Într-o ordine aleatorie, REPORTER DE IAȘI a încercat să inventarieze cele mai importante proiecte anunțate de primar, care însă n-au ajuns nici măcar la faza licitației de execuție. Adică, au rămas fie la stadiul de planșe în sertar, fie la nivel de studii.
Amenajarea Bahluiului, prezentată de Mihai Chirica. Toate promisiunile enumerate în articol sunt realizate cu materialul clientului
2016, declarații sforăitoare: „Transformăm Bahluiul”
1) Unul dintre cele mai vechi planuri este cel referitor la amenajarea malurilor Bahluiului ca zonă de agrement și pentru promenadă. Cea mai sforăitoare declarație pe care Mihai Chirica a dat-o pe această temă provine din luna mai 2016, când se afla în plină campanie electorală.
Iată mostra: „Chiar dacă unii consideră că Primăria Iaşi trebuie să-şi oprească activitatea din motive electorale, chiar dacă unii nu înţeleg că rolul acestei pagini de Facebook este de a prezenta ieşenilor proiectele noastre, gândurile noastre mai vechi şi mai noi, trăirile noastre şi rolul nostru de a decide asupra viitorului, vă transmit că propunerea pentru amenajarea râului Bahlui provine din analiza personală făcută cu dl. prof. arhitect Vişan şi dl. prof. inginer Boariu din munca depusă pe parcursul multor ani. Da, Iaşul se schimbă în bine, Iaşul are nevoie de o adevărată schimbare, nu trebuie să plecăm din Iaşi, mereu este timpul Iaşului şi multe alte lucruri pe care le putem spune despre oraşul nostru. Iaşul este un oraş care, beneficiind de muncă competentă, de posibilitatea de aplicare a fondurilor europene şi de sprijin din partea cetăţenilor săi, se schimbă în bine. Şi aşa trebuie să rămână, trebuie să continuăm, să muncim ca lucrurile să meargă din ce în ce mai bine”.
2015 – scheme. 2020 – actualizare studii
Cel puțin în cazul Bahluiului, vorbele lui Chirica au fost goale, simple promisiuni neurmate de fapte concrete. De-a lungul ultimilor ani, primarul a scos mai multe randări și simulări video. Și-atât. La ora actuală nu se cunoaște nici costul exact, nici care ar putea fi sursa de finanțare și nici orizontul de timp în care ar putea fi implementat.
Titluri de pe Internet, spicuiri din presă:
2015, Ziarul de Iași: Scheme. Se zăresc bărcuțe pe Bahlui. Debarcadere și pergole apar la Iași
2016, Ziarul de Iași: Cine mai crede în acest proiect, cu amenajarea Bahluiului?
2017, Adevărul: Proiect futurist pentru râul care traversează Iaşul. Imagini dintr-un film SF pentru amenajarea unei ape poluate cu ulei industrial
2020, Apix.ro: Primăria Iași actualizează studiile pentru amenajarea Bahluiului
Pasajul Podu Roș, din nou o randare după 4 ani de discuții. A mai trecut un an, Mihai Chirica nu are finanțare
4 ani de vorbe despre pasajul din Podu Roș. N-are bani
2) Pasajele supraterane din Podu Roș, menite să fluidizeze cea mai aglomerată intersecție din oraș, ar urma să fie realizate de-a lungul celor două maluri ale Bahluiului. Ideea a fost lansată, acum patru ani, de Radu Botez, fost viceprimar al Iașului.
În februarie 2020, Chirica anunța că proiectul fusese finalizat. „Este un proiect spectaculos, pentru care am demarat procedurile de identificare a surselor de finanțare”, a postat primarul pe propria pagină de Facebook acum aproape un an.
Evaluată la 84 milioane de lei, investiția se află în același stadiu. Incipient. Chirica nu a găsit încă banii. Ultima variantă pe care o fluturase era finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adică cu bani europeni destinați depășirii actualei crize economice și sanitare.
Ne-a delectat la infinit cu randările viitorului pasaj
În ultimii trei ani, Chirica a prezentat mai multe desene și filme cu aceste două pasaje. Anul trecut spunea că proiectul va începe în 2020 și va fi terminat în 2022. Ulterior, termenele s-au tot îndepărtat: „Proiectul tehnic trebuie finalizat până la sfârșitul anului 2021, iar lucrările până la sfârșitul anului 2026”, a declarat primarul Chirica pe 30 octombrie 2020.
În plus, proiectul este contestat de arhitecți și urbaniști din două motive: pe de o parte, construcția lor nu garantează descongestionarea traficului, pe de altă parte, arhitectural, nu s-ar încadra în zona vechii Curți Domnești.
Noiembrie 2020, Ziarul de Iași: Pro și contra pasajelor din Podu Roș. Zece organizații civice contra Primăriei Iași
Decembrie 2020, Evenimentul: Societatea civilă se opune construirii pasajelor din Podu Roș
Epopeea Autogării: o promite de 12 ani, mereu în alt amplasament
3) O autogara modernă de 20 milioane de euro, adică un centru intermodal care să conexeze mai multe tipuri de transport, a fost anunțată de Mihai Chirica de zeci de ori în ultimii 10-12 ani. De pe vremea când era director tehnic în Primărie, apoi viceprimar și ulterior primar.
Iașul nu mai are autogară din timpul fostului primar Constantin Simirad, pe locul acela fiind acum un supermarket. Ulterior, Chirica a plimbat autogara, doar pe hârtie, prin tot orașul: fie în Tudor Vladimirescu unde e actualul garaj al Companiei de Transport Public (CTP), fie la depoul de la Gară al aceleiași CTP.
Declarații nemuritoare, 2016: „Proiectul este finalizat”
2008, Ziarul de Iași: „Depoul RATP poate reprezenta o soluție. Mutarea lui costă foarte mulți bani. S-au făcut calcule care duc spre 7 - 8 milioane de euro”, Mihai Chirica, director tehnic
2016, Evenimentul de Iași: „Cu autogara nu este nimic nou. E vorba de proiectul inițial, care presupune materializarea Centrului Intermodal în zona Tudor Vladimirescu. Proiectul este finalizat, urmează să-l depunem în momentul în care va fi deschisă Axa de Finanțare și publicat Ghidul Solicitantului. Dacă e ceva de corelat, funcție de ceea ce cere în noul Ghid, atunci vom corela documentația”, Mihai Chirica
2019, Evenimentul de Iași: „Din punctul meu de vedere, autogările ar fi trebuit să fie toate în exteriorul oraşului, cât mai în exteriorul oraşului, în cel mai îndepărtat punct în care intervine transportul public de călători, iar de acolo să se facă transferul acestora către destinaţia Iaşi, către Municipiul Iaşi”, primarul Chirica
Gata, a modernizat și Parcul Copou, în zeci de comunicate
4) Modernizarea Parcului Copou a fost pentru prima dată anunțată în primăvara anului 2015. De-atunci și până acum, rețeta clasică: comunicate de presă, discuții, randări, proiecte. La modul concret, extrem de puțin. Pe 30 iunie 2020, Consiliul Local a adoptat indicatorii tehnico-economici ai investiției „Restaurare și reabilitare Grădina Copou”.
Proiectul, estimat la 26 milioane de lei, ar presupune: reabilitarea aleilor, conservarea Teiului lui Eminescu, reconstrucţia foişorului fanfarei cu o capacitate mai mare, reorganizarea compoziţiei obiectelor de artă şi restaurarea acestora, reabilitarea Aleii Junimiştilor, dotarea cu mobilier urban adecvat (bănci, coşuri de gunoi, mese de şah), înfiinţarea unui Teatru de Vară în zona Casei de Cultură „Mihai Ursachi”, reabilitarea sistemelor de canalizare, realizarea unui sistem de irigare îngropat şi computerizat, înfiinţarea unei peluze rezistente la călcare şi umbrire, modernizarea sistemului de iluminat funcţional şi arhitectural, completarea lipsurilor vegetale.
În acest moment, proiectul nu are linia de finanțare asigurată, oficialii din Primărie sperând că s-ar putea încadra în următorul exercițiu financiar european 2021-2027.
O mare gogoașă: platforma de topire a zăpezii. „Eu am proiectat totul”
5) Abandonat definitiv pare planul de realizare a unor platforme de topire a zăpezii. Antologică este imaginea din ianuarie 2017, cu primarul Mihai Chirica desenând pe un flipchart. „Vreau să construim la Iași prima platformă de topire a zăpezii. Ar fi un element de noutate la nivel național. Avem nevoie de o sursă de căldură, pe care o putem lua dintr-o magistrală de termoficare. În apropierea magistralei vom construi o platformă de dezgheț, care va fi într-o cuvă izolată, încălzită. Zăpada și gheața care se vor topi vor fi preluate într-un element de rigolă și descărcate, după filtrare, în rețeaua publică de canalizare. Cuva va avea un filtru pentru grăsimi și pentru nisip, iar la urmă ea va putea fi spălată. E o soluție ecologică. Uleiurile decantate pot fi recuperate, astfel pânza freatică să nu mai fie infestată. Fiecare platformă va avea 1.000-1.500 de metri pătrați. Când nu va fi nevoie de ea, va funcționa ca parcare. Prognozăm că vom construi astfel de platforme acolo unde avem magistrale, adică în Dacia, Alexandru cel Bun, Păcurari, Canta și Tudor Vladimirescu”, a descris Chirica inițiativa.
În intervenția de-acum fix patru ani, primarul și-a finalizat în forță prezentarea: „Tema de proiect am făcut-o eu, proiectanții o vor transforma în cifre”. De-atunci și până acum, nu a fost construită nici măcar una dintre platforme.
Aprilie 2019: acesta era proiectul vechi al stadionului. Îl tot vântura pe Facebook, dar l-a abandonat
Vom avea și stadion sub formă de coroană. Dar nu acum
6) Cele mai multe și mai pompoase randări au fost vehiculate cu un nou stadion de fotbal și o nouă sală polivalentă. De-a lungul ultimilor ani, Chirica a propus ba renovarea actualei arene din Copou, ba realizarea uneia noi.
Un întreg scandal a fost inclusiv pe zona în care ar putea fi amplasate respectivele facilități sportive. Chirica a insistat ca stadionul și sala sporturilor să fie construire în Moara de Vânt.
Din punct de vedere arhitectural, noul stadion a fost inspirat din geometria coroanei Regelui Ferdinand I, fapt ce a stârnit indignarea mai multor arhitecți cunoscuți ai Iașului.
„Noul stadion propus de Primăria Iaşi în zona Moara de Vânt va avea peste 24.000 de locuri. Investiţia este estimată la aproape 550 milioane lei (inclusiv TVA)”, a notat Ziarul de Iași în august anul trecut.
Acest proiect nu are asigurată finanțarea, 110 milioane de euro reprezentând echivalentul bugetului de investiții al Primăriei pe 4-5 ani.
2020, Newsweek: Chirica promite stadion SF la Iași, deși orașul se sufocă imobiliar și rutier
Noiembrie 2020: gata, a rezolvat la CNI finanțarea noului stadion. Era tot campanie electorală
A făcut pe calculator și două săli polivalente, în fiecare an electoral
În schimb, Sala Polivalentă ar urma să aibă o arhitectură inspirată din coroana Reginei Maria, o altă propunere contestată vehement de specialiști.
„Primarul Mihai Chirica a publicat astăzi primele imagini create pe calculator cu ceea ce administraţia visează să devină cândva o sală polivalentă a Iaşului. Edilul a prezentat şi câteva detalii despre acest proiect, anunţat cu regularitate în anii electorali”, a titrat Ziarul de Iași pe 16 aprilie 2020.
Chirica, vorbind despre polivalentă, a spus că va avea când 10.000 de locuri, când 16.000, ba că se vor construi chiar două. Însă, până la această oră, nu se știe cu exactitate nici cât va costa sala și nici de unde vor fi luați banii.
Sala Polivalentă cu geometrie în forma coroanei Reginei Maria. În presa centrală, Mihai Chirica s-a lăudat chiar cu două săli polivalente: „Gata, nu mai discutăm!”
Chirica în presa centrală: „Gata, facem două săli”
Noiembrie 2018, Sport.ro: Proiect GRANDIOS anunțat la Iași! Va avea 16.000 de locuri și va costa 55 de milioane de euro: cea mai mare sală polivalentă din România. În articol, declarația lui Chirica: „Deja lucrăm pe două proiecte. Unul pentru proiectul sălii de 16.000 de locuri. Studiul de fezabilitate este gata, planul urbanistic zonal mai are nevoie de un aviz de la Consiliul Județean și este gata. Cred că Iași are nevoie și de o sală mult mai ușor de utilizat, una în jur de 10.000 de locuri, pe care prognozăm să o clădim cât mai repede, deși va trebui să facem un împrumut. O să îi dăm drumul de la anul chiar cu asigurarea unui credit, dacă va fi nevoie, și se pare că va fi nevoie de o sala de sport în municipiul Iași”.
Aprilie 2020, Ziarul de Iași: „Începând de astăzi căutăm finanțare din orice sursă: Guvern, Fonduri Europene, fonduri locale sau împrumuturi. Termenul de execuție este de doi ani de la găsirea sursei de finanțare”, a spus Mihai Chirica
Iulie 2020, pagina de FB a lui Mihai Chirica: „Am avut o serie de discuții la Guvern despre finanțarea acestui proiect și am încredere că Sala Polivalentă «Regina Maria» se va regăsi în curând printre prioritățile Companiei Naționale de Investiții”.
Până acum, primarul Mihai Chirica nu a găsit bani nici pentru edificarea sălii, nici pentru stadion.
Podu de Piatră. Nu-i așa că arate bine ca simulare pe calculator? Încă un proiect rezolvat
A proiectat și reamenajarea pieței de la Podu de Piatră
7) În vara anului 2019, primarul Chirica a anunțat o investiție de mai mică anvergură, care nu presupunea mari costuri, dar care a fost și ea abandonată.
„Municipalitatea a întocmit un proiect pentru refacerea zonei din jurul fostei piețe din Podul de Piatră. Luna trecută, Primăria și-a făcut publică intenția de a demola construcțiile ce au făcut parte din Piață: hala de legume şi fructe, un stand fast food şi patru chioşcuri. Autorizația de desființare a construcțiilor a fost deja emisă. Primăria analizează trei variante de amenajare a zonei: o parcare (subterană sau supraterană), un parc sau o bretea pentru viraj la dreapta de pe bld. Nicolae Iorga pe şos. Naţională”, a notat apix.ro pe 28 iunie 2019.
Niciuna dintre cele trei variante menționate nu s-a materializat până acum.
În 2020 trebuia începută reabilitarea Cinema Trianon, era chiar și finanțarea asigurată. Totul, propagandistic, nimic realist
Chirica, ianuarie 2020: „Începem Trianonul. Mulțumesc ministerului”
8) Refacerea cinematografelor Victoria, Republica (rebotezat Trianon), Dacia și Tineretului. În afara unei zugrăveli la Victoria, în rest nu s-a întâmplat mare lucru. O randare făcută publică acum câteva săptămâni, cu o propunere de refacere a fațadei la Victoria, a născut mari controverse pe Facebook, opinia majorității fiind că intervențiile propuse nu sunt adecvate.
Pe pagina sa de Facebook, pe 16 ianuarie 2020, primarul Mihai Chirica a anunțat, sentențios: „Anul acesta începem lucrările de modernizare pentru Cinematograful Trianon (Republica). Fațadele vor fi refăcute în stil gotic, urmărind proiectul original. Mulțumesc Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației pentru includerea acestui edificiu pe lista scurtă a finanțărilor din acest an”.
O fi fost inclus cinema-ul pe listă, însă cert e că anul trecut nu a început nicio lucrare. Costul refacerii acestuia este estimat la 28 milioane de lei.
Randare spectaculoasă cu refacerea Cinema Tineretului pe strada Lăpușneanu. Aproape că te pufnește râsul când vezi atâta imaginație. Chirica le anunță pe toate ca și rezolvate
Randări spectaculoase cu Cinema Tineretului
Multe randări au apărut în spațiul public și cu Cinematograful Tineretului (fosta Berărie Bragadiru) de pe Lăpușneanu, acum o ruină. Intenția Primăriei este ca respectivă clădire să-și recapete înfățișarea de epocă. Nu există niciun proiect clar și nu a fost identificată nicio sursă de finanțare, funcționarii vorbind, la modul general, despre atragerea de fonduri europene.
Despre cinema Dacia s-a vorbit că va fi transformat într-un Ateneu al copiilor în urma unei investiții importante, cifrată pe peste 11 milioane de lei. Proiectul a fost prezentat de mai mulți ani, însă lucrările nu au demarat.
În decembrie, șeful Ateneului a scandalizat internetul cu randarea propunerii de reabilitare a Cinema Victoria. „Casa Mortuară”, au comentat ieșenii. Noroc că nu vor face proiectul niciodată
Esplanada de la Palatul Culturii, alt proiect ratat
9) Reabilitarea esplanadei din fața Palatului Culturii are propria poveste. În 2016, a existat chiar un simulacru de concurs de soluții. Au rezultat niște randări rostogolite prin mediul online.
În primăvara anului 2019, înainte de vizita Papei Francisc, o societate a Primăriei a trecut pur și simplu la treabă: mai mulți arbori au fost doborâți, a fost plantat gazon. Însă, reamenajarea totală a esplanadei a reprezentat o nouă temă de proiectare, Primăria lansând o licitație la mijlocul anului 2019.
Procedurile anterioare eșuaseră fie din lipsă de ofertanți, fie din cauza ofertelor declarate inadmisibile. „O singură firmă s-a înscris la licitaţia pentru proiectarea lucrărilor de amenajare a esplanadei Palatului Culturii. Potrivit unei informări a Primăriei, oferta a fost înaintată de către Artca SRL, condusă de fostul arhitect şef al Iaşului Ionel Oancea. Valoarea estimată a contractului ajunge la peste 250.000 lei”, a scris Ziarul de Iași pe 17 septembrie 2019. Nu se știe ce s-a întâmplat ulterior cu această lucrare.
Casa Calimachi, un mare tun de la bugetul local
10) Transformarea Casei Ghica-Callimachi de pe Cuza Vodă în muzeu a rămas la faza vorbelor goale. Clădirea a fost achiziționată de Primărie, în 2017, de la un privat în schimbul a 3,7 milioane de euro. Intenția a fost ca aceasta să găzduiască un muzeu dedicat Centenarului Marii Uniri.
Însă, după achiziție, șefii din Primărie au constatat că în respectiva construcție mai trebuie investite alte milioane de lei în consolidare, recompartimentare și amenajarea cu destinație muzeală. Proiectul nu a fost demarat. Anul trecut, s-a încercat obținerea unei finanțări externe, însă municipalitatea nu a mai comunicat alte informații în acest caz.
Proiecte amânate la nesfârșit, chiar și cu bani europeni
La capitolul mari întârzieri se încadrează:
- centrul multifuncțional din Cicoarei. Aproximativ 3,5 milioane de euro, mare parte fonduri nerambursabile, pentru ridicarea unei clădiri P+4 în care să fie organizate activități pentru copiii și tinerii defavorizați din zonă.
O sală de spectacole cu 120 de locuri, una de sport cu 150 de locuri în tribună, săli de IT și audiții muzicale, o bibliotecă, toate fac parte din proiect. La licitația de execuție, organizată anul trecut, s-a înscris o singură firmă. Primăria a anulat procedura.
În Cicoarei, ambianța e sinistră. Drumurile neasfaltate sunt înglodate până la genunchi, casele n-au apă, canalizare și nici gaz. Proiectul lui Mihai Chirica e ca nuca-n perete.
- achiziția de tramvaie noi și a primelor autobuze electrice anunțată de-acum 3 ani încă nu s-a concretizat. Certe sunt 16 tramvaie noi, produse în Turcia, la care primarul a ținut să facă un sondaj online cu privire la culoare în care să fie vopsite. Potrivit edilului, graficul de livrări prevede ca vagoanele să ajungă la Iași anul acesta și în 2022
Un proiect pe care Mihai Chirica îl repetă obsesiv din 2015)
- refacerea esplanadei dintre Teatrul Național și Mitropolie, în dezbatere publică din 2015, se află acum în faza de licitație, a desemnării constructorului. Proiectul parcării subterane a fost abandonat, lucrarea referindu-se acum strict la refacerea parcului, a elementelor de decor urban, a fântânilor și pavajelor. Valoarea estimată a contractului este de 22 milioane de lei, banii urmând a fi alocați de la bugetul local
- reabilitarea casei Berthelot din Copou, proiect finanțat în cadrul programului Centenar al Marii Uniri, nu este finalizată, deși de la marcarea centenarului au trecut deja mai bine de doi ani
Promisiune din ultima campanie electorală
Mai nou apărute la capitolul promisiuni ale lui Mihai Chirica sunt realizarea a două pasaje subterane, unul la Rond Agronomie, celălalt pe Anastasie Panu.
„În cazul pasajului de la Palatul Culturii, acesta ar urma să preia atât traficul auto, cât şi circulaţia tramvaielor. Rampele de acces sunt prevăzute în zona Casei Dosoftei, iar pe strada Palat spre zona sălilor de evenimente ale Palas. Principalul obiectiv al pasajului ţine de extinderea zonei pietonale din centrul Iaşului: din zona Pieţei Unirii şi până la Palatul Culturii. Pasajul este prevăzut cu două benzi pe sens. Un astfel de obiectiv ar urma să aibă o lungime de 200 metri. Celălalt pasaj vizează o subtraversare a rondului Agronomie şi cu rampă de ieşire în zona Bisericii „Sf. Nicolae”. Acest pasaj subteran ar urma să aibă 300 metri, o singură bandă pe sens”, a menționat Ziarul de Iași în septembrie anul trecut, cu prilejul lansării licitației pentru întocmirea studiilor de fezabilitate.
„Drumul schimbării Iașului în bine nu a fost întotdeauna unul drept și ușor. Am avut parte de suișuri și coborâșuri, de obstacole, de trădări sau de piedici puse de guvernanții de la București. Iar dacă am reușit să depășim aceste greutăți se datorează faptului că am făcut întotdeauna echipă cu Dumneavoastră, ieșenii, și că am pus întotdeauna interesele Dumneavoastră și faptele în sprijinul orașului nostru înaintea intereselor politice și personale. Împreună, alături de Dumneavoastră, prin muncă și responsabilitate, am reușit să dejucăm planurile celor ostili Iașului și să creăm toate premisele continuării dezvoltării economice și creșterii vizibilității orașului și în următorii ani.”Mihai Chirica, fragment din Raportul primarului municipiului Iași, 2016-2020
Din 2014, Chirica tot lucrează la Parcul Industrial Fortus
- 2014, Digi 24: Parc industrial pe fosta platformă Fortus. „Iași. Soluție pentru salvarea Fortus. Autoritățile locale vor să construiască un parc industrial”, este titlu artiolului.
În interior, declarația lui Mihai Chirica, pe-atunci viceprimar: „În schimbul datoriei pe care Fortus o are către municipiul Iași să acceptăm să preluăm unele active pe care ei le-au considerat nefuncționale și care pot veni în sprijinul unui parc industrial.
În 2017, știre în Ziarul de Iași: „Primarul visează să facă din Fortus cel mai bine dotat parc industrial din zona Moldovei”.
Altă știre din 2019, în Evenimentul de Iași: „Platforma Fortus va deveni parc industrial. Consilierii locali l-au mandatat pe primarul Chirica să semneze acte în acest sens. Numeroși investitori s-au arătat dornici de a dezvolta afaceri pe platforma Fortus”.
În 2020, încă una: „Primăria Municipiului Iași invită antreprenorii români și străini să își deschidă capacități de producție sau servicii pe platforma Parcul Industrial Fortus”, a titrat Ziarul de Iași.
Din 2014 și până acum, niciun parc pe platforma Fortus, doar știri în ziare și la televiziuni
- Camere de luat vederi în tot orașul. Curierul de Iași (2017): „Aproape 900 de camere de supraveghere video în oraș”.
După doi ani, altă variantă. Evenimentul zilei (2020): „Iașul se schimbă radical. Chirica l-a chemat în ajutor pe Big Brother. Locuitorii municipiului Iași vor fi supravegheați de o rețea de formată din peste 200 de camere care vor împânzi toate zonele din oraș”.
Din 2017 și până acum, s-au cumpărat câteva sute de camere, nimeni nu știe cu exactitate câte, nici unde au fost montate și nici ce monitorizează
- În campania din 2016, Chirica a promis case pentru tinerii din Iași. „În perioada următoare, vom construi minim 400 de locuinţe noi pentru tineri”, era sintetizată această idee.
În cei cinci ani scurși, a fost demarată construirea câtorva apartamente în Grădinari. „În prezent, pe bulevardul Metalurgiei și strada Grădinari, nr. 59-73 (...) au loc lucrări de construire a blocurilor de locuințe sociale și convenabile C1 și C2, formate din câte două tronsoane fiecare, cu un număr total de 72 de apartamente”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei din august 2020. Până acum nici măcar un apartament nu a fost anunțat ca finalizat
