Întâi, prin exemplul personal. Când sunt la Parlament, în București, nu mă deplasez cu mijloacele de transport ale Camerei Deputaților, ci doar cu transportul public. Am un abonament printr-un card „ACTIV”, cumpărat de mine, pe toate cursele rapide şi, pe acelaşi card, am un portmoneu electronic pentru toate celelalte mijloace de transport în comun.
Apoi, prin activitatea mea de parlamentar. Încă din 2017 am semnalat faptul că Guvernul PSD-ALDE, deși și-a asumat prin programul de guvernare acțiuni privind calitatea mediului din România, nu a făcut nimic în această direcție. Comisia Europeană trimisese o nouă scrisoare cu privire la deficiențele semnificative legate de monitorizarea poluării aerului. În document se arată și faptul că poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând peste 25.000 de decese premature pe an în țara noastră.
Am solicitat atunci ministrului Mediului să prezinte stadiul implementării Strategiei Naționale de Îmbunătățire a Calității Aerului, precum și detalii privind suprafețele împădurite în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane, ca măsură de reducere a emisiilor de noxe din atmosferă.
Trei ani mai târziu, am atras atenția că România avea obligația, la solicitarea Comisiei Europene, ca, pe lângă unele măsuri privind poluarea aerului, să închidă, etanșeze și să restaureze, din punct de vedere ecologic, 48 de depozite neconforme de deșeuri.
Evident, din păcate, lucrurile s-au mișcat foarte greu. Până anul acesta, doar 20 au fost închise definitiv, motiv pentru care CE a adresat o scrisoare de punere în întârziere, țara noastră riscând plata unor amenzi consistente. L-am interpelat, în luna mai, pe ministrul Mediului, cu privire la măsurile privind depozitele neconforme de deșeuri.
Pandemia de COVID-19 a făcut și mai evidente riscurile pentru sănătate aduse de poluare. În octombrie, Organizația Mondială a Sănătății arăta că noul coronavirus pare să afecteze mai mult sănătatea oamenilor din marile orașe, expuși ani de-a rândul poluării. Locuitorii din marile aglomerări urbane sunt mai susceptibili să contracteze boli, și nu doar respiratorii, fapt ce necesită „o reorganizare“ urgentă a acestor orașe din punct de vedere al traficului rutier.
La începutul acestei luni am acționat în sensul discutat de OMS și am cerut autorităților din România informații despre posibilitatea dezvoltării unor aplicații inteligente prin care să se poată controla eficient măsura de decalare a programului de lucru, astfel încât angajații să se poată deplasa la serviciu cu transportul public în siguranță, limitând astfel răspândirea noului coronavirus, reducând traficul și implicit poluarea.
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Deputat PNL de Iași
