Nemulţumiţi de management
Soprana, angajată încă din 1989 în instituţie pe funcţia de „solist vocal” s-a adresat magistraţilor, după ce, de peste patru ani, din stagiunea 2013-2014, nu a mai fost distribuită în spectacole. Pe de altă parte, la toate evaluările performanţelor profesionale individuale a obţinut mereu nota maximă 5 şi calificativul „foarte bun”.
Artista a mai susţinut în instanţă că fostul manager „a înjurat-o şi a ameninţat-o că o va concedia”, aspecte despre care reprezentanţii instituţiei susţin că sunt „pure ficţiuni”.
Stătea pe holuri
Mai mult, Cristina Simionescu a precizat că nu i s-ar fi asigurat niciun spaţiu în care să stea pe parcursul celor opt ore pe care le avea stabilite ca normă. Astfel, în afara cabinetelor de studiu, unde ar fi avut acces aproximativ o oră, pe bază de programare, restul timpului „trebuia să stea pe holurile instituţiei.” „A muncit ani de zile pentru a ajunge la performanţă şi la sufletele ieşenilor. Lipsa ei de pe scena ONRI a aşternut uitarea în rândul publicului, a privat-o de dreptul de fi apreciată şi recunoscută de public”, a susţinut avocatul artistei în faţa instanţei, aspecte notate de judecători în motivarea deciziei.
În documentele depuse la dosar, reprezentanţii ONRI au precizat că, în 2011, înainte ca Beatrice Rancea să vină la conducerea instituţiei, aceasta era într-o situaţie dezastruoasă, atât administrativ, cât şi artistic. Ulterior, producţiile ONRI au fost recunoscute la nivel naţional.
Beatrice Rancea a condus autoritar Opera din Iaşi. Soprana Cristina Simionescu se consideră una dintre victimele ei
Nu-i contestă calităţile vocale
În ceea ce priveşte acţiunea depusă de Cristina Simionescu, reprezentanţii instituţiei au afirmat că distribuirea soliştilor într-un spectacol este făcută de regizorii şi dirijorii acestora „conform concepţiei regizorale şi muzicale”. Mai mult, soprana ar fi fost distribuită în diferite spectacole, pe care le-ar fi refuzat pentru că ar fi dorit să interpreteze „doar anumite roluri din anumite spectacole, pe care le mai interpretase şi în trecut”. Instanţa apreciază însă că nu au fost aduse dovezi în acest sens.
„Calităţile vocale ale acesteia nu au fost niciodată contestate de către conducerea instituţiei. Faptul că aceasta a interpretat anumite roluri mulţi ani, în perioada de tinereţe, nu poate constitui un motiv ca reclamanta să aibă pretenţia să interpreteze acele roluri până la pensie, în condiţiile în care tinerii solişti din cadrul Operei Naţionale Române Iasi au fost distribuiţi de către regizorii şi dirijorii spectacolelor, în roluri specifice vârstei lor, aşa dupa cum şi reclamanta a fost distribuită când avea vârsta acestora”, au susţinut reprezentanţii ONRI.
Judecătorul i-a ţinut partea
Aceştia apreciază solicitarea de a asigura un spaţiu în care să stea opt ore ca aberantă, pentru că soliştii vocali vin la locul de muncă la ora precizată la avizier pentru efectuarea repetiţiilor, susţinere a spectacolelor sau pentru studiu. „Managementul implementat în cadrul ONRI pentru activitatea din perioada 2011 – 2015 a fost apreciat de Ministerul Culturii, dar toate spectacolele sunt produse pentru oameni şi prin oameni şi nu pot fi ignorate drepturile niciunora. În speţă este vorba de un artist de valoare căruia nu i s-a reproşat nimic legat de activitatea sa profesională”, se arată în motivarea Tribunalului.
„Prin nedistribuirea sa în spectacolele ieşene, angajatorul a frustrat-o de sentimentul împlinirii profesionale, specific artiştilor, mai ales soliştilor. (…) Reclamanta a suportat o afectare a imaginii sale artistice, a fost nedreptăţită profesional”, mai arată magistraţii.
Procesul va fi reluat la Curtea de Apel Iaşi, după ce Opera a contestat decizia.
Contactată de REPORTER DE IAŞI, soprana a refuzat să facă orice comentariu.
Procese cu un maestru de balet
Şi maestrul de balet Dan Berihoi a avut de-a lungul timpului litigii cu ONRI, o parte dintre acestea fiind câştigate definitiv de artist. În două dintre cauze, maestrul a contestat evaluarea performanţelor profesionale individuale. Ca în cazul Cristinei Simionescu, Berihoi a susţinut că a fost pus în situaţia de a face zilnic act formal de prezenţă la sediul ONRI. Cu toate că instanţa a decis, în 2014, reintegrarea în funcţia de maestru de balet, nu i-a fost delegată nicio atribuţie aferentă acesteia, a mai arătat artistul în faţa magistraţilor
Astfel, ar fi asistat la repetiţii şi spectacole doar de pe bancă, astfel că ONRI nu ar fi avut ce evalua. Conducerea Operei a arătat că Dan Berihoi a obţinut acest post, în 1998, printr-un concurs care nu a respectat dispoziţiile legale: pentru ocuparea funcţiei de maestru balet, sunt necesare studii superioare, pe care artistul nu le-ar avea.
Ricardo Nori a avut mai multe diferende cu Rancea
Alţi trei în dizgraţie
În conflicte juridice cu ONRI au mai intrat artiştii Ricardo Nori, Ştefan Gabriel Gheorghiţă şi Costel Radu-Ţaga. Într-unul din dosare, aceştia au cerut daune de la Beatrice Rancea. Aceştia susţineau că managerul ar fi spus despre ei că „nu mai pot cânta“ şi că „nu mai au succes la public“. Tribunalul Iaşi a dispus ca Rancea să le plătească artiştilor 6.000 de lei daune morale. La Curtea de Apel Iaşi însă, managerul a avut câştig de cauză, iar reclamanţii au fost obligaţi să-i plătească acesteia, în solidar, 3.000 de lei cheltuieli de judecată.
Actualul manager interimar al Operei din Iaşi, Cosmin Marcovici şi Dan Berihoi nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pentru a-şi spune punctul de vedere. Rancea, în prezent manager al Operei din Bucureşti, a spus că nu poate vorbi pentru că este la Vatican.
