De asemenea, lipsa comunicării de către toate companiile aeriene a programului de rute pentru 2018, deși acest lucru trebuia să se întâmple până la sfârșitul lunii octombrie 2017, arată foarte clar ceea ce am subliniat în nenumărate rânduri, că scandalurile generate de domnul Popa vor crea un climat de impredictibilitate pentru partenerii aeroportului. Adică,  pe înțelesul vremelnicului consilier județean Popa, delegat temporar președinte, distrugerea afacerii aeroportuare!

În condiţiile în care Aeroportul din Suceava are un ritm de creştere alert datorat predictibilităţii şi consecvenţei autorităţilor judeţene, implicarea distructivă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Iași în activitatea Aeroportului Internaţional Iaşi este un pericol pentru întreaga comunitatea ieşeană. 

În acest moment, Iaşul şi judeţul se dezvoltă preponderent datorită aeroportului. Distrugerea acestui proiect de către administraţia condusă de către dl. Maricel Popa înseamna fără echivoc distrugerea dezvoltării Iaşului.”

Deputatul PMP Petru Movilă semnalează faptul că Aeroportul Iași se afundă din punct de vedere economic, pe fondul conflictului care durează de un an între conducerea Consiliului Județean și directorul general al aerogării. Movilă susține că proiectele de dezvoltare au fost amânate de-a lungul întregului an 2017, iar instalarea noului Consiliu de Administrație a generat scandaluri în serie, care au dinamitat activitatea Aeroportului. „Autrostradă nu avem, șosea de centură, este inadmisibil să nu facem măcar Aeroportul să meargă”, a menționat Petru Movilă.

Deputatul PMP spune că este nevoie urgent de o sedință extraordinară a CJ Iași pentru a se prezenta planul de management al noului Consiliu de Administratie de la Aeroport.

Iată integral comunicatul lui Petru Movilă:

„În urma deciziilor anunţate astăzi de către companiile aeronautice este cât se poate de clar că trebuie pus punct situaţiei conflictuale de la Aeroportul Iaşi. Circul mediatic în care se afundă singurul motor de dezvoltare economică al judeţului Iaşi nu face cinste nici unei părţi implicate în această luptă, cu precădere Consiliului Judeţean  Iaşi. 

Domnule preşedinte al CJ Iaşi, Aeroportul Iaşi mai este al judeţului Iaşi?

În calitate de autoritate tutelară, CJ Iaşi trebuie să identifice soluţia potrivită pentru a încheia acest scandal. Mai ales în condiţiile în care în cursul anului 2017, executivul judeţean nu a întreprins nici o acţiune pentru dezvoltarea aeroportului, aşteptând instalarea noului Consiliu de Administraţie (CA). După aproximativ 3 luni de zile, singurul lucru prin care s-au făcut remarcaţi noii membri ai CA sunt modificările generatoare de conflicte de muncă ale organigramei. Repercusiunile sunt majore în condiţiile în care presa locală relatează faptul că deja sunt curse anulate. Este inevitabil să ne întrebăm dacă nu cumva este mai mult decât o coincidenţă şi dacă zborurile anulate nu sunt rezultatul unui prost management pe care CJ Iaşi îl gestionează prin intermediul noului CA?

Gravitatea acestor decizii este de netăgăduit în condiţiile în care OG 109/2011 privind guvernanţa corporativă explică foarte clar faptul că atribuţiile autorităţii tutelare sunt de a monitoriza şi evalua performanţele Consiliului de Administraţie, precum şi de a respecta principiile de eficienţă economică şi profitabilitate. „În condiţiile în care autostradă nu avem, şosea de centură nu avem, este inadmisibil să nu găsim o cale de compromis pentru ca aeroportul să funcţioneze. Orice conflict trebuie să înceteze în cel mai scurt timp posibil iar membrii CA trebuie să ne prezinte planul de dezvoltare al aeroportului”, a declarat deputatul Petru Movilă, preşedintele PMP Iaşi.

Astfel, consilierii PMP solicită preşedintelui CJ să prezinte public şi să ofere un punct de vedere pertinent asupra situaţiei create cu girul instituţiei pe care o prezidează. În plus, consilierii consideră oportună convocarea unei şedinţe  în care să se prezinte toate informaţiile necesare pentru clarificarea situaţiei din punct de vedere juridic precum şi prezentarea planului de adminstrare şi management al noului CA, în care sunt stabilite  obiectivele continuării dezvoltării Aeroportului.. „Trebuie să ne canalizăm energia pentru a nu pierde tempoul  pe care Aeroportul Iaşi îl câştigase comparativ cu celelalte aerogări din ţară. Din cauza unor orgolii la care suntem cu toţi martori, Aeroportul Iaşi poate suferi atât din punctul de vedere al imaginii cât şi al încrederii partenerilor şi companiilor care operează la acest moment. De aceea, preşedintele CJ trebuie să pună punct acestor derapaje şi să canalizeze acţiunile consiliului spre dezvoltarea aeroportului”, a declarat liderul consilierilor judeţeni ai PMP Iaşi, Alin Aivănoaei.”

Deputatul PNL de Iași Dumitru Oprea avertizează că „Revoluția fiscală” declanșată de Guvernul PSD-ALDE va produce primele efecte dezastruoase asupra firmelor din România până la sfârșitul lunii ianuarie. Oprea susține că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și alte măsuri fiscale controversate reprezintă cel mai riscant experiment făcut în economia românească în ultimii ani. El reclamă faptul că aceste măsuri au fost luate fără studii de impact, consecințele asupra mediului de afaceri putând fi dezastruoase.

Iată comunicatul integral al deputatul PNL Dumitru Oprea:

„De la 1 ianuarie 2018 au intrat în vigoare majoritatea prevederilor cuprinse în „Revoluţia fiscală". Curând, sărbătorile de iarnă vor fi uitate, iar locul lor va fi luat de o realitate în care utopia fiscal-bugetară a fost făcută, cu cele mai josnice intenții, de către coaliţia PSD-ALDE.

În lipsa unor studii de impact, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat și alte astfel de măsuri nu vor rămâne fără urmări. Guvernul a dat ordonanțe de urgență pe bandă rulantă înainte de sărbători, în ideea de a mai remedia măcar o parte dintre efectele cu potențial exploziv din pachetul legislativ din domeniul fiscalității adoptat anterior. Tăvălugul a fost însă pornit, iar multe dintre efectele colaterale sunt imposibil de anticipat.

Abia la finalul lunii ianuarie vom vedea cu adevărat magnitudinea dezastrului. Mediul economic s-a obișnuit, în 2017, cu multă gălăgie dinspre Palatul Victoria. Multe dintre măsurile discutate au fost „uitate", iar pentru companii a devenit o misiune imposibilă să facă distincția între ce se propune şi ce se aplică. Doar că, de data aceasta, cel mai riscant experiment făcut în ultimii ani în economia românească a început să producă efecte!”

S-au făcut audieri, dosarul s-a mutat de la DNA Iași la Parchetul Hârlău dar nu s-a ajuns la un final: clasare sau trimitere în judecată. Primarul din Plugari spune că samsarii nu lucrează cu autoritățile și că pământul va fi dat oamenilor, tocmai încheindu-se procesul cu ADS. Patronul SC Cotnari spune că sunt niște acuzații gratuite.

Un consilier local, Adrian Ciubotariu, din comuna ieșeană Scobinți, acuză DNA Iași de tergiversarea unui dosar în care este anchetat modul în care peste 133 de hectare, ce urmau să ajungă în posesia mai multor persoane, școli și parohii, au ajuns până la urmă la Casa de Vinuri Cotnari, firmă ce îi aparține lui Victor Deleanu, fiul șefului de la SC Cotnari, Constantin Deleanu.

„Din aprilie 2015, dosarul a fost la DNA Iași. De anchetă s-a ocupat ofițerul judiciar Lucian Mursa, fratele primarului din Plugari, Paul Mursa. În primăvara anului 2016, am fost chemat să dau declarații. I-am spus domnului Lucian Mursa că ar fi în conflict de interese deoarece fratele său este primar la Plugari. După mai bine de un an și jumătate de la deschiderea dosarului, DNA a decis să-și decline competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău“, spune Adrian Ciubotariu.

La Hârlău, procurorul de caz i-a dat asigurări lui Ciubotariu că va soluționa cât mai repede acest dosar, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Suntem în decembrie 2017 și procurorul mi-a zis că nu a apucat încă să se ocupe de acest dosar. Mi se pare o mușamalizare“, adaugă Ciubotariu.

Acuze la adresa primarului Mursa

Mai mult consilierul local consideră că trecerea terenurilor în proprietatea SC Cotnari s-a făcut cu știința primarului din Plugari, Paul Mursa. „Unele titluri de proprietate pentru terenuri au fost emise de Comisia de Fond Funciar de la Plugari de când Paul Mursa este primar. Sunt cazuri în care oamenii nici nu au știut că li s-au vândut terenurile. Totuși, primarul Paul Mursa nu este anchetat în acest dosar“, susține Ciubotariu.

Ce s-a întâmplat

În 2012, Comisia judeţeană de fond funciar decide ca 133,49 de hectare de teren să fie radiate de la comuna Scobinţi şi trecute la comuna Plugari, pentru împroprietărirea mai multor persoane, şcoli şi biserici.

Aproximativ 82 de hectare, în mare parte cultivate cu vie, trebuiau să ajungă în posesia a nouă persoane din comuna Scobinţi. „Aceste persoane nu şi-au primit terenurile. Unii sunt decedaţi, cum este cazul lui Vasile Halacu, alţii sunt plecaţi de mult timp din ţară şi fie nu au moştenitori, fie aceştia nu s-au interesat de terenurile pe care trebuiau să le primească, aşa cum este cazul lui Sextil Vasiliu sau Caliopi Vasilescu“, explică Adrian Ciubotariu.

Câțiva lei sau nimic

Adrian Ciubotariu mai zice că terenurile au fost tranzacţionate de Cătălin Sandu, un samsar imobiliar şi au ajuns la Agrofruct Plugari SA.

„În 2012, Costică Ciobanu s-a dus să-şi ia terenul primit prin hotărâre, aproximativ un hectar de teren, din totalul de 4,2 hectare cât avea de primit împreună cu alte rude. El avea terenul în satul Bădeni, dar a fost nevoit să se ducă la Plugari. Acolo, îl aştepta «samsarul» Cătălin Sandu, care i-a propus ca în schimbul terenului să primească suma de 1.600 de euro. Ciobanu nu a acceptat banii, dar nici terenul nu l-a mai primit“, explică Adrian Ciubotariu.

Primarul Mursa recunoaște că mai mulți „samsari imobiliari“ au interese în zonă, însă spune că nu are ce să le facă deoarece totul este legal: „Vin tot felul de oameni și insistă să fie puși în posesie, dar nu avem ce face.“

Terenuri date fără act de proprietate

O adevărată telenovelă s-a întâmplat în cazul a peste 11 hectare de teren pe care le-a moștenit Traian Gagea și nepotul acestuia, Mihai Gagea. Traian Gagea avea titlu de proprietate pe terenul din Scobinți încă din 2004. În 2012, terenul a fost trecut pe numele lui Mihai Gagea și mutat la Plugari. Mai mult Gagea i-a dat o procură lui Cătălin Sandu pentru a vinde terenul. După ce titlul de proprietate a lui Traian Gagea a fost desființat, acesta s-a adresat instanței. Mihai Gagea este pus acum în postura de a restitui suma primită pe teren, aproximativ 116.000 de lei, de la Daniel Mihai, un interpus al lui Cătălin Sandu.

„Toate actele au fost făcute pe numele lui Mihai Gagea cu știința primarului Mursa, tocmai pentru ca acel teren să ajungă într-un final la Cotnari“, susține consilierul local Adrian Ciubotariu.

Școlile şi bisericile plimbate

Din totalul de 133,49 de hectare, 31,64 de hectare au revenit la cinci parohii din comuna Scobinţi, iar 20 de hectare la patru şcoli din aceeaşi comună.

„Nici şcolile din Scobinţi, Bădeni, Sticlărie şi Zagavia şi nici parohiile din Scobinţi, Bădeni, Feteşti, Sticlărie şi Zagavia nu au fost puse în posesie“, precizează Ciubotariu.

Primarul Paul Mursa susține că punerea în posesie a unor persoane, a școlilor și parohiilor nu s-a putut face deoarece primăria s-a aflat în proces pentru 60 de hectare cu ADS.

„Noi am câștigat acel proces și urmează să punem în posesie persoanele care au de primit terenuri. În ceea ce privește școlile și parohiile, precum și câteva persoane din Scobinți, acestea vor primi, până la urmă, terenurile, de la primăria Scobinți“, zice Mursa.

Terenurile sunt la Casa de Vinuri Cotnari

Potrivit consilierului local, mare parte din suprafaţa de teren a ajuns la Casa de Vinuri Cotnari.

„În 2000, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat către SC Cotnari o suprafaţă de aproximativ 147 de hectare, potrivit documentelor. În 2011, în urma acţiunilor intreprinse în instanţă de proprietarii unor terenuri, concesiunea a fost reziliată. Casa de Vinuri Cotnari a primit înapoi cele 147 de hectare de la Agrofruct, o fostă societate de stat. În 2011, primăria comunei Scobinţi a solicitat 147,01 hectare, dar a primit doar 133,49 de hectare de teren. Diferenţa de aproape 14 hectare a fost acordată ulterior de Comisia Locală de Fond Funciar, din Scobinţi, printr-o altă hotărâre“, zice consilierul local.

Preşedintele directoratului SC Cotnari, Constantin Deleanu, neagă acvuzațiile aduse și susține că Adrian Ciubotariu este influențat. „Nu răspund la niște acuzații aduse de cineva care ne atacă gratuit.“

Înainte de Crăciun, trei “homeleşi” din Centrul de Urgenţă “C.A Rosetti” au fost daţi afară cu ajutorul unei firme de pază. Una dintre persoane a avut nevoie de îngrijiri medicale. O femeie a acuzat faptul că şeful Centrului a tras-o de haine, iar un alt bărbat că psihologul a ţipat: “Afară cu el! Nu mai putem trăia aici de el!”

În decurs de numai câteva zile, în preajma Crăciunului, trei persoane asistate social au fost date afară din Centrul de Urgenţă pentru Recuperare şi Integrare Socială „C.A Rosetti”. Instituţia oferă găzduire celor fără adăpost şi este administrată de Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) care se află în subordinea Primăriei Iaşi.

“De-abia pot mişca piciorul”

Pentru a-i da afară pe beneficiari, cei de la Centru au chemat de fiecare dată maşina de intervenţie de la Gip Est Security. Aşa s-a întâmplat şi pe 14 decembrie 2017, cu Mariana S., care are probleme mari la un picior, după un accident de muncă suferit în urmă cu câţiva ani. „Domnul Alex (n.r. - şeful Centrului, Alexandru Andrei) mi-a spus că sunt sănătoasă şi că ar fi cazul să plec. I-am spus că sunt bolnavă şi de-abia pot mişca piciorul. Atunci, el a chemat intervenţia. Când au venit cei de la Gip Est Security, domnul Alex m-a tras de haină şi m-a dat afară“, povesteşte femeia.

După câteva nopţi dormite pe stradă, femeia a fost reprimită în Centru după ce a vorbit cu directorul executiv adjunct al DAC, Daniel Ciubotaru.

Bătut de firma de pază

În cazul unui bărbat, cei de la firma de pază, veniţi să-l evacueze, au apelat la violenţă fizică pentru a-l scoate din Centru, deşi acesta nu a avut un comportament agresiv.

Întâmplarea a fost filmată de către o altă persoană din Centru. Bărbatul a fost înjurat şi lovit în mod repetat cu bastonul de cauciuc de către unul dintre membrii echipei de intervenţie de la firma de pază.

Pe filmare se vede cum şeful Centrului, Alexandru Andrei, asistă pasiv la agresarea bărbatului. „După ce l-au bătut, am chemat ambulanţa pentru că avea nevoie de îngrijiri medicale“, spune Verginica S., cea care a filmat cele întâmplate.

Herţanu: “De 12 ani stai aici pe cheltuiala statului”

Cea de-a treia persoană a fost dată afară din Centru pe 20 decembrie. Gelu Pintilie se află de mai mulţi ani în evidenţele celor de la DAC şi nu de puţine ori a intrat în conflict cu conducerea unităţii după ce a făcut publice problemele cu care se confruntă beneficiarii centrelor deţinute de această instituţie. „Doamna psiholog Margareta Herţanu a fost cea care a chemat intervenţia pentru a mă da afară“, explică Pintilie.

Modul în care a fost dat afară Pintilie a fost filmat de către o altă persoană din Centru. Pe filmare se vede cum Herţanu ţipă la cei de la Gip Est Security şi le solicită în mod agresiv să-l dea afară pe Pintilie. „Afară cu el! Nu mai putem trăia aici de el! De 12 ani stai aici pe cheltuiala statului. Ai familie, ieşi afară!“, spune Margareta Herţanu.

Pintilie a demonstrat recent că mama sa nu are casă şi nici posibilitatea să-l susţină financiar. În momentul în care vede că este filmată, Herţanu încearcă să-i smulgă telefonul celei care filmează şi fuge după aceasta prin Centru pentru a-i lua telefonul mobil. „De ce filmezi? Nu ţi-e bine?! Dă-mi telefonul! Tu eşti aici ca să filmezi?!“, îi spune Herţanu pe un ton răstit, în timp ce încerca să-i smulgă telefonul celei care filma.

Dus degeaba la Socola

Cu două seri înainte, cei de la Centru chemaseră Ambulanţa şi Poliţia şi au încercat să-l dea afară pe Pintilie, acuzând că acesta este „nebun“ şi că are un comportament violent. „«Eşti nebun şi nu ai ce căuta aici», mi-a spus Alex Andrei. Au vrut să mă ducă forţat la Socola, dar cei de pe Ambulanţă au spus că nu mă pot forţa. A doua zi, am fost de bună voie la Socola şi doamna doctor Alina Şerban mi-a dat un act cu care pot demonstra că nu sunt nebun. Cred că i-a deranjat actul dat de cei de la Socola“, adaugă Pintilie.

În actul de la spital este consemnat că „pacientul nu are tulburări psihice, este comunicativ în momentul examinării şi nu este o urgenţă psihiatrică.“

Minciuna directorului: „Nu-i dăm afară“

Într-un articol anterior publicat de REPORTER DE IAŞI pe tema posibilelor evacuări din Centru, directorul executiv adjunct al Direcţiei, Daniel Ciubotaru, susţinea că niciunul dintre beneficiarii de la „C.A. Rosetti“ nu vor fi daţi afară în această iarnă. „La o parte dintre ei le-au expirat contractele şi căutăm soluţii pentru a prelungi aceste înţelegeri printr-un act adiţional. E vorba despre aproximativ 30 de persoane. Am analizat în comisie dosarul fiecărei persoane şi încercăm să găsim o soluţie pentru a continua să stea în Centru. Aceste persoane nu au putut fi integrate în familie şi nici pe piaţa muncii. Nu dăm pe nimeni afară iarna. Probabil că vom face un act adiţional de prelungire până la primăvară“, zicea Daniel Ciubotaru. Lucru care nu a avut loc.

Bătrână, lăsată să moară

În Centrul de Tranzit a fost adusă de Poliţia Locală, în a treia zi de Crăciun, o bătrână în vârstă de 61 de ani care ar fi declarat că a fost victima unui accident rutier. Femeia a fost consultată de medicul şi primită să stea pe C.A. Rosetti, ea fiind o obişnuită a locului. Şi nepotul acesteia este beneficiar al aceleiaşi instituţii.

Deşi acuza nişte dureri la coloană şi avea cancer pulmonar, cei de la Centru nu au chemat Salvarea. A doua seară, femeia a intrat în şoc cardio-respirator şi a murit, medicii veniţi la faţa locului neavând ce să mai facă decât să constate decesul.

Şeful Centrului, Alexandru Andrei, asistă sfidător la unul dintre incidente